Romanulu, septembrie 1885 (Anul 29)
1885-09-11
b y i ■T bT ANUL AL XXIX-LE Voiesce și vei putea. ANUNCIURI Linia de 30 litere petit, pagina IV............................40 bani n » nn HI...................2 lei — „ Inserțiuni și reclame pagina III și IV linia . . 2 . — „ A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarulal. IN PARIS, la Havas, Lafäte et C-nie, 8, Place de la Benrse. LA VTKNA, la d-nil Haasenstein et Vogler, (Otto Maass). LA FRANCFORT, S. M. — la G. L. Danbe et C-nie, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile nefrancate se refusă — 20 BANI ES ElVi F L A R U L REDACȚIUNEA ȘI ADMINISTRAȚIUNEA, CALEA VICTORIEI, 10 Fnndatore: C. A. ROSETTÍ EIDlȚXTJnsriEI-A ( B ) Directore: VIFTILÄ C, ROSETTÍ**”^ fel $ Ä Kj \c, -v—', vy ' 'vv Luminézá-te și vel fi. ABO NAMENTE In Capitală și districte: un an 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; vă lună 4 lei. Pentru tute țerile Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea chiarului și oficiale poștale. LA PARIS, la Havas, Laffite et Cune, 8, Place de la Bourse, LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15, Fleischmarkt.. IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustave Croce, Via San Francesco de Paola (N. D.) 15, Genova. — Articolele nepublicate se ard — fIUCOBI % BRUFfLAREL 1885 Arătarăm simpatia nóstra pentru causa Bulgarilor, în ceea ce privesce mișcarea lor unionistă, și—repetam și aioi — n’am dori mai bine decât ca avântul lor național să fie, până în sfârșit, încoronat cu deplin succes. Un popor care a avut aceleași <Șile de restriște, care a suferit același jug, care vorbesce aceeași limbă, care a avut și are aceleași tradițiuni și aceleași aspirațiuni, nu putea să stea mai mult timp trunchiat și deslipit. Acastă lege nestrămutată este pe cât de firescă pe atât și de draptă, precum drept și firesc este ca popoarele să voiască conservarea naționalității lor și se lupte pentru a lor neatârnare. După câțiva ani două viață națională și liberă a principatului bulgar, astfel cum el fuse statornicit de Congresul din Berlin, Rumelioții să resculară în contra otărîrei unanime a puterilor pentru a se alipi la dânsul și a forma un singur Stat. Tratatul de pace, încheiat la San- Stefano între Rusia și Turcia, stabilise preliminaries pentru crearea unui Stat bulgar în care se cuprindea și Rumelia. Englezeza fu cea d’antoiü care se ridică, în ședința a doua a Congresului, în contra fruntarielor ce să trisase noului Stat, mărginind aceste fruntarii până la Rumelia, care rămase supt directa suzeranitate a Turciei, dându-se Sultanului cele mai întinse drepturi asupra ei. Rusia trebui să cedeze, câci rămăsese singură în congres, și î n locul unei Bulgarii care să se întindă până la marea Egee, astfel cum o prevăzuse tratatul de la San-Stefano, se crea principatul bulgar de acil. Nici Austria, nici Germania nu rădicară atunci vocea pentru a combate propunerea Englitezei; din contră, ele alergară la oă conciliare a plenipotențiarilor englezi și ruși, nu numai în ceea ce privesce fruntariele principatului bulgar ci și constituțiunea administrativă și politică a Rumeliei. Astăzi pare ca lucrurile cu totul s’au schimbat : Austria și Germania n’ar vedea cu ochi rur uă singură Bulgaria, în care să fie cuprinsă și Rumelia, astfel cum o prevăduse tratatul de la San-Stefano. Câror împregiurari deci se datorază uă asemenea schimbare ? Fi va alianța celor trei puteri ale Nordului de care se vorbi atât, sigilată acum în urmă prin întrevederea de la Kremsier ? Acestă alianță n’are ea de obiectiv și modificarea altor punte din tratatul de la Berlin, și prin urmare transformarea Orientului și modificarea chartei acestei pârți a Europei ? Să ne aruncam puțin privirea în Europa. Turcia, mutilată și slăbită în urma unui resbel dintre cele mai crâncene, cu resursele sale secate, apăsată de mari datorii și cu creditul cu totul sdruncinat. Engletera, ocupată cu cestiunea Egipetului și încurcată cu rivala sea în Asia prin conflictul Afganistanului, conflict ce nu pare, chiar dacă s’ar aplana acel, câ are să fie pentru mult timp înlăturat. Francia, aflându-se într’un resbel dintre cele mai sângerose și mai costătare în Tonkin, întâmpinând greutăți în Anam, fadă cu evenimentele din urmă întâmplate în acestă țară, și găsindu-se deja în acestă privință în neînțelegere cu China, cu tot tratatul de la Hue, — ceea ce face să se cradcă ca Francia n’are să se bucure încă d’uă pace perfectă în estremul Oriinte , Italia, ocupată în întru cu reformele și cestiunile economice, și căutând în afară să asigure interesele coloniilor sale și comercial său, pare cu totulotărâtă a înlătura orice conflict și a conjura orice eventualitate . Spania, amenințată în interesele sale prin conflictul insulelor Caroline, se găseste a<el față în față cu Germania. E că, în scurt, care este situațiunea Europei. In acestă situațiune se deschide cestiunea priuntelui, prin revoluțiunea neașteptată din Rumelia, proclamarea principelui Alecsandru de suveran al acestei provincii și unirea iei cu Bulgaria. Ce vor face puterile europene și ce vor pțărî ele? Recunosce-vor, faptul împlinit a celor petrecute în Rumelia, și, prin urmare, esecutarea și altor tendințe și aspirațiuni în printe ? E că întrebările ce punem pentru a<fi, recomandând tuturor să fie cu mare luare aminte. EVENIMENTELE DIN BULGARIA (Serviciul telegrafic al Agenției Havas) 7 ore sera Londra, 21 Septembre. — Ziarele engleze nu cred câ Turcia va trece granița fară să consulte puterile. Asemenea ele nu cred câ puterile vor da consimțimentul lor, conchidficând ca Englitera trebue să observe evenimentele. Daily News aplaudă unirea Bulgarilor. Times nu crede într’uă înțelegere a celor trei împărați, dar, socotesce ca mișcarea bulgară este spontaneă. 9 ore dimintița Paris, 21 Septembre. — Nisce sohri din Constantinopole spun câ Turcia esteotărîtă să restabilescá status-quo, pentru ca ea consideră granița Balcanilor ca indispensabilă la apărarea Constantinopole. Londra, 21 Septembre. — Diarele englese sunt de părere ca Engliteza nu pate să ajute pe Turcia să recucerescă Rumelia. Viena. 21 Septembre — Fremdenblatt declară câ precederea neașteptată a principelui Bulgariei constitue oă gravă violare a dreptului ginților, în același timp și uă provocare la adresa Turciei. Ziarul adaugă ca Europa nu va putea să legitimeze prin tăcerea sa acesta infracțiune a unui tratat european, și ca ținându-se sema de raporturile amicale ce unesc guvernele Europei și dorința lor de a lucra într’u înțelegere comună, se pute aștepta cu încredere a vedea mișcarea strâns mărginită, și spera ca se va găsi un basă care va permite să se exercite uă influință asupra desfășurării evenimentelor din Rumelia. Berlin, 21 Septembre.—Gazeta Germaniei de Nordijice ca tóte puterile cari au semnat tratatul de Berlin privesc în același chip evenimentele din Bulgaria , câ se pote spera că crisa va fi înlăturată conform vederilor politicei internaționale, cu atât mai mult cu cât se găsesce chiar acesta apreciere în tote parele principale din Europa, cari insistă asupra competinței puterilor cari au semnat tratatul de la Berlin. Direcțiunea Românului a luat măsurile spre a avea tote informațiunile privitore la evenimentele din Bulgaria. Un corespondinte special din Sofia ne va ține în curent cu cele ce se petrec și un reporter al nostru va pleca mâne diminuță în Bulgaria. * Mai tote orașele bulgare au iluminat și au arborat drapele naționale. * Vasul cuirasat Ecaterina II a plecat din Odesa pentru Varna. Iacă telegrama comitetului național prin care s’a făcut cunoscut principelui Bulgariei evenimentele din Rumelia , Filipopoli, 6 Septembre. Astă nópte guvernul lui Gavril-pașa a fost răsturnat. S’a proclamat unirea. pace și liniște. Poporațiunea rogă pe Alteța Vostră se primiți tronul patriei comune. Poporul a învins. Din tóte părțile se de felicitațiuni câtre unes,trămit telegrame principele Bulga-Studenții bulgari din Odesa au telegrafiat că sunt gata a pleca în Rumelia. Principele Alecsandru I a trimis uă circulară către tote puterile europene spre a anunța evenimentele petrecute. Densul adaugă că principatele Bulgare Unite recunosc suzeranitatea Porței și rugă pe puteri se recunosca noua stare de lucruri.* Manifestul principelui Alecsandru I către tot poporul bulgar. Noi, Alecsandru I, prin grația lui Dumnedeu și voința poporului, principe al Bulgariei nordice și sudice, după cum a otărît poporul meu la 6 ale lunei cuvinte, vădend că poporația rumeliotă, după ce a răsturnat guvernul ș’a instituit guvernul provisoriu. M’a proclamat în unanimitate principe al acestei provincii, în vederea binelui poporului, doresc a uni cele două state bulgare într’unul singur, pentru ca ele să-și ajungă idealul, recunosc unirea ca fapt îndeplinit și primesc titlul de principe al celor două Bulgarii de nord și sud. Primind guvernul acestei nouă provincii, declar că viața, onirea, averea tutor locuitorilor paetnici, fără deosebire de religiune sau de naționalitate, vor fi apărate. S’au luat măsuri pentru păzirea pacii ; toți cei ce vor lucra contrariu acestor vor fi urmăriți cu asprime. Cred că poporul meu iubit din cele două state balcanice, care aclameza acest mare eveniment, va da sprijinul său pentru consolidarea actului sfintei uniri a celor două Bulgarii. Cred ca el va fi gata la tote silințele și sacrificiele pentru a apăra unirea și independința scumpei patrii. Dar în vechea capitală Térnova, astăzi, Duminecă, la 8 Septembre 1885. ALECSANDRU I Principele Bulgariei-Unire. DIN AFARA ITALIA Uă telegramă din Roma, cu data de 19 Septembre, spune ca epidemia ia un caracter forte serios în Palermo. Intr’un singurări au fost 132 coșuri de holeră și 63 morți. Poporațiunea se opune oricarui tratament medical și atacă cu armele pe agenții polițienesci cari supraveghiază la esecutarea măsujelor sanitare. Intr’un astfel de încăierare a fost rănit ori un comisar polițienesc, or un cetățian a fost omorît. Garnisona este tăbărîtă pe muntele Pellegrino. RUSIA Isgonirile Germanilor din Rusia se îmulțesc mereu, cu tóte desmințirile siariilor oficiose, un cetățian care locuiesce încă de la 1848 în Polonia rusască, a visitat caitele acestea redactiunea jianului Dziennik Poznanski și a făcut acolo urmatorele dechiaruri: Eu, și încă cu 260 persone, am fost în același timp isgoniți. In Varșovia, am fost legați cot la cot la gara drumului de fer despre Petersburg și am fost conduși astfel câte doar două la gara drumului de fer spre Viena, însoțiți fiind de soldați cu săbiile scase. D’aci am fost aduși la Mislovitz, unde am fost puși în libertate, fară ca să ni se dea cel mai mic ajutor. In tot timpul cât a ținut călătoria, nu ni s’a dat decât 10 copeici pe ji. SPANIA țiarul le Temps publică urmatorea telegramă ce i se trimite din Madrid, cu data de 19 Septembre : Răspunsul Germaniei la nota spaniolă nu se ascepta mai nainte de sfîrșitul săptămânei viitore. Venerarea de diarit a fi împedicată în parte; de patruspredecesile au fost mai bine ca 70 urmăriri judiciare de presă. Diarul ministerial Union anunță supt totă reserva, câ impăratul Austriei ar fi adresat împăratului Germaniei un scrisare autografă rugitndu a ajunge la un soluțiune pacinicie și prin care să se recunosca drepturile Spaniei asupra insulelor Caroline. De aJum intre, se crede ca, daca Spania va primi tribunalul de arbitrii, Austria va va fi rugată să primesca a fi arbitru.Ministrul de resbel a desaprobat din noja pe generarele Salamanca pentru îndărătnicia cu care refusă d’a lua înapoi dteorațiunea germană. S’au luat măsuri disciplinare contra acelor oficiali cari imită exemplul lui și contra celor cari au adus în casinul militar propunerea să ștargă de pe lista casinului pe toți acei principi și oficiali germani cari figurau ca membrii de onore în el, și acestor oficiali li s’au dat ordinul ca în 24 ore să-și strămute locuința prin provinciile cle mai depărtate. RUMELIA ORIENTALA Neue freie Presse se ocupă în revista sea de la 20 Septembre de revoluțiunea din Rumelia Orientală. Citatul (ziar reproduce testul art. 16 prin tratatul de Berlin și, după ce arată ca astăziî trăim într’uă epocă când tratatele nu se mai respectă, adaogă : , Principele Bulgariei nu exagereza, ci jócă un rol studiat și cu care s’a însărcinat nu cu propriul său pericol. Cu el amenință pacea europeană tocmai acum, ca el îndată după reîntorcerea sa din Austria întreprinde încercarea de a realisa Bulgarie ale cârei fruntarii le-a stabilit tratatul de la San-Stefano—acesta este negreșit că durerosa surprindere pentru toți cari se leganau cu visul cu orizontele politic este acum cu totul limpede și ca nu este de temut că furtună de nicăieri. Cu părere de rea trebue să spunem ca tóte speranțele ce însoțeau întrevederile de monarhi din acest din urmă timpi, s’au topit astăzi ca și zăpada de primavéra. Cât de solemn și de positiv s’a făgăduit poporelor la fiecare din aceste întrevederi, cu ele se fac numai în intențiunea de a da pacii nuor garanții, nicr apărători, cu tóte tratatele esistânde vor fi respectate neatinse, cu starea posesiunilor de acum va fi inviolabilă ! Cu câtă bucurie se plimbă aceste asigururi. Mai ales pentru peninsula balcanică se dicea câ d’aci nainte n'are a se mai teme de nimic. Austria și Rusia, a câror gelosie și dorință de cucerire faceau a se teme tocmai acolo d’uă ciocnire, ajunseseră în fine la uă înțelegere și-și dăduseră mâna. Și acum, după câteva săptămâni de la Kremsier, principele Bulgariei se duce la Filipopoli spre a sancționa prin presința sea că călcare flagrantă a tratatului de Berlin, a esploata în favorea sa, și a face ca un resbel sângeros în peninsula balcanică să nu se evite pate decât prin faptul că puterile vor împedeca pe Porta de a restabili ordinea în Rumelia și a nu o lăsa, după cum prevede art. 15 din tratatul de Berlin, să ocupe fruntariile Rumeliei Orientale. Acesta este un amară amăgire pentru toți cei cari vedeau în întrevederile monarhiilor că garanție pentru liniștea continentului și cari priveau împăciuirea Austriei cu Rusia ca uă garanție pentru dăinuirea tratatatului de Berlin, împăciuirea ambelor imperii s’a efectuat de fapt, dar îndată după densa veni revoluțiunea de la Filipopoli. Daca ea nu va da semnalul pentru lupte omorîtore, apoi nu va fi meritul diplomației, ci un efect al starei de neputință în care se află Turcia de la cel din urmă resbel cu Rusia. Dar este probabil ca dreptul internațional va suferi oă nouă lovitură grea, or tratatul de Berlin va fi călcat în una din stipulațiunile lui cele mai însemnate, care era mândria lordului Beaconsfield, cu consimțimentul celor cari l’au semnat. URMĂRILE ESPULSIUNILOR TELEGRAMA Focșani, 9 (21) Septembre, 3 ore juni. Supt scrișii focșeneni protesteza energic contra măsurei guvernului espulsând pe frații Ardeleni. V. Romano, A. Danalache, C. Belle, K. Burgelescu, M. Nicolopulo, Al. Ionescu, Gab. Ionescu, I. Gheorghiu, N. Chiril Saveanu, Cisman, Nicolai H. Mihale, Tomșa, S. Vasiliu, Mărgăritescu, I. Gheorghiu Petrénu, Bilciurescu, Irimia, A. Beldescu, T. Beldescu, A. Dumitru, Ceaușescu, G. Florescu, G. Vasiliu, Nicolau N. Bene * Ni se scrie din Bârlad ca asta-sora, Marți, se va ține o întrunire publică spre a protesta contra espulsărei celor 6 Români. După cât suntem informați mai tóte notabilitățile orașului și ale județului vor lua parte, întrunirea va fi, după cât se crede, forte numerosă. Vom publica uă dare de somn și resoluțiunea luată.* Bomba din Brăila publică pe 4 colane, în capul diarului cu litere mari, protestul presei contra espulsiunilor. * Același diar face următorele reflecțiuni : Gonirea a șase Români Transilvăneni din România liberă și independentă, este actul cel mai arbitrar, cel mai nesocotit ce putea să comită un guvern românesc, față cu împregiurârile cari îi au servit de protenst. Acest act este u lovitură teribilă dată nu numai espulzaților, dar și românismului, legilor datoriei de frățietate și de solidaritate ce lega pe Românii din tote pârțile după facia globului, este pata cea mai negru ce a putut să lase în pagina vieței politice și naționale a d-lui I. C. Brătianu, apărătorul înfocat uudiniará al Românismului. In tot casul măsura espulsării este un act din cele mai arbitrarii, conduita guvernului deplorabilă. Protestăm din tota puterea contra espulzării din țară a Românilor Transilvăneni, cari n’au mai puțin drept de-a trăi într’ânsa ca oricare cetățan român. * La întrunirea de protestare din Ploesci a luat parte un mare număr de cetățeni. Indignarea tuturor a fost mare. Suptscripțiuni urmeza a se primi redacțiunea Românului. Vocea Botoșanilor publică protestul presei și urmatórele rînduri în capul ziarului. Urmatórea telegramă s’a adresat de redacțiunea nóstrá redacțiunei: Românul, România, Națiunea, Resboiul Weiss, Drepturile Omului și a Indépendance roumaine și ni s’a refusat de biuroul telegrafo -poștal. E că cuprinsul ei: Unindu-ne la protestul contra espalsiunei Românilor, comitetul presei înscrie adesiunea nóstrá. Sperând câ acțiunea sea nu i se va mărgini numai la simple proteste, promitem a conlucra din răsputeri la ori ce resoluțiuni virile se vor lua contra celui mai vitreg guvern ce vr’odiniora a avut acesta țară. Redacțiunea Vocei Botoșanilor. E că acum și refusul biuroului telegrafo-poștal înscris pe acesta telegramă. Telegrama presentă se refusă pe baza articolului 7 din legea telegrafo-poștală Amploiat de servicii Th. Kr.* Vocea Botoșanilor a deschis o listă de suptscriere pentru cel espulsați de directorul ministerului și de prefectul județului Dorohoiu, a inspectat soalele rurale și urbane din acel județ. * * * După Poșta din Galați și Telegraful din Bucuresci, anunțam câ d. Lupu Costache, actual prefect în districtul Tutova, va trece în aceiași calitate în districtul Covurluiu.* -XEri scra, întrunire ateneistă la d. Tache Ionescu, supt președința d-lui Esarcu. S’a hotărît în principiu, facerea unei serbări la Cișmegiu pentru lotoria Ateneului; începerea conferințelor în Bucuresci mai devreme decât anul trecut; facerea a unui număr de conferințe prin capitalele județelor ,de câtre membri Ateneului bucurescen, cu învoirea Ateneiștilor de prin acele capitale, deci sunt Atenee pe acolo, adresarea unui apel călduros câtre presă pentru a-șî da puternicul și folositorul său ,ajutor societății Ateneului. La finele întrunire, președintele a espus în puține cuvinte membrilor presinți starea „mai mult decât satisfăcătore" în care se găsesce în timpul de față lotăria Ateneului. O nouă întrunire ateneistă se va convoca în curând. * * *■ VIndépendance roumaine de a-sérá a nunță câtă întrunire de mai mulți avocați s’a făcut la d. Costică Boerescu. S’a discutat cestiunea espulsiunilor din punctul de vedere juridic. ** Duminecă sora, la biserica Crețulescu, s’a săverșit căsătoria d-lui Edgar Mavrocordat cu d-șora Irina Blaremberg. Duminecă la 15 Septembre, în aceeași biserică, se va oficia căsătoria d-lui D. Mavrodin, membru la tribunal, cu d-șora Sofia C. Lipatti, er nu Lapati, cum din erore tipografică s’a anunțat ieri. 4. ** Comuna capitalei a otărît zidirea unui nou local de scolă primară care va purta numele de Scala Petre Poenaru, în memoria unuia din cei mai neobosiți luptători ai înființarei scólelor române, în prima jumătate a secolului nostru. Licitațiunea pentru darea în întreprindere a acestei clădiri se va ține Joi, 12 Septembre, în ospețul comunal. * * * Se continuă ac].*, Marți, la scala de comercia din capitală concursul pentru diplomele de absolvire a cursurilor comerciale. Comisiunea, prezidată de d. Em. Porumbaru, delegatul ministerului agriculturei, va examina orașul mâne. * Ministerul agriculturel a otărât să facă u anchetă unuia din profesorii șcólei comerciale din Galați. Ziarele locale anunță apropiata venire a d-lui Ștef. C. Mihăilescu, șef de divizie la acel minister, pentru facerea anchetei. * ■X* Damna dr. Mawr, care nu numai uă dată a întreținut pe compatrioții săi din Anglia asupra literaturei poporului român, publică acum într’uă elegantă broșură un studiu comparativ asupra unui număr de proverbe în zece limbi, română, francesă, italiană, engleză, etc. Vom reveni. * * * . . Spirea dată ieri cu privire la fabrica de ipsos de lângă Slănic a societatei Prevederea din Bucuresci și a d-lui Domenico Berzari conținea u o parte inexactă cu privire la prețurile acestei fabrice. Ele nu sunt egale, ci mult mai mici decât cele ale fabricelor din străinătate, și variază după calitate. înregistram rectificarea cu deosebită plăcere, câci credem ca astfel, prin micșorarea prețurilor, fabrica va propăși. * * Mișcarea poporațiunei capitalei, pentru timpul de Duminecă 1 Septembre până Sâmbătă 7 Septembre, a fost urmatorea: nasceri 116, din cari 60 băeți și 56 fete; morți 98, din cari 54 bărbați și 44 femei. Etatea morților : până la un lan, 32; de la 1—5 ani, 23; de la 5—20 ani, 12; de la 20—30 ani, 6; de la 30—40 ani, 9; de la 40—60 ani, 8; de la 60—80 ani, 6; de la 80 ani în sus, 2. la ex- sciri d:ale dilei D’ale corpului diplomatic străin din capitală . Noul ministru al Turciei, Ahmed-bey, a sosit în capitală.. Funcțiunea de însărcinat de afaceri a lui Artim-bey a încetat. Ministrul a luat direcțiunea afacerilor. D-nii Hoorioks, ministrul Belgiei și Urusoff, ministrul Rusiei, s’au reîntors în Bucuresci. Domna Urusoff se află încă la Fontainebleau. Cornițele Tornielli, ministrul Italiei, a plecat pentru câtva timp, în virtutea unui concediu,în Italia. * ** D. Alecsandri, ministrul nostru de la Paris, a venit în țană. țiarele iașane anunță trecerea sea “prin capitala Moldovei și ducerea sea la Mircesel. *? *# Ministrul instrucțiunei publice, însoțit t MERCURI, 11 SEPTEMBRE 1885 SCIRI DIN AFARA Berliner Tageblatt spune ca cornitele Hubert Bismarck este desemnat ca ambas dore la Paris în locul principelui de Henlohe.