Romanulu, septembrie 1885 (Anul 29)

1885-09-16

ANUL AL XXIX-LE Voiesce și vei putea. ANUNCIURI Linia de 30 litere petit, pagina IV........................40 bani Deto „ , „ „ HI................2 leî — „ Inserțiuni și reclama pagina III și IV linia . . 2 . — „ A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarnlnl. IN PARIS, la Havas, Laffite et C-nie, S, Place de la Benrse. LA VIENA, la d-nil Haasenstein et Vogler, (Otto Maass). LA FRANCFORT, S. M. — la G. L. Danbe et C-nie, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile nefrancate se refusă — REDACTIUNEA SI ADMINISTRAT? Fnndatore: C. A. ROSETTI ETDXȚIXJlSri^ EA, CALEA VICTORIEI, 10 Dircctore: VINTILÄ C. ROSETTI?^ Luminézá-te și veT fi. ABO NAMENTE In Capitală și districte: un an 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tote țările Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea­­ ziarului și oficiile poștale. LA PARIS, la Havas, Laffite et C­une, 8, Place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15, Fleisch­markt.. DIN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustave Croce, Via San Francesco de Paola (N. 0.) 15, Genova. - Articolele nepublicate se ard — BDCDRESGI £ BRUMAM 1885 Solrile ce ne sosesc par a prevesti ca pacea nu va fi tulburată că telegramă din Constantinopole anunță într’adever ca ambasadorii acreditați pe lângă Poirtă se vor în­truni în curând în conferință pentru a trata afacerile Rumeliei. Acestă întrunire, mai nainte d’a se fi sch­imbat vre-un glonț între ar­matele celor două puteri cu directe interese opuse în Rumelia, nu pate fi privită de­cât ca un semn ca pu­terile europene doresc a pune capăt conflictului bulgaro-turc, fără vărsare de sânge. Reichstagul austriac s’a deschis. Discursul tronului, din care se aș­­tepta să răsară ore­care lumină în privința evenimentelor din Rumelia, nu conține, asupra afacerilor din a­­fară, de­cât urmatorele cuvinte: „Relațiunile nóstre cu puterile stră­ine sunt cu totul mulțămitoire. înțe­legerea e perfectă în vederea menți­­nerea păcii a câreia trebuință toți o simțim.“ Acestă dec­larațiunea, în împre­­giurârile când s’a produs, nu pate fi interpretată de­cât în înțelesul cu cele trei imperii aliate și în special Aus­tria, recunoscând trebuința pâcii, vor lucra pentru ca resbel să nu se facă. Din Berlin s’anunță ca principele de Bismarck, primind pe Said-pașa în visită de concediu, a desaprobat evenimentele din Rumelia și a însăr­cinat pe Said-pașa să afirme Sultanu­lui ca Germania va întrebuința tóte mijlocele pacinice ce-i s sunt cu pu­tință pentru a menține drepturile Porții asupra Bulgariei și Rumeliei. Telegrama mai adauge ca rechie­­marea oficialilor ruși din Bulgaria— ceea ce este că confirmare a acestui fapt—ar fi fost motivată de lim­ba­­giul energic ce principele de Bimarck a ținut ambasadorului Rusiei. Tóte aceste fapte întrunite lasă să se credă ca pacea nu va fi tulbu­rată. Rechiemarea oficialilor ruși mai cu deosebire numai în acest sens se pote explica, câcî ori­cât de străină ar fi fost Rusia evenimentelor ce s’au pe­trecut—nu se pute admite cu ea, în cas când resbelul ar fi probabil, și ar fi rechiemat oficialii, fară de cami armata bulgară n’ar fi în putință d’a se duce la luptă cu nescai­va sorți de isbândă. Din puntul de vedere al interese­lor Turciei, probabilitatea tot în fa­­vorea păcii este, cel puțin pentru moment. Intr’adevăr, cele petrecute în Bul­garia și Rumelia sau au fost, sau n’au fost aprobate de Rusia. Daci au fost aprobate și Turcia ar căuta să-și reia drepturile prin arme, în cazul când ea ar fi biru­­itore, e probabil că puterile vor in­terveni și Rusia, în asemene caz, nu va putea refuza Slavilor de la Sud un ajutor armat. Mai mult,­­ă conferință s’ar în­truni și dacă puterile Nordului vor fi dat aprobare anticipată celor pe­trecute, ce s’a făcut va fi aprobat și Turcia nu s’ar alege de­cât cu sa­­crificiile ce ar fi făcut pentru resbel. Dacă nu vor fi fost aprobate, pro­babil e că conferința ce se în­­­trunesce acum va ajunge la același resultat ca și’n cașul când un resbel s’ar face între Turcia și Bulgaria. Intr’un cuvânt, totul contribuie a lăsa să se creda că pacea nu va în­ceta. Cele­l­alte sorii ce ne mai sosesc spun : că propunerea pentru uă confe­rință la Constantinopole de Rusia a fost făcută și primită de tóte pute­rile ; :f[câ trupele grecesc! din Pelopones au fost echipate și pornesc la fruntariă; câ, în Serbia, opiniunea publică nu admite mărirea Bulgariei, fără com­pensări pentru Serbia ; ca la Nord, organul cancelariei ru­­seșci, propune unirea personală a Rumeliei cu Bulgaria, respectându-se însă drepturile Sultanului ; el mai consiliată a se da Macedoniei auto­nomia ; cu principele Bulgariei atribuie călătoriei sale pe fruntariile rumeli­­ate urmatorele scopuri : 1) d’a opri posturile de la frun­tarie d’a trage asupra trupelor tur­cesci ; 2) de a da ordine pentru a fi a­­restat ori­ce individ armat care ar vrea să trecă în Turcia ; 3) d’a liniști poporațiunea turcă de prin acele locuri și altele, care tind a dovedi ca dânsul se feresce de vr’uă nouă provocare, care ar pu­tea aduce vărsări de sânge. A. S. a asistat chiar la un le-Deum musulman pentru M. S. Sultanul. Este un fapt ce nu se mai póte tăgădui astă­zi de nimeni, câ starea țăranului nostru este din cele mai vrednice de plâns, din tóte puntele de vedere. I se vor fi dând și lui drepturi multe prin legile ce avem, dar acele drepturi au rămas slove negre pe hârtie albă, câci numai țăranul nu se bucură de dânsele. Cine nu scie chipul cum se fac a­­legerile de tot felul prin comunele rurale. Ce este vorba de alegeri co­munale sau de deputat, supt­ prefec­­tul, din ordinul prefectului, și acesta din ordinul guvernului, intervine și scute din urnă pe candidații reco­mandați sau agreați. Ast­fel fiind, cei aleși numai de interesele țăra­nului nu se preocupă și se gândesc numai a satisface dorințele celor din a câror poruncă și intervenire s’au ales. „Instrucțiunea primară este obliga­torie.“ …jice Constituțiunea. Cine are drepturi are și datorii. Guvernul are dreptul să oblige pe țăran a-și tri­mite copilul la școlă, dar în același timp are și datoria de a-i da școlă. Nu mai vorbim despre localurile de școlă de prin comunele rurale, care sunt nisce adevărate cocine de porci, dar chiar și aceste localuri lip­sesc de prin mare parte din comu­ne și bieții părinți sunt nevoiți a-și trimite copii­lor la distanțe de­­ zece și cinci­spre­zece kl­ilometri. Se vede ca există uă tendință rea­voitare a tutor claselor guvernante de la noi față cu țăranul, și voiesc a-l ține necurmat în ignoranță, pen­tru ca să nu puta cunosce și cere apoi să i se dea drepturile pe care i le acordă legea. In acesta dorință a lor de a putea guverna fară control din partea ma­rei majoritați a poporațiunei, care este cea rurală, bărbații noștri de Stat perd din vedere ca cu acesta împedică propășirea țărei din tote puntele de vedere. Pe cât este de mare nevoie ca un țară să aibă bărbați luminați și culți, tot pe atât de mare nevoie este ca poporațiunea de jos să fie luminată și’n stare de a judeca binele și răul. Una fară alta nu se pute ; alt­fel ori­ce legi se vor face, fie ele cât de bune, opinca nu va putea profita de dânsele și nu­mai țară înaintată nu ne vom putea numi. Și cu atât mai reu este atunci când legile sunt făcute fară că mai matură chibzuință, precum este de exemplu legea judecătoriilor de acale. Numai cel care n’are cea mai­ mică ideiă despre starea lucrurilor de prin comunele rurale nu pote sei cu ță­ranul n’are justiție, n’are dreptate. Nu mai vorbim despre procesele­ ce proprietarii sau arendașii au cu ță­ranii și’n care acești din urmă sânt a­­própe vecinie năpăstuiți; dar chiar în neînțelegerile ce țăranii au adese­ori între dânșii, ei n’au justiția la înde­­mână, câci adese­ ori trebue să se ducă la uă depărtare de două postii spre a do­uă petițiune și a’și perde ast­fel uă di­séu două din timpul muncei. Pe când marea majoritate a popo­­rațiunei de prin orașe are mai tote instanțele judecătoresc­ la îndemână,­­țăranul le are la distanțe colosale doi mari și chiar și la acestea cu greu își capătă dreptatea. Ast­fel fiind, nu putem de­cât să aprobăm urmatorele rânduri pe care­­ un confrate oficios le scria mai fi­lele trecute: " „Primul ministru a dec­larat în Ca­­­meră ca avem trebuință mare, póte primi­i trebuință de a da justiția claselor sărace. I Ministrul justiției a convocat magistrații spre ași da opiniunea asupra reforme­ jii*® decătorescî. Pre cât seim, ace! magistrați* și mai mult jurisconsulți și-au­ dat opinii ■ ....---V-.1 -- A___ niuni sunt asupra justiției in general. Nimic special asupra claselor sărace. Tre­­­buie curând uă lege care să opresca reul f ce bântuie mai cu semn poporațiunea ra­­­ială, pe sătian. Sătianul, cu deosebire, n’are dreptate nici uă détá, pentru ca tata calea pe care trebuie s’o aibă este în stăpânirea acelora cari caută să-l es­­plóteze. „Dilnic vedem vînejendu-se averea lo­cuitorilor sătiani pentru datorii sau către particulari sau către stat, cu sentințe de­­­finitive, care s’au dat în lipsă, căci unora nu li s’au comunicat nici vă­dată termenul și alții n’au avut bani cu care să-și pl’u­­tesca avocații așa cum puteau adversaria lor. De multe ori li s’au luat averea eru japca, turcesce, fără nici un drept și faibă ca sărmanii omeni să-și fi putut închipui că se póte în țara acesta să fie despu­s ți ziua namiaza mare.“ 1). Făgădueli s’au dat destule, aceșta o stim cu toții, dar nimeni nu i s’a găndit să le realiseze, de vreme ce ele privi­m­ pe clasa ‘gnorantă’, de­și cea mai numerasa, de­și cea m­ai îm­povărată cu sarcini atât în bani cat și sânge. Credem că a venit vremea să se realiseze și acele făgăduieli, să simtă și opinca că pate să aibă dreptate în acesta țară. In curând Camerile se vor des­chide și ar trebui ca guvernul , în loc de proiectele acelea cu care in timpul Parlamentului și care totuși nu se aplică, să prezinte printre pi­cături și un proiect prin care să mo­difice legea judecătoriilor de acele și prin care să facă ast­fel ca și țăra­nul să aibă justiția mai la îndemână, să vadă și el că există uă dreptate, supt scutul căreia să se potă pune la nevoie. EVENIMENTELE DIN BULGARIA (Telegrame Havas și informațiuni particulare ale ROMANULUI) 27 Septembre, 9 ore dimineța Constantinopole, 26 Septembre. — Am­basadorii acreditați­­ pe lângă Portă se vor întruni în curând în conferință pen­tru a trata afacerile Rumeliei. , Atena. 26 Septembre. — Ministrul ma­rinei a ordonat înarmarea tuture-­ coră­biilor. Trupele care țin garnisonă în Pe­ telegraful de la 1­3 Septembre 1885. LUNI, MARȚI, 16, 17 SEPTEMBRE 1885 sponez au primit­­ echipamentul lor de c­ampanie și vor fi îmbarcate pentru a | i fdeca la graniță. Se crede ca mai multe case de bancă I gfecești vor înainta capitaluri, deci a­­r atesta va fi de trebuință, pentru mobili­­z ji­carea totală a armatei. Se urmeaia a se ține meetinguri unde­­­­ e voteda resoluțiuni cari sfătuiesc pe guvernul să ia­că atitudine energică ?, Belgrad, 26 Septembre.—Opiniunea pu­si­plică din Serbia urm­éza a nu admite în­ j­­inderea Bulgariei fară ca Serbia se ob­­i Jdie ore­care compensațiune, înțelegerea e deplină între Serbia, Ro­­­­­mănia și Grecia în vederea unei acțiuni f­­­reomune. Regele va lua comanda armatei. E pro­­f­itabil ca colonelul Popovici va fi numit­­ al statului major. * Regele va pronunța un discurs la des­­i­­hiderea Scupcinei. Salonic, 26 Septembre.—Scirile primite j­ui,aci arată ca până acum nu s’a produs s piei o desordine în Macedonia. ( Bruxelles, 26 Septembre.—Nord blameza •are mult pe principele Alecsandru. El propune unirea personală a Bulgariei cu­­ Rumelia, respectând tóte drepturile Sul­­­tanului și sfătuesce să se acorde Mace­­­­doniei drepturi autonome. — 28 Septembre, 9 ore dimineța 1 Solia, 26 Septembre.—Guvernul princiar la adresat agenților săi diplomatici din străinătate două circulări pentru a le face cunoscut ca, ca răspuns la comunicarea wbicută de doui represintanți a 2 mari pu­­­teri cari sfătuiesc pe guvernul princiar I să se abție de la ori­ce nouă mișcare de­­ natură a pricinui­tă vărsare de sânge, »guvernul face cunoscut agenților săi ca­r’au luat măsuri severe pentru a împe­­■­deca ori­ce agitațiune în Macedonia și­­ pentru a pedepsi într’un mod riguros pe ■părtinitorii tulburărilor. pr. Pentru a­­ evita ori­ce greutate și ori­ce­­ neînțelegere în aplicarea stârii de asediu, guvernul princiar cere ca consulii gene­­­­rali se remită uă listă a supușilor sta­­­­biliți în Bulgaria autorităților diferitelor orașe. Uă a treia circulară dă­uă depeșă a Alteței male adresată ministerului, și care dice : „ Am primit cele de­uă comunicate adresate agenților diplomatici. Scopul că­lătoriei mele de inspecțiune de-a lungul graniței rumeliate, era: 1. De a opri strejelor de pe graniță să tragă în trupele turcesce. 2. De a ordona șefilor trupelor să a­­resteze pe fie­care individ armat care ar voi să tr­ea granița pentru a intra în Turcia. 3. De a linisti populațiunea turcă din aceste locuri convingend-o ca vom putea evita răsboiul cu Turcia. 4. Ordinul de a desarma populațiunea­­ musulmană s’a amânat. 5. Ap am asistat la Plowolff la un Te-Deum musulman care s’a ejis pentru Maiestatea mea Sultanul. 6. Pe totă trecerea mea, populațiunea turcesca mă prinesce cu entusiasm. Constantinopole, 27 Septembre. — Se a­­nunță din Berlin Agenției Havas din Con­stantinopole . —Prințul Bismarck, primind pe Said-Pașa în visită de concediu, a de­saprobat forte mult evenimentele din Ru­melia și a însărcinat pe Said-pașa să a­­firme Sultanului ca Germania va între­buința tote mijlocele pacinice cari sunt în puterea s­a pentru a menține dreptu­rile Porții asupra Bulgariei și Rumeliei. Prințul a adăugat câ chrămarea oficiali­­lor ruși din Bulgaria ar fi fost motivată prin limbagiul energic ce l-a ținut Amba­sadorului Rusiei. St.­Petersburg, 27 Septembre.­­ Tate puterile care au semnat tratatul de la Berlin au acceptat propunerea făcută de Rusia de a se întruni în conferință la Constantinopole. Belgrad, 27 Septembre. — Un corp de miliție bulgar, de 4 batalione, a ocupat granița sârbescá de-a lungul orașului Raj­­kov-Suvat până la Rabin-Nos (cercul Kraguievaț). Atena, 27 Septembre.—Regele a sosit. I s-a făcut uă primire entusiastă. O­ mul­țime imensă strigând ura prelungite și : „Trăiască Macedonia ! Trăiască Creta! Trăiască Epirul! Trăiască Tracia ! l-a însoțit până la palat. Drapele macedo­­niene, epirote, cretene și tracii precedau cortegiul. Regele a apărut în balconul palatului și vorbind mulțimea, a pi câ împregiurările actuale sunt cu totul es­­cepționale și cer curagiu și prudență; cu mari sacrificii se vor cere țârii, dar ca patriotismul elenic va­sei să le primescâ bucuros ; câ poporul trebuie să aibă în­credere în patriotismul suveranului și în­țelepciunea guvernului său. Aceste cuvinte din urmă ale Regelui au pricinuit un viu entusiasm și au fost acoperite cu un tunel de aplauze. In ședința de la 26 Septembre a Ca­­­­merei ungare, d. Irányi a interpelat pe ministrul președinte deja, cu ooasiunea întrevederei de la Kremsier, nu s’a sta­bilit nici un arangeament în privința Bul­gariei cu Rumelia Orientală sau a anec­­­arei Bosniei și Herzegovinei; deca minis­trul președinte sau ministrul de externe aveau cunoscință despre cele petrecute în Filipopoli și ce atitudine cugetă ei a lua față cu acesta revoluțiune; deca aces­ta mișcare va fi potolită pe cale pacinică sau, déca va fi nevoie d’uă intervenție militară, se va lucra ast­fel ca tote Sta­tele să-și păstreze neutralitatea. * Guvernul serb a oprit esportarea căr­­nurilor. Nici un sârb de la 20 la 40 ani nu pote pleca în străinătate. * Din Belgrad se telegrafică ca trupele ar fi plecat spre fruntaria Macedoniei. * Scomotele răspândite despre răsturna­rea regelui Milan sunt neîntemeiate. * Să­­ fice ca M. S. Regele ar fi primit să scrisóre de la principele Bulgariei. * Se telegrafiază din St.-Petersburg ța­rului Le Temps, cu data de le 24 Sep­tembre . De când să scie cu principele Bulgariei, punându-se în capul mișcării rumeliote, a lucrat din propria sea inițiativă și țâră aprobarea Rusiei, opiniunea publică, atât la St.-Petersburg cât și la Moscva, s’a cam răcit puțin în privința acestei miș­cări. Un­­ fkt moscovit merge chiar până a vedea în uniunea bulgară o­ lovitură a­­dusă intereselor ruse în folosul interese­lor Austriei. Foile ruse sunt unanime a­dice ca Ru­sia ar trebui să se abțină de a lua iniția­tiva unei acțiuni internaționale pre­care pentru regularea cestiunei bulgare, și câ ar face bine să lase acesta sarcină cabi­netelor din Berlin, Viena și Londra. Dar acesta n’ar putea să împedece pe Rusia de a nu da consimțimântul său de­cât nu­mai pentru oă regulare definitivă cu to­tul conformă intereselor ruse în Balcani. Totuși, opiniunea generală este ca e­­venimentele din Rumelia nu au să provoce vărsare de sânge, piajele din Belgrad continuă a cere guvernului să ia apărarea intereselor țârii și­­ nic ca pacea europena este grav com­promisă. D. Freycinet­­ a dat ordin represin­­tanților Franciei din Bulgaria și Rume­lia, se nu recunoscă noua ordine de lu­cruri și să păstreze cea mai mare re­­servă.­ După instrucțiunile date lui Sir Dru­­mond Wolff, Englitera sfătueșce pe Sul­tan să nu fie aspru cu Albanezi și să facă mari concesiuni liberale poporațiunei creș­tine din Epir, Macedonia și Creta, spre a înlătura revoluțiuni. * Corespondintele din Paris al chiarului Times, spune câ d. de Freycinet ar fi dechlarat în consiliu și de miniștrii cu Aus­­tro-Ungaria a propus să se facă princi­pelui Alecsandru represintari, pentru ca să se preîntâmpine uă agitațiune în Ma­­cedonia.❖ Oficialii bulgari aflați în Petersburg au fost rechiemați telegrafic. Pester Loyd publică următorea tele­gramă ce i se trimite din Turnu-Severin, cu data de 25 Septembre: „Chiar acum trecu prin orășelul nostru generarele sârb Catargi ducându-se spre Bucuresci. Generarele este însărcinat de regele Mi­lan să se consfătuiască cu regele Carol al României asupra actualei situațiuni. In urma unei întrevorbiri ce regele Mi­lan avu cu generalele Catargi­eni în Bel­grad până după meciul noptei, acest din urmă plecă spre Bucuresci." * Partea înfocată ce Cehii iat­ la eveni­mentele din Rumelia formeza prin cercu­rile politice din Pesta obiectul unor se­riose discusiuni și al unei atențiuni ge­nerale Nemzet spune ca dr. Stransky, care este considerat ca autorul intelec­tual al revoluțiunei, este un Ceh și ca un fiu al fostului ministru austro-ungar trecek, juca un rol însemnat în Sofia. Filipopoli, 26 Septembre. La graniță sunt vr’uă 50,000 de oa­meni supt comanda principelui Bulgariei. Femeile se eserciteza spre a căuta pe bolnavi. Fetele se ruga a fi înrolate în egiunea fetelor. Rusciuk, 28 Septembre. Se desminte spb­ea privitore la interve­­nirea Germaniei.* Belgrad, 28 Septembre. Pe când principele Milan trecea în re­vistă trupele din Belgrad, studiații che­mați spre a face exerciții s’au manifestat contra Austro-Ungariei, care ar avea de gând să ocupe Bosnia și Herzegovina. Intr’un articol de fond, care vine din sorginte autorizată, oficiosul Pestei Lloyd (fice ca nu trebue să și mai facă cine-va ilusiuni, ca prin evenimentele din Rume­lia Orientală tratatul de Berlin n’a fost de fapt sfîșiat, și dreptul arogat d’a se abate de la acest tratat nu se va mărgini numai la Bulgaria. Dar este cu greu d’a accepta acum mult de la Portă, d’aceea ar trebui cât mai curând și într’un chip cât mai autoritativ să se pronunțe pu­terile asupra acestei a cestiunei. Numai cu chipul acesta va fi cu putință d’a domoli tendințele răsboinice din Bulgaria și­ Ru­melia Orientală, d’a arăta infructuosita­­tea întinderea insurecțiunei spre Macedo­nia, și d’a înrîuri mai întâia într’un chip liniștitor asupra celor­l­alte State din pe­ninsula balcanică și ale împedică de la acte de nesocotință și de amestec arbi­trar în e­ve­ aimente. In Belgrad s’a pro­dus o­ mișcare care avea de scop procla­marea dominațiunei regelui Milan în Bos­nia și Herzegovina. Este absurd de a­ se crede ca Austro-Ungaria va profita de îneupăturile situațiunei spre a efectua a­­necsarea provinciilor ocupate și să de­­c­lare suveranitatea s­a asupra lor. To­tuși acesta presupunere există și nu i se va pune un capăt de­cât numai atunci când marile puteri își vor arăta voința lor în­tr’un chip neîndoios. Telegrame din ziarele străine. Ti­popoli, 25 Septembre. — Principele s’a dus a­l­altă­ieri la fruntarii spre a inspecta trupele ce se află acolo. Mai na­inte d’a pleca, el ținu garnisonei de aici următorea cuvântare : „N’avem nimic con­tra Turcilor, dar daci ne vor ataca, apoi vom lupta contra lor până la cel din ur­mă om. Vom­ fi în­tot­deuna în mitocul vostru, vom­ lupta necurmat împreună.“ Este positiv acum câ dr. Stransky și partita națională au pregătit unirea și au efectuat’o fară scirea Rusiei și a celor­­l­alte puteri. Oficialii ruși cari se află în serviciu a er, 16 la număr, nu luară nici uă parte la ultimele mișcări militare. Partita națională dechlară și ia îngagea­­mântul câ mișcarea nu se va întinde și spre Macedonia. Belgrad, 26 Septembre.—Circulara d-lui Garașanin câtre represintanții sârbi în străinătate și privitore la măsurile Ser­biei față cu evenimentele din Rumelia O­­rientală, este forte discutată prin cercu­rile politice de aici. Circulara a produs mă rea impresiune, fiind­ca ea este în a­­cord cu dechlarurile fostului ministru Ris­­tici în privința menținerii statului quo în peninsula balcanică, și fiind­ cu atât pre­gătirile de mai nainte cât și actuala pro­cedare a Serbiei nu mai lasă nici uă în­doială despre intențiunea ce există pen­tru uă apropiată acțiune agresivă a Ser­biei. In genere însă se crede ca acțiunea nu va fi îndreptată contra Bulgariei, cu tota încordarea de până acum între cele două State. Mâne va fi mobilisată a doua chrămare a circumscripțiunii militare Belgrad. Londra, 26 Septembre. — Ministrul ma­rinei, lordul Hamilton, dechiar o ieri în­tr’un discurs ca există cea mai mare spe­ranță ca, prin acțiunea comună a marilor puteri europene, să se marginescă cel pu­țin focul în peninsula balcanică, deci nu va putea fi cu totul stins. Cea mai mare speranță ca există acum pentru menține­rea pacii, este restabilirea între puteri a

Next