Romanulu, octombrie 1889 (Anul 33)
1889-10-09
ir AAV 4 anul al xxxiii-le Voiesco si vei putea. ANUNCIÜEI Linia de 30 Utere, petit pagina IV................... 40 ban] Dett0 » » „ DI................2 lei — „ Inserțiuni și reclame pagina II și IV linia . 2 „ — BA se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea ziarului. IN PARIS, la Havas, Sainte et C nio, 8, Place de la Semne. LA VIENA, la d-asî Haasenstein et Vogler,Otto Mata»! IN ELVEȚIA, la Din țările cele alte direct la administrațiunea (JUaninn) — Scrisorile nefrancate se refusa — Fundatore: C. A. ROSETTI MERCURI, 9 OCTOMBRE (27 SEPTEM- st. v.) 1889 Loiminétate și vei fi. ABONAMENTE In Capitală și districte, un an 48 lei; sasc titul 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru Preoți, și învățătorii din sate abonamentul este redus la 30 lei pe an Pentru tote țările Uniunei poștale, trimestrul 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea «Ziaruluĭ și oficiile poștale. LA PARIS, la Havas, LafBte et Cina, 8, Place de la Bourse, IN GERMANIA, AUSTRIA, ITALIA și BELGIA, la barourile poștale. — Articole!« nepublicate se ard — ESEMPLARU L “|§ B A N I Directore : VINTJLA C. A. ROSETTI BUOURESOI, 8 BRUMAR Cele petrecute la alegerile din Ploescl și la acele din Buzău, sunt dă dovadă că cuvânt am avut, când am vorbit de desbinările dintre liberali. ț? Dorind unirea pe baza unor principii, ér nu formarea unei colectivități t ca cea de tristă memorie, am spus că înainte de a ne întinde mâna trebuie să ne cunoscem, să seim pentru săvârșirea căror reforme ne sprijinim unii pe alții, în luptele electorale. La acestea, tiarele amice ale d-lui Ion Bratianu ne au respuns că «partidul liberal are deplină cunostință de puterea lui, el și va urma de aci înainte calea, ci despre disidenți și radicali dacâ vor veni alături cu el atât mai bine. Nu vor veni, partidul național ,și va ajunge țelul și față de acesta. Partidul național care nu va renunța la situația pe care o are, în favorea altor grupuri fără mare însemnătate». Resultatul acestor declarațiuni arogante a fost că ori de câte ori liberalii s’au unit el au învins pe conservatori, când au fost destinați, partida d-lui Ion Brătianu n’a isbutit. Când énsé, grație concursului celorlalți liberali, isbenda era a amicilor Democrației și Voinței Națională, ei răspundeau cu îngânfare: «țara e cu noi, țara aprobă faptele guvernului național-liberal», și aruncau asupra nostru calomniile cele mai josnice. Nevoind să dăm acea interpretare votului nostru, care n’ar fi trebuit să fie considerat decât ca uă protestare contra guvernului conservator și ca uă dorință a unirei pe basele unor principii democratice, am fost nevoiți să facem următórea declarațiune. In Romănulu de la 17 Septembre: «Din Ji in fi se simte mai mult trebuința, d’a ne manifesta, d’a dovedi tuturor ca suntem un factor însemnat în luptele nostre politice. Acesta nu o putem face cât timp vom lasa ca luptele electorale sa se încingă numai Intre conservatori și colectiviști. «Datoria nostra este sa intervenim in fiecare alegere și se avem candidații noștri. «Vom fi învinși póte la început, dar se va vedea ca aroganta colectiviștilor era basatâ numai pe absteniunea nostra și câ adesea ori isbenda lor s’a datorit numai * nepasărei nostre.» Liberalii independenți din Ploescl au adoptat acea procedare și atțli, toți au putut constata că liberalii naționali nu pot fi aleși fără concursul liberalilor independenți, pe când dacá înțelegerea s’ar fi stabilit, isbânda era sigură, și întrega listă ar fi isbutit, după cum a fost ales d. Sfetescu, singurul candidat care figura pe ambele liste liberale. La Buzău, unde d. E. Stătescu a căzut în colegiul I, pentru ca mulți liberali, ca și noi, n’au venit să voteze pentru d-sea, de astă dată, tot acel colegiu a dat majoritate listei liberale, pentru că înțelegere s’a stabilit asupra listei, înțelegea-vor acum, cel cari ne cer să renunțăm la tóte credințele nóstre, că și el trebuie să facă concesiuni să recunoscă greșelile lor, și l6 nu mai desprețească și să calomnieze pe liberalii cari n’aprobă procedările lor, guvernului d-lui Ion Bratianu, cei cari s’au adunat spre a serba anul de la aparițiunea Drapelului, întruninduse într’un frățesc banchet, care s’a terminat printr’un toast închinat in sănătatea d-lui Ion Brătianu, au recunoscut cu toții adevărurile susținute de Românulu. Ei au înțeles cele ce am spus și, nevoind să ne judece după negra descriere a Democrații, ne-au privit ca pe nisce democrați, despărțiți pentru cestiuni de principii, de liberalii naționali, ca pe nișce democrați cu cari «trebuie discutat liniștit, desbrăcați de orice ură și de orice animositate , avendu-se în vedere numai binele obștesc și făcându-se concesiuni reciproce, spre j[a se ajunge la uă apropiere chiar cu elementele cele mai înaintate». Mai toți oratorii au vorbit în sensul cuvintelor de mai sus, rostite de d. V. Gheorghian, fost ministru în cabinetul d-lui Ion Brătianu, recunoscând, ca d. A. G. Scorțescu : «ca din momentul ce elemente conservatore s’au introdus în partidul liberal, ele au fost ca un cangrena pentru acest partid și din acel moment drapelul partidului a fost rupt, sfâșiat. Aceste elemente conservatore au avut influenta cea mai nefasta asupra activitatei partidului liberal, facându-l ca de multe ori se devieze de la calea cea buna. Așa, când C. A. Rosetti a venit cu legea electorala ea a cadut din cauza oposiiunei ce faceau aceste elemente conservatore care s’au introdus în sinul partidului liberal și care capatasera un mare însemnătate in acest partid. Legea electorala, conceputa in mod cu totul liberal, catiend, prin chiar faptul acesta a cadut și rațiunea de amată a partidului nostru. «Asta și propunerea de unire este un adevărata mântuire și na reînviere a partidului liberal. Dar unirea să se facă în mod demnituos pentru toți liberalii, nici cu prețul sacrificiului nostru, nici cu prețul celorlalți frați ai noștru, sau al amorului lor propriu. Unirea va trebui să se facă pe bazele unui program liberal, la alcătuirea caruia va trebui să se fie socotela de programul lui Rosetti, care da soluțiunile cele mai democratice, ce sunt In spiritul timpului și care corespund unor adevarate necesitați sociale. «Sunt sigur, am fis sfârșind d. A. G. Scorțescu, ca facându-se un așa program, atât liberalii disidenți cât și radicalii vor veni sub drapelul liberalismului, bineînțeles dându-se tuturor garanții neîndoelnice despre un sincera aplicare a legilor și principiilor liberale». Aceste cuvinte ale d-lui Scorțescu sunt sincerea reproducere a celor spuse de noi, pe care case cei din Bucuresci n’au voit și nu vor să le înțelagă. Aceleași credințe au fost desvoltate, de d. I. N. Roman, redactor al Drapelului, care după ce constată lipsa unui program, din care cauză se deduce de unii că între liberali și conservatori nu e nici uă deosebire, a spus urmatorele adevăruri: «Când marele și în veci nemuritorul C. A. Rosetti, după luarea Plevnei a rostit memorabilele cuvinte, am luat Plevna esternă, dar acesta să nu ne bucure, avem de luat și Plevna internă, el, In limbagiul lui totdeuna viu, colorat, a înțeles : am afirmat valorea militară a Statului nostru; si nu uităm că avem datoria de a'l și organisa. Și acesta organisare nu o pate obținea decât partidul liberal făcându-și un program bine deslușit, bine precisat și In tot corespunzetor intereselor și necesităților reclamate de starea nostra de desvoltare. «Cum va trebui să fie conceput acel program ? In mod cu desăvârșire liberal și democrat. Va trebui să se dea tuturor chestiunilor ce vor intra in cadrul programului soluțiunile ce vor fi în armonie cu investigațiunile științifice, cu spiritul timpului și cu nevoile ce se simt; va trebui să se fie socotela de programele tuturor nuanțelor liberale, cum și de tóte desideratele exprimate In diferite împrejurări, va trebui în sfârșit se se studieze de aprope vechiul program liberal din 1848, ca și altele mai recente ca să se vada părțile realisate cum și cele nerealisate, dar realisabile, să se ție socotela de nevoile noue ce s’au simțit în cursul evoluțiunei nóstre treptate spre progres și să se facă un program mitjlociu, împăciuitor pentru tote nuanțele liberale, dându se risce soluțiuni imediate și timțându-se la un ideal. Un astfel de program va constitui pentru a era garanția unui pas înainte». «Acesta unire a spus și d. A. Vizinti, e de dorit a se efectua nu numai în vederea resturnării partidului conservator, ci mai cu sema în prevederea întemeerei unui regim liberal sincer și de progres, așa precum veteranii luptători și întemeetori ai liberalismului au cugetat și au aspirat să realiseze înca din cele d’ântâia timpuri ale regenerarei moderne. Erd. C. Săvescu, încheind seria toasturilor închinate unică s’a esprimat astfel : «Voim în sfârșit ca bătăușii noștrii, în loc sĕ vie sĕ ne stâlcească cu ciomegele la alegeri, sĕ vie, din contra,cu programele și pe temeiul lor lupta se fie pusă. «S’a amintit de programul din 1848. Se nu uitam âncâ câ sunt chestii care fluctueza după împrejurări și pe care nu le găsim cuprinse în acel program. Lé ținem socotela deci și de aceste chestiuni. Și pentru ca înțelegerea între toți liberalii să fie mai generală si mai lesniciasa cred ca un mare întrunire liberală e absolut necesara, fie în Iași, fie în București sau în oricare alt oraș. «Să nu facem un unire numai pentru resturnarea conservatorilor, din contra unirea nostră să fie durabilă sé aibă în vedere viitorul și se căutam a ne impune nu prin forța brutală, ci pentru forța ideilor». Cu uă vie satisfacțiune constatăm că toți oratorii din Iași au vorbit în sensul nostru, au înțeles unirea după cum am fi dorit’o noi. Póte de acea nici ei n’au fost înțeleși de Democrația, după cum nici noi n’am fost înțeleși. Declarațiunile celor din Iași îl resbuă pe el și pe noi, de acusațiunile celor din Bucuresci. Ei ne au înțeles, noi îi înțelegem. Atât mai reü pentru cei cari vor să remâne în vechiile făgașe ale trecutului. Pe când înregistrăm aceste triste constatări, nă scrie Imbucuratóre, nă mângâiere pentru noi, ne sosesce din Iași. Liberalii cari au dat sprijinul lor Alegerile ele eri Prin fir telegrafic primim resultatul următor în privința alegerilor județene pentru colegiul II, efectuate ori la Ploesoi: Votanți........................682 Bilete anulate ... 13 Aü întrunit: Lista liberal-disidentă . . .310 » național-liberală . . . 207 » guvernamentală . . . 152 A reușit numai d. Stanciu Stănescu, care a fost pe două liste: pe cea conservatore și pe cea disidentă. Pentru ceilalți, 7 e balotagiu. Scrisore din Ploesci Dragă Vintilă, Primesc telegrama ta și având o ocasiune care se ’ți aduce rândurile de fața, mé grăbesc a ’ți răspunde ar fi chiar, pe scurt remânând ca mâine-poimâine sé ’ți mai dau detaliuri de vor fi necesare. lata adevĕrul asupra alegerilor pentru consiliul județean d’aci. Disolvatul consiliu era liberal; fusese ales în urma împăcarei de acum un an și mai bine între nuanțele Stanian (colectivist) și Grigorescu (disident). Unii spun din pricina fragilităței convingerilor, alții din aceia ca la județ colectiviștii se purtau bine, membrii de nuanța Grigorescu deși aleși în numar egal cu ceilalți, rămasera după câteva luni în minoritate. D’aci uu scrie întréga de lucrurî ascunse, de mici intrige, care tóte aveü derință d’a pune consiliul prin lipsa accidentală a câtor-va de la ședințe în neputință d’a lucra. Nici administrația nu dorea altceva mai bun; din acesta ea își lua prilegiul disolvarea, și iată cum, cu începere de eli avem noi alegeri. Din nenorocire personalitățile fiind mai mult causa desbinarea partidului liberal d’aci, și unirea pe un program devenea mai anevoiasa. Astfel liberalii se presentara la vot cu trei liste deosebite. Efectul acestei neuniri fu ca ia colegiul I pentru care s’a votat el), avem balotagii: conservatorii în frunte cu 106 (una sută ș ése) voturi; liberalii-naționali cu 86 voturi; disidenți cu 42 și alte câteva pendinte la așa zișii liberali independenți și la câțiva disidenți conservatori. E locul se spun ca in ajunul acestei alegeri conservatorii au dovedit din nou câ nu au uitat nimic din păcătosul lor trecut Se țineau Sâmbătă sera întruniri de liberalii-naționali la scala Domnescu și de liberalii-disidenți la Liceu, spre desbaterea candidaturelor. Totul se petrea în lanișce, când uă bandă de 40—50 bătăuși organisați militaresce prefump in sala Licelui și încep a-și esercita meseria distribuind lovituri de pumni și ciomege. In acesta panică câțiva cetățeni au fost chiar greu răniți. D’aci bătăușii porniră la cealaltă întrunire liberală unde gâsind mai multă lume hotârîta a le resista începură a striga «trăiască Stanian.» Tactica era dibace: a încerca să acrediteze astfel zvonul ca colectiviștii au bătut pe disidenți iar nu conservatorii ori administrațiunea și, apoi a doua sera póte se baza și pe colectiviști, care bătue ar trece ca intersă de disidenți. Un punt meritoriu pentru acești din urmă e ca recunoscută infamia și dibacia fu cheltuită în zadar. Nici un disident nu crede altfel decât așa. In acest sens telegrafiaza chiar Regelui și ministrului justiței. Eri a venit procurorul general în localitate și din depunerile celor bătuți gândesc ca s’ar putea da de lumină. Dar se îndrâsnim a nădăjdui? Ce e de preveeut, e ca și la al douilea colegiu va fi balotagiu, și ca în urmă toți liberalii lămuriți de acesta trista experiență vor înțelege că unirea pe baza unui program serios, dacá s’ar puta cum indica (filele trecute românul) se impun în fața vrăjmașului comun : reacțiunea. Chiar noi ceștia cari nu facem parte din nici unul din vechele partide și cari avem în vedere democrația socială, am dori în interesul libertăților publice acesta unire. A. G. Rladovici. 6 jun. ore. Disidenții liberali par a câștiga teren toți cad în balotagiu. Aflu ca procurorul general e încâ în Ploesel, se zice că va sta și mâne pentru alegerea colegiului III. Cât pentru acest nefericit colegiu aceiași criminală purtare. Cea mai mare parte din delegații aleși cu ordinele sub-prefecților, și nici așa cum sunt n’au voe d’a intra în oraș; poslujnicii stâpânirei îl țin pe la bariere, de unde cu greu pot scăpa spre a veni pentru asta sera la întrunirele proectate de liberali. R. G. 14. Bătăușii de la Ploesol Pe lângâ cele publicate eri, și amănuntele ce am mai primit a fi, trebuie sa constatam ca íntrega presă se ridică contra celor petrecute la Ploesoi. * Afară de telegramele trimise de liberalii independenți către rege, s’a mai trimis un telegramă de către d-nii P. S. Aurelian, Radu Stanian, G. Cantacuzino etc. prin care protestecta contra celor petrecute la întrunirea de la Liceu. «Cea ce aț fălit adversarii noștri, disidenții, spun semnatarii telegramei, se pregătesce pe mâne pentru noi». ♦ Printre cei cari ați bătut pe cetățenii de la Liceu sunt ofițerul de poliție Tataru (fiva tot acela care s’a distins in torturele de la Bordeni ?) Agentul polițienesc Antusca și Mitu Georgescu. *• D-nul deputat C. Dobrescu voind se parele cn lovitura cu bâta a fost lovit la 2 degete, care au fost sdrobite. * Vorbind de resultatul alegerilor din Prahova, Voința Națională (sice : «Acest resultat ar trebui să serve de învățământ celor cari au refuzat a se presinta uă singură listă liberală. Patimele lor personale au oprit un triumf al liberalilor. Fie ca secțiunea de ele să le serve pentru viitor.» * D-nul P. Grâdișteanu, care se afla la Ploesca Sâmbătă, a trimis un telegramă de vr’uă 300 cuvinte d-lui C. Boerescu, în care nară cele întâmplate. * Națiunea spune că printre cei bătuți sunt d-nii C. Dobrescu, Nae Angeluscu birjar, care o face la spital, Manciulescu cu capul spart, Samson, d-nii C. Dobrescu, și tânărul Th. Popescu. . Se pretinde ca d. procuror general Burada îndată ce a sosit la Ploesci a venit la Liceu, unde a pus de s’a spălat urmele de sânge. m Se mai afirmă că d-sea ar fi telegrafiat guvernului că banda de bătăuși ar fi fost organisatâ de d. Radu Stanianu. * In întrunirea ținută Duminecă sora la Ploesci au luat cuvântul d-nii P. Grădișteanu, C. C. Dobrescu, G. Dobrescu, Christu Negoescu și Emil Frunzescu. Toți au înserat atentatul din ajun. După întrunire cetățenii cu musica în frunte,mersera la statua libertății, unde se încinse ln hora. * România vorbind de cele petrecute la Ploesol scrie : «Din tote puntele de vedere este regretabil a mai auzii ani ca se întâmplă batal și se ataca întrunirile publice. «Ori din ce parte ar veni agresiunile trebuesc veștejite». * Comitetui liberalilor independenți din Ploesol a adresat un manifest către cetățeni, spre a protesta contra agresiunei ce li s’a făcut. * Prefectul Garoflid, trecând înaintea localului unde se vota, a fost huiduit de mulțime. * Alegerile colegiului II s’a făcut la liniste, dar sergenții erau postați de ua parte și de alta a stradelor. D. Lascar Catargiu a primit spune Constituționalul, uă lungă depeșe din partea prefectului din Prahova. D. Garoflidi comunică guvernului ca faptele s’au petrecut astfel: Liberalii-naționali, cari țineau un întrunire întocmai vis-a-vis de sala întrunirei liberalilor disidenți, au năvălit în acea sală și s’au apucat sa bată pe liberalii disidenți. D. Catargiu convocând imediat pe câțiva din miniștrii, le-a comunicat depeșa d-lul Garoflidi și le-a cerut avisul asupra celor ce sunt de făcut. S’a hotârît trimiterea d-lui Burada, procuror general, la fața locului. * D. procuror general Burada, în depeșile pe cari le-a trimis d-lui Lascar Catargiu, spune ca lucrurile au fost prea mult exagerate, ca n’au fost capete sparte și că administrația nu e de vină în acésta afacere, pentru că scandalul în cestiune a fost făcut de alegotorii cari s’au certat și s’au bătut între el. D. Burada prin telegrama sa confirmă cele relatate d-lui Catargiu de către prefectul de Prahova. * Naționalul explică astfel cele petrecute a Ploesei: Imediat ce d. Lascar Catargiu a aflat de cele petrecute, a trimes la fața locului pe d. procuror general Burada. Din cercetările d nulul procuror-general, resultă că bătăușii sunt al d-lui Stanian. Ei a ieșit de la întrunirea acestuia își au năvălit la disidenți. In acest sens, Monitorul va și publica un comunicat cu cercetările justiției. Acestea sunt faptele. Și dacă justiția nepartinitere constata, cu «mâna culpabilă» de care vorbea d-nul Petre Grâdișteanu la întrunirea de aspra, este un mână colectivistă, nu putem decât să ne mirăm, cum iberalii din Ploescl acuză chiar guvernul central de fapte a căror respundere nu i se cuvine. Versiunea oficială stă comunicatul pe care 'l da astăzi «Monitorul» în privința celor petrecute la Poești .In sera de Sâmbătă, 23 Septembre curent, fiind uâ întrunire publică a liberalior disidenți în sala liceului din Ploești, în vederea alegerilor județene, d. ministru de interne a primit scrie ca tulburări seriose ,ar fi întâmplat, și pe dată a și intervenit ca procuror general să plece repede, cu tren special, la Ploești pentru a cerceta despre adevăr și a da în judecată pe vinovați. Raportul sub No. 6.261 din 24 Septembre curent, ce a primit în acesta cestiune de președinte al consiliului de miniștri de a d, prim procuror al tribunalului de la Ploești, cuprinde informațiunile următoare : «Este adevărat că s’a presintat d. C. C. Dobrescu, deputat, lovit la vârful a două degete, și d. Mânciulescu, la cap fără gravitate, deosebit de rănitul de la spital, care a arătat că, pe când vorbea la întrunire d. N. Hristodorescu, în sală s’a produs un tumult, de aci uă învâlmâială și apoi mai mulți bătăuși ce intrase în sală au sărit asupra lor și l-au lovit cu bastonele în cap și pe unde nemereau gonindu’i pe ferestre, adâogând apoi că acești bătăuși au fost puși și organizați de poliție. «Cercetările abia sunt la începutul lor. Cu tote acestea, din informațiunile ce am luat și din observațiunile ce am făcut, pot asigura că poliția nu a avut absolut nici un amestec. «Mai întâi, poliția a fost atât de străină de aceste fapte încât, când se comitea, nu se găsea la îndemână nici un agent polițienesc. “Polițaiul chiar era aprope să devină victima acelor cari, profitând de acesta impregiurare, ’i insultau și amenințau, sciind că nu are cine să’l apere, ca astfel se încuragieze pe coreligionarii lor politici din oposițiune. «Daci ne-am închipui că, In adevăr, poliția a înscenat acești bătăuși, urma neaparat să fie pregătită și se preîntâmpine neajunsurile ce a suferit, iar nu se fie surprinsă fără forța publică si fara agenți polițienesc de cari ar fi avut trebuință ca sé nu fie și polițaiul și comandantul înghesuiți și neputincioși cu cel cari’i apostrofaț. „Deosebit de acesta, mi s’a afirmat ca cel ce au făcut acele bătăi au plecat cu toții de la Liceu la scala No. 1, unde grupul liberal-național avea Întrunire, și acei bătăuși intrând în sala au manifestat simpatiile lor pentru d. Radu Stanianu și au aplaudat pe vobitori, cea ce dovedesce ca acești indivizii erau departe de a pactisa cu poliția. «Mai este posibil că cele ce a suferit grupul liberal-disident la acesta întrunire să fie plata făgăduită de celelalte grupuri politice din oposițiune ce sunt în Prahova, și cari, la rândul lor, au avut multe de răbdat de la dânșii l a diferite întruniri ? «Astfel, Vineri sera, un grup politic numit «Independent» avea întrunire. Pe când d. Iancu Cogâlniceanu, un comerciant din Ploiesci, vorbea la tribuna, liberalii disidenti ce au fost acum bătuți, au făcut ținerea întrunirei imposibila prin întreruperi și trageri de clopote, al căror sunet făcea neauzită vocea oratorilor. «Din acesta cauză dar e posibil ca partisani grupului independent, drept răsbunare, se fi căutat la rândul lor a tulbura întrunirea disidenților, după cum și aceștia tăcuse la rândul lor, și acesta să fi degenerat un barac, gonind pe unii pe ferestre și lovind pe alții cu bastone. «Până acum tote aceste sunt simple probabilități, deorece cercetările abia sunt la începutul lor. Cea ce însă cred aprope sigur, este că poliția nu pate fi câtuși de puțin învinuită de cele ce s’au întâmplat la întrunirea din sala Liceul. «Oposițiunea liberală disidentă de sigur are tot interesul de a pretinde cu zgomot că poliția din Ploesoi a înscenat bătăușii în scopul ca sé încurajeze pe coreligionarii lor politici și a indispune pe partisani guvernului în alegerile județiane. «Orîcum va fi însă, d-le prim-ministru, ancheta judecatoresca va cerceta cu cea mai mare atențiune spre a descoperi vinovații și a se da în judecată, atât cei ce au comis aceste bătăi și răniri, cât și cel ce, cu acesta ocasiune, au amenințat și insultat pe polițaiul orașului în exercițiul funciuneî sale». (Comunicat). SERVICIUL TELEGRAFIC AL „ROMANULUI" Constantinopol, 5 Octombre. După nișce informațiuni din sorginte autonșată, nu se scie nimic la Pórta, în privința unei visite a marelui duce moștenitor al Rusiei. Roma, 5 Octombre. Se asigură că ducele de Genua va represinta Curtea Italiei la nunta principelui moștenitor al Greciei. Eri un organ violent s’a năpustit aasupra întregei provincii Cagliari. Pagubele sunt enorme. Numerose case au fost distruse și s’au scos pene acum de sub dărâmături 16 cadavre. Praga. 5 Octombre Deputații germani la Dieta Bohemei au hotârît, în unanimitate, ca nu ia parte la ucrările Dietei in cursul sesiunei viitare. Paris, 7 Octombre. Din 113 alegeri, 172 resultate sunt cunoscute. Se număra 124 republicani și 48 oposanți. Noua Cameră va avea aprope 360 de republicani contra 210 oposanți. 1 Paris, 7 Octombre. După statistica publicată de ministerul de interne, resultatul total al alegerilor afară de 9 este de 124 republicani și 45 opozanți. Noua Cameră va avea 302 republicani O