Romanulu, septembrie 1885 (Anul 29)
1885-09-16
ANUL AL XXIX-LE Voiesce și vei putea. ANUNCIURI Linia de 30 litere petit, pagina IV........................40 bani Deto „ , „ „ HI................2 leî — „ Inserțiuni și reclama pagina III și IV linia . . 2 . — „ A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarnlnl. IN PARIS, la Havas, Laffite et C-nie, S, Place de la Benrse. LA VIENA, la d-nil Haasenstein et Vogler, (Otto Maass). LA FRANCFORT, S. M. — la G. L. Danbe et C-nie, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile nefrancate se refusă — REDACTIUNEA SI ADMINISTRAT? Fnndatore: C. A. ROSETTI ETDXȚIXJlSri^ EA, CALEA VICTORIEI, 10 Dircctore: VINTILÄ C. ROSETTI?^ Luminézá-te și veT fi. ABO NAMENTE In Capitală și districte: un an 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tote țările Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea ziarului și oficiile poștale. LA PARIS, la Havas, Laffite et Cune, 8, Place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15, Fleischmarkt.. DIN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustave Croce, Via San Francesco de Paola (N. 0.) 15, Genova. - Articolele nepublicate se ard — BDCDRESGI £ BRUMAM 1885 Solrile ce ne sosesc par a prevesti ca pacea nu va fi tulburată că telegramă din Constantinopole anunță într’adever ca ambasadorii acreditați pe lângă Poirtă se vor întruni în curând în conferință pentru a trata afacerile Rumeliei. Acestă întrunire, mai nainte d’a se fi schimbat vre-un glonț între armatele celor două puteri cu directe interese opuse în Rumelia, nu pate fi privită decât ca un semn ca puterile europene doresc a pune capăt conflictului bulgaro-turc, fără vărsare de sânge. Reichstagul austriac s’a deschis. Discursul tronului, din care se aștepta să răsară orecare lumină în privința evenimentelor din Rumelia, nu conține, asupra afacerilor din afară, decât urmatorele cuvinte: „Relațiunile nóstre cu puterile străine sunt cu totul mulțămitoire. înțelegerea e perfectă în vederea menținerea păcii a câreia trebuință toți o simțim.“ Acestă declarațiunea, în împregiurârile când s’a produs, nu pate fi interpretată decât în înțelesul cu cele trei imperii aliate și în special Austria, recunoscând trebuința pâcii, vor lucra pentru ca resbel să nu se facă. Din Berlin s’anunță ca principele de Bismarck, primind pe Said-pașa în visită de concediu, a desaprobat evenimentele din Rumelia și a însărcinat pe Said-pașa să afirme Sultanului ca Germania va întrebuința tóte mijlocele pacinice ce-i s sunt cu putință pentru a menține drepturile Porții asupra Bulgariei și Rumeliei. Telegrama mai adauge ca rechiemarea oficialilor ruși din Bulgaria— ceea ce este că confirmare a acestui fapt—ar fi fost motivată de limbagiul energic ce principele de Bimarck a ținut ambasadorului Rusiei. Tóte aceste fapte întrunite lasă să se credă ca pacea nu va fi tulburată. Rechiemarea oficialilor ruși mai cu deosebire numai în acest sens se pote explica, câcî oricât de străină ar fi fost Rusia evenimentelor ce s’au petrecut—nu se pute admite cu ea, în cas când resbelul ar fi probabil, și ar fi rechiemat oficialii, fară de cami armata bulgară n’ar fi în putință d’a se duce la luptă cu nescaiva sorți de isbândă. Din puntul de vedere al intereselor Turciei, probabilitatea tot în favorea păcii este, cel puțin pentru moment. Intr’adevăr, cele petrecute în Bulgaria și Rumelia sau au fost, sau n’au fost aprobate de Rusia. Daci au fost aprobate și Turcia ar căuta să-și reia drepturile prin arme, în cazul când ea ar fi biruitore, e probabil că puterile vor interveni și Rusia, în asemene caz, nu va putea refuza Slavilor de la Sud un ajutor armat. Mai mult,ă conferință s’ar întruni și dacă puterile Nordului vor fi dat aprobare anticipată celor petrecute, ce s’a făcut va fi aprobat și Turcia nu s’ar alege decât cu sacrificiile ce ar fi făcut pentru resbel. Dacă nu vor fi fost aprobate, probabil e că conferința ce se întrunesce acum va ajunge la același resultat ca și’n cașul când un resbel s’ar face între Turcia și Bulgaria. Intr’un cuvânt, totul contribuie a lăsa să se creda că pacea nu va înceta. Celelalte sorii ce ne mai sosesc spun : că propunerea pentru uă conferință la Constantinopole de Rusia a fost făcută și primită de tóte puterile ; :f[câ trupele grecesc! din Pelopones au fost echipate și pornesc la fruntariă; câ, în Serbia, opiniunea publică nu admite mărirea Bulgariei, fără compensări pentru Serbia ; ca la Nord, organul cancelariei ruseșci, propune unirea personală a Rumeliei cu Bulgaria, respectându-se însă drepturile Sultanului ; el mai consiliată a se da Macedoniei autonomia ; cu principele Bulgariei atribuie călătoriei sale pe fruntariile rumeliate urmatorele scopuri : 1) d’a opri posturile de la fruntarie d’a trage asupra trupelor turcesci ; 2) de a da ordine pentru a fi arestat orice individ armat care ar vrea să trecă în Turcia ; 3) d’a liniști poporațiunea turcă de prin acele locuri și altele, care tind a dovedi ca dânsul se feresce de vr’uă nouă provocare, care ar putea aduce vărsări de sânge. A. S. a asistat chiar la un le-Deum musulman pentru M. S. Sultanul. Este un fapt ce nu se mai póte tăgădui astăzi de nimeni, câ starea țăranului nostru este din cele mai vrednice de plâns, din tóte puntele de vedere. I se vor fi dând și lui drepturi multe prin legile ce avem, dar acele drepturi au rămas slove negre pe hârtie albă, câci numai țăranul nu se bucură de dânsele. Cine nu scie chipul cum se fac alegerile de tot felul prin comunele rurale. Ce este vorba de alegeri comunale sau de deputat, supt prefectul, din ordinul prefectului, și acesta din ordinul guvernului, intervine și scute din urnă pe candidații recomandați sau agreați. Astfel fiind, cei aleși numai de interesele țăranului nu se preocupă și se gândesc numai a satisface dorințele celor din a câror poruncă și intervenire s’au ales. „Instrucțiunea primară este obligatorie.“ …jice Constituțiunea. Cine are drepturi are și datorii. Guvernul are dreptul să oblige pe țăran a-și trimite copilul la școlă, dar în același timp are și datoria de a-i da școlă. Nu mai vorbim despre localurile de școlă de prin comunele rurale, care sunt nisce adevărate cocine de porci, dar chiar și aceste localuri lipsesc de prin mare parte din comune și bieții părinți sunt nevoiți a-și trimite copiilor la distanțe de zece și cincisprezece klilometri. Se vede ca există uă tendință reavoitare a tutor claselor guvernante de la noi față cu țăranul, și voiesc a-l ține necurmat în ignoranță, pentru ca să nu puta cunosce și cere apoi să i se dea drepturile pe care i le acordă legea. In acesta dorință a lor de a putea guverna fară control din partea marei majoritați a poporațiunei, care este cea rurală, bărbații noștri de Stat perd din vedere ca cu acesta împedică propășirea țărei din tote puntele de vedere. Pe cât este de mare nevoie ca un țară să aibă bărbați luminați și culți, tot pe atât de mare nevoie este ca poporațiunea de jos să fie luminată și’n stare de a judeca binele și răul. Una fară alta nu se pute ; altfel orice legi se vor face, fie ele cât de bune, opinca nu va putea profita de dânsele și numai țară înaintată nu ne vom putea numi. Și cu atât mai reu este atunci când legile sunt făcute fară că mai matură chibzuință, precum este de exemplu legea judecătoriilor de acale. Numai cel care n’are cea mai mică ideiă despre starea lucrurilor de prin comunele rurale nu pote sei cu țăranul n’are justiție, n’are dreptate. Nu mai vorbim despre procesele ce proprietarii sau arendașii au cu țăranii și’n care acești din urmă sânt aprópe vecinie năpăstuiți; dar chiar în neînțelegerile ce țăranii au adeseori între dânșii, ei n’au justiția la îndemână, câci adese ori trebue să se ducă la uă depărtare de două postii spre a două petițiune și a’și perde astfel uă diséu două din timpul muncei. Pe când marea majoritate a poporațiunei de prin orașe are mai tote instanțele judecătoresc la îndemână,țăranul le are la distanțe colosale doi mari și chiar și la acestea cu greu își capătă dreptatea. Astfel fiind, nu putem decât să aprobăm urmatorele rânduri pe care un confrate oficios le scria mai filele trecute: " „Primul ministru a declarat în Cameră ca avem trebuință mare, póte primii trebuință de a da justiția claselor sărace. I Ministrul justiției a convocat magistrații spre ași da opiniunea asupra reforme jii*® decătorescî. Pre cât seim, ace! magistrați* și mai mult jurisconsulți și-au dat opinii ■ ....---V-.1 -- A___ niuni sunt asupra justiției in general. Nimic special asupra claselor sărace. Trebuie curând uă lege care să opresca reul f ce bântuie mai cu semn poporațiunea raială, pe sătian. Sătianul, cu deosebire, n’are dreptate nici uă détá, pentru ca tata calea pe care trebuie s’o aibă este în stăpânirea acelora cari caută să-l esplóteze. „Dilnic vedem vînejendu-se averea locuitorilor sătiani pentru datorii sau către particulari sau către stat, cu sentințe definitive, care s’au dat în lipsă, căci unora nu li s’au comunicat nici vădată termenul și alții n’au avut bani cu care să-și pl’utesca avocații așa cum puteau adversaria lor. De multe ori li s’au luat averea eru japca, turcesce, fără nici un drept și faibă ca sărmanii omeni să-și fi putut închipui că se póte în țara acesta să fie despus ți ziua namiaza mare.“ 1). Făgădueli s’au dat destule, aceșta o stim cu toții, dar nimeni nu i s’a găndit să le realiseze, de vreme ce ele privim pe clasa ‘gnorantă’, deși cea mai numerasa, deși cea mai împovărată cu sarcini atât în bani cat și sânge. Credem că a venit vremea să se realiseze și acele făgăduieli, să simtă și opinca că pate să aibă dreptate în acesta țară. In curând Camerile se vor deschide și ar trebui ca guvernul , în loc de proiectele acelea cu care in timpul Parlamentului și care totuși nu se aplică, să prezinte printre picături și un proiect prin care să modifice legea judecătoriilor de acele și prin care să facă astfel ca și țăranul să aibă justiția mai la îndemână, să vadă și el că există uă dreptate, supt scutul căreia să se potă pune la nevoie. EVENIMENTELE DIN BULGARIA (Telegrame Havas și informațiuni particulare ale ROMANULUI) 27 Septembre, 9 ore dimineța Constantinopole, 26 Septembre. — Ambasadorii acreditați pe lângă Portă se vor întruni în curând în conferință pentru a trata afacerile Rumeliei. , Atena. 26 Septembre. — Ministrul marinei a ordonat înarmarea tuture- corăbiilor. Trupele care țin garnisonă în Pe telegraful de la 13 Septembre 1885. LUNI, MARȚI, 16, 17 SEPTEMBRE 1885 sponez au primit echipamentul lor de campanie și vor fi îmbarcate pentru a | i fdeca la graniță. Se crede ca mai multe case de bancă I gfecești vor înainta capitaluri, deci ar atesta va fi de trebuință, pentru mobiliz jicarea totală a armatei. Se urmeaia a se ține meetinguri unde e voteda resoluțiuni cari sfătuiesc pe guvernul să iacă atitudine energică ?, Belgrad, 26 Septembre.—Opiniunea pusiplică din Serbia urméza a nu admite în jinderea Bulgariei fară ca Serbia se obi Jdie orecare compensațiune, înțelegerea e deplină între Serbia, Romănia și Grecia în vederea unei acțiuni freomune. Regele va lua comanda armatei. E profitabil ca colonelul Popovici va fi numit al statului major. * Regele va pronunța un discurs la desihiderea Scupcinei. Salonic, 26 Septembre.—Scirile primite jui,aci arată ca până acum nu s’a produs s piei o desordine în Macedonia. ( Bruxelles, 26 Septembre.—Nord blameza •are mult pe principele Alecsandru. El propune unirea personală a Bulgariei cu Rumelia, respectând tóte drepturile Sultanului și sfătuesce să se acorde Macedoniei drepturi autonome. — 28 Septembre, 9 ore dimineța 1 Solia, 26 Septembre.—Guvernul princiar la adresat agenților săi diplomatici din străinătate două circulări pentru a le face cunoscut ca, ca răspuns la comunicarea wbicută de doui represintanți a 2 mari puteri cari sfătuiesc pe guvernul princiar I să se abție de la orice nouă mișcare de natură a pricinuită vărsare de sânge, »guvernul face cunoscut agenților săi car’au luat măsuri severe pentru a împe■deca orice agitațiune în Macedonia și pentru a pedepsi într’un mod riguros pe ■părtinitorii tulburărilor. pr. Pentru a evita orice greutate și orice neînțelegere în aplicarea stârii de asediu, guvernul princiar cere ca consulii generali se remită uă listă a supușilor stabiliți în Bulgaria autorităților diferitelor orașe. Uă a treia circulară dăuă depeșă a Alteței male adresată ministerului, și care dice : „ Am primit cele deuă comunicate adresate agenților diplomatici. Scopul călătoriei mele de inspecțiune de-a lungul graniței rumeliate, era: 1. De a opri strejelor de pe graniță să tragă în trupele turcesce. 2. De a ordona șefilor trupelor să aresteze pe fiecare individ armat care ar voi să trea granița pentru a intra în Turcia. 3. De a linisti populațiunea turcă din aceste locuri convingend-o ca vom putea evita răsboiul cu Turcia. 4. Ordinul de a desarma populațiunea musulmană s’a amânat. 5. Ap am asistat la Plowolff la un Te-Deum musulman care s’a ejis pentru Maiestatea mea Sultanul. 6. Pe totă trecerea mea, populațiunea turcesca mă prinesce cu entusiasm. Constantinopole, 27 Septembre. — Se anunță din Berlin Agenției Havas din Constantinopole . —Prințul Bismarck, primind pe Said-Pașa în visită de concediu, a desaprobat forte mult evenimentele din Rumelia și a însărcinat pe Said-pașa să afirme Sultanului ca Germania va întrebuința tote mijlocele pacinice cari sunt în puterea sa pentru a menține drepturile Porții asupra Bulgariei și Rumeliei. Prințul a adăugat câ chrămarea oficialilor ruși din Bulgaria ar fi fost motivată prin limbagiul energic ce l-a ținut Ambasadorului Rusiei. St.Petersburg, 27 Septembre. Tate puterile care au semnat tratatul de la Berlin au acceptat propunerea făcută de Rusia de a se întruni în conferință la Constantinopole. Belgrad, 27 Septembre. — Un corp de miliție bulgar, de 4 batalione, a ocupat granița sârbescá de-a lungul orașului Rajkov-Suvat până la Rabin-Nos (cercul Kraguievaț). Atena, 27 Septembre.—Regele a sosit. I s-a făcut uă primire entusiastă. O mulțime imensă strigând ura prelungite și : „Trăiască Macedonia ! Trăiască Creta! Trăiască Epirul! Trăiască Tracia ! l-a însoțit până la palat. Drapele macedoniene, epirote, cretene și tracii precedau cortegiul. Regele a apărut în balconul palatului și vorbind mulțimea, a pi câ împregiurările actuale sunt cu totul escepționale și cer curagiu și prudență; cu mari sacrificii se vor cere țârii, dar ca patriotismul elenic vasei să le primescâ bucuros ; câ poporul trebuie să aibă încredere în patriotismul suveranului și înțelepciunea guvernului său. Aceste cuvinte din urmă ale Regelui au pricinuit un viu entusiasm și au fost acoperite cu un tunel de aplauze. In ședința de la 26 Septembre a Camerei ungare, d. Irányi a interpelat pe ministrul președinte deja, cu ooasiunea întrevederei de la Kremsier, nu s’a stabilit nici un arangeament în privința Bulgariei cu Rumelia Orientală sau a anecarei Bosniei și Herzegovinei; deca ministrul președinte sau ministrul de externe aveau cunoscință despre cele petrecute în Filipopoli și ce atitudine cugetă ei a lua față cu acesta revoluțiune; deca acesta mișcare va fi potolită pe cale pacinică sau, déca va fi nevoie d’uă intervenție militară, se va lucra astfel ca tote Statele să-și păstreze neutralitatea. * Guvernul serb a oprit esportarea cărnurilor. Nici un sârb de la 20 la 40 ani nu pote pleca în străinătate. * Din Belgrad se telegrafică ca trupele ar fi plecat spre fruntaria Macedoniei. * Scomotele răspândite despre răsturnarea regelui Milan sunt neîntemeiate. * Să fice ca M. S. Regele ar fi primit să scrisóre de la principele Bulgariei. * Se telegrafiază din St.-Petersburg țarului Le Temps, cu data de le 24 Septembre . De când să scie cu principele Bulgariei, punându-se în capul mișcării rumeliote, a lucrat din propria sea inițiativă și țâră aprobarea Rusiei, opiniunea publică, atât la St.-Petersburg cât și la Moscva, s’a cam răcit puțin în privința acestei mișcări. Un fkt moscovit merge chiar până a vedea în uniunea bulgară o lovitură adusă intereselor ruse în folosul intereselor Austriei. Foile ruse sunt unanime adice ca Rusia ar trebui să se abțină de a lua inițiativa unei acțiuni internaționale precare pentru regularea cestiunei bulgare, și câ ar face bine să lase acesta sarcină cabinetelor din Berlin, Viena și Londra. Dar acesta n’ar putea să împedece pe Rusia de a nu da consimțimântul său decât numai pentru oă regulare definitivă cu totul conformă intereselor ruse în Balcani. Totuși, opiniunea generală este ca evenimentele din Rumelia nu au să provoce vărsare de sânge, piajele din Belgrad continuă a cere guvernului să ia apărarea intereselor țârii și nic ca pacea europena este grav compromisă. D. Freycinet a dat ordin represintanților Franciei din Bulgaria și Rumelia, se nu recunoscă noua ordine de lucruri și să păstreze cea mai mare reservă. După instrucțiunile date lui Sir Drumond Wolff, Englitera sfătueșce pe Sultan să nu fie aspru cu Albanezi și să facă mari concesiuni liberale poporațiunei creștine din Epir, Macedonia și Creta, spre a înlătura revoluțiuni. * Corespondintele din Paris al chiarului Times, spune câ d. de Freycinet ar fi dechlarat în consiliu și de miniștrii cu Austro-Ungaria a propus să se facă principelui Alecsandru represintari, pentru ca să se preîntâmpine uă agitațiune în Macedonia.❖ Oficialii bulgari aflați în Petersburg au fost rechiemați telegrafic. Pester Loyd publică următorea telegramă ce i se trimite din Turnu-Severin, cu data de 25 Septembre: „Chiar acum trecu prin orășelul nostru generarele sârb Catargi ducându-se spre Bucuresci. Generarele este însărcinat de regele Milan să se consfătuiască cu regele Carol al României asupra actualei situațiuni. In urma unei întrevorbiri ce regele Milan avu cu generalele Catargieni în Belgrad până după meciul noptei, acest din urmă plecă spre Bucuresci." * Partea înfocată ce Cehii iat la evenimentele din Rumelia formeza prin cercurile politice din Pesta obiectul unor seriose discusiuni și al unei atențiuni generale Nemzet spune ca dr. Stransky, care este considerat ca autorul intelectual al revoluțiunei, este un Ceh și ca un fiu al fostului ministru austro-ungar trecek, juca un rol însemnat în Sofia. Filipopoli, 26 Septembre. La graniță sunt vr’uă 50,000 de oameni supt comanda principelui Bulgariei. Femeile se eserciteza spre a căuta pe bolnavi. Fetele se ruga a fi înrolate în egiunea fetelor. Rusciuk, 28 Septembre. Se desminte spbea privitore la intervenirea Germaniei.* Belgrad, 28 Septembre. Pe când principele Milan trecea în revistă trupele din Belgrad, studiații chemați spre a face exerciții s’au manifestat contra Austro-Ungariei, care ar avea de gând să ocupe Bosnia și Herzegovina. Intr’un articol de fond, care vine din sorginte autorizată, oficiosul Pestei Lloyd (fice ca nu trebue să și mai facă cine-va ilusiuni, ca prin evenimentele din Rumelia Orientală tratatul de Berlin n’a fost de fapt sfîșiat, și dreptul arogat d’a se abate de la acest tratat nu se va mărgini numai la Bulgaria. Dar este cu greu d’a accepta acum mult de la Portă, d’aceea ar trebui cât mai curând și într’un chip cât mai autoritativ să se pronunțe puterile asupra acestei a cestiunei. Numai cu chipul acesta va fi cu putință d’a domoli tendințele răsboinice din Bulgaria și Rumelia Orientală, d’a arăta infructuositatea întinderea insurecțiunei spre Macedonia, și d’a înrîuri mai întâia într’un chip liniștitor asupra celorlalte State din peninsula balcanică și ale împedică de la acte de nesocotință și de amestec arbitrar în eve aimente. In Belgrad s’a produs o mișcare care avea de scop proclamarea dominațiunei regelui Milan în Bosnia și Herzegovina. Este absurd de a se crede ca Austro-Ungaria va profita de îneupăturile situațiunei spre a efectua anecsarea provinciilor ocupate și să declare suveranitatea sa asupra lor. Totuși acesta presupunere există și nu i se va pune un capăt decât numai atunci când marile puteri își vor arăta voința lor într’un chip neîndoios. Telegrame din ziarele străine. Tipopoli, 25 Septembre. — Principele s’a dus alaltăieri la fruntarii spre a inspecta trupele ce se află acolo. Mai nainte d’a pleca, el ținu garnisonei de aici următorea cuvântare : „N’avem nimic contra Turcilor, dar daci ne vor ataca, apoi vom lupta contra lor până la cel din urmă om. Vom fi întotdeuna în mitocul vostru, vom lupta necurmat împreună.“ Este positiv acum câ dr. Stransky și partita națională au pregătit unirea și au efectuat’o fară scirea Rusiei și a celorlalte puteri. Oficialii ruși cari se află în serviciu a er, 16 la număr, nu luară nici uă parte la ultimele mișcări militare. Partita națională dechlară și ia îngageamântul câ mișcarea nu se va întinde și spre Macedonia. Belgrad, 26 Septembre.—Circulara d-lui Garașanin câtre represintanții sârbi în străinătate și privitore la măsurile Serbiei față cu evenimentele din Rumelia Orientală, este forte discutată prin cercurile politice de aici. Circulara a produs mă rea impresiune, fiindca ea este în acord cu dechlarurile fostului ministru Ristici în privința menținerii statului quo în peninsula balcanică, și fiind cu atât pregătirile de mai nainte cât și actuala procedare a Serbiei nu mai lasă nici uă îndoială despre intențiunea ce există pentru uă apropiată acțiune agresivă a Serbiei. In genere însă se crede ca acțiunea nu va fi îndreptată contra Bulgariei, cu tota încordarea de până acum între cele două State. Mâne va fi mobilisată a doua chrămare a circumscripțiunii militare Belgrad. Londra, 26 Septembre. — Ministrul marinei, lordul Hamilton, dechiar o ieri într’un discurs ca există cea mai mare speranță ca, prin acțiunea comună a marilor puteri europene, să se marginescă cel puțin focul în peninsula balcanică, deci nu va putea fi cu totul stins. Cea mai mare speranță ca există acum pentru menținerea pacii, este restabilirea între puteri a