Romanulu, octombrie 1889 (Anul 33)

1889-10-09

ir A­A­V 4 an­ul al xxxiii-le Voiesco si vei putea. ANUNCIÜEI Linia de 30 Utere, petit pagina IV................... 40 ban] Dett0 » » „ DI................2 lei — „ Inserțiuni și reclame pagina II și IV linia . 2 „ — B­A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea­­ ziarului. IN PARIS, la Havas, Sainte et C­ nio, 8, Place de la Semne. LA VIENA, la d-asî Haasenstein et Vogler,­­Otto Mata»! IN ELVEȚIA, la Din țările cele alte direct la administrațiunea (JUaninn) — Scrisorile nefrancate se refusa —­­ Fundatore: C. A. ROSETTI MERCURI, 9 OCTOMBRE (27 SEPTEM- st. v.) 1889 Loiminéta­te și vei fi. ABONAMENTE In Capitală și districte, un an 48 lei; sasc titul 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru Preoți, și învățătorii din sate abonamentul este re­dus la 30 lei pe an Pentru tote țările Uniunei poștale, trimestrul 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea «Ziaruluĭ și oficiile poștale. LA PARIS, la Havas, LafBte et C­ina, 8, Place de la Bourse, IN GERMANIA, AUSTRIA, ITALIA și BELGIA, la ba­rourile poștale. — Articole!« nepublicate se ard — ESEMPLARU L “|§ B A N I Directore : VINTJLA C. A. ROSETTI BUOURESOI, 8 BRUMAR Cele petrecute la alegerile din Ploescl și la acele din Buzău, sunt dă dovadă că cuvânt am avut, când am vorbit de desbinările dintre libe­rali. ț? Dorind unirea pe baza unor prin­cipii, ér nu formarea unei colectivi­tăți t ca cea de tristă memorie, am spus că înainte de a ne întinde mâna trebuie să ne cunoscem, să seim pen­tru săvârșirea căror reforme ne spri­jinim unii pe alții, în luptele electo­rale. La acestea, t­iarele amice ale d-lui Ion Bratianu ne au respuns că «par­tidul liberal are deplină cunostință de puterea lui, el­­ și va urma de aci înainte calea, ci despre disidenți și radicali dacâ vor veni alături cu el atât mai bine. Nu vor veni, par­tidul național ,și va ajunge țelul și față de acesta. Partidul național care nu va renunța la situația pe care o are, în favorea altor grupuri fără mare însemnătate». Resultatul acestor declarațiuni a­­rogante a fost că ori de câte ori li­beralii s’au unit el au învins pe con­servatori, când au fost destinați, partida d-lui Ion Brătianu n’a is­­butit. Când énsé, grație concursului ce­­lor­l­alți liberali, isbenda era a ami­cilor Democrației și Voinței Națională, ei răspundeau cu îngânfare: «țara e cu noi, țara aprobă faptele guvernului național-liberal», și aruncau asupra nostru calomniile cele mai josnice. Ne­voind să dăm acea interpre­tare votului nostru, care n’ar fi tre­buit să fie considerat de­cât ca uă protestare contra guvernului conser­vator și ca uă dorință a unirei pe basele unor principii democratice, am fost nevoiți să­­ facem următórea de­­clarațiune. In Romănulu de la 17 Septembre: «Din­­ Ji in­­ fi se simte mai mult tre­buința, d’a ne manifesta, d’a dovedi tu­turor ca suntem un factor însemnat în luptele nostre politice. Acesta nu o putem face cât timp vom lasa ca luptele electo­rale sa se încingă numai Intre conserva­tori și colectiviști. «Datoria nostra este sa intervenim in fie­­care alegere și se avem candidații noștri­. «Vom fi învinși póte la început, dar se va vedea ca aroganta colectiviștilor era basatâ numai pe absten­iunea nostra și câ adesea ori isbenda lor s’a datorit numai * nepasărei nostre.» Liberalii independenți din Ploescl au adoptat acea procedare și atțli, toți au putut constata că liberalii naționali nu pot fi aleși fără con­cursul liberalilor independenți, pe când dacá înțelegerea s’ar fi stabilit, isbânda era sigură, și întrega listă ar fi isbutit, după cum a fost ales d. Sfetescu, singurul candidat care fi­­gura pe ambele liste liberale. La Buzău, unde d. E. Stătescu a căz­ut în colegiul I, pentru ca mulți liberali, ca și noi, n’au venit să vo­teze pentru d-sea, de astă dată, tot acel colegiu a dat majoritate listei liberale, pentru că înțelegere s’a sta­bilit asupra listei, înțelegea-vor acum, cel cari ne cer să renunțăm la tóte credințele nós­­tre, că și el trebuie să facă conce­siuni să recunoscă greșelile lor, și l6 nu mai desprețească și să ca­lomnieze pe liberalii cari n’aprobă procedările lor, guvernului d-lui Ion Bratianu, cei cari s’au adunat spre a serba anul de la aparițiunea Drapelului, întru­­ninduse într’un frățesc banchet, care s’a terminat printr’un toast închinat in sănătatea d-lui Ion Brătianu, au recunoscut cu toții adevărurile sus­ținute de Românulu. Ei au înțeles cele ce am spus și, nevoind să ne judece după negra descriere a Democrații, ne-au privit ca pe nisce democrați, despărțiți pen­tru cestiuni de principii, de liberalii naționali, ca pe nișce democrați cu cari «trebuie discutat liniștit, des­­brăcați de ori­ce ură și de ori­ce animositate , avendu-se în vedere numai binele obștesc și făcându-se concesiuni reciproce, spre j[a se a­­junge la uă apropiere chiar cu ele­mentele cele mai înaintate». Mai toți oratorii au vorbit în sen­sul cuvintelor de mai sus, rostite de d. V. Gheorghian, fost ministru în cabinetul d-lui Ion Brătianu, recu­noscând, ca d. A. G. Scorțescu : «ca din momentul ce elemente conser­­vatore s’au introdus în partidul liberal, ele au fost ca un cangrena pentru acest partid și din acel moment drapelul partidului a fost rupt, sfâșiat. Aceste elemente conser­­vatore au avut influenta cea mai nefasta asupra activitatei partidului liberal, facân­­du-l ca de multe ori se devieze de la calea cea buna. Așa, când C. A. Rosetti a venit cu legea electorala ea a cad­ut din cauza oposi­iunei ce faceau aceste elemente con­­servatore care s’au introdus în sinul par­tidului liberal și care capatasera un mare însemnătate in acest partid. Legea electo­rala, conceputa in mod cu totul liberal, catiend, prin chiar faptul acesta a cad­ut și rațiunea de a­mat­ă a partidului nostru. «Asta­­ și propunerea de unire este un a­­devărata mântuire și na reînviere a parti­dului liberal. Dar unirea să se facă în mod demnituos pentru toți liberalii, nici cu pre­țul sacrificiului nostru, nici cu prețul ce­­lor­l­alți frați ai noștru­, sau al amorului lor propriu. Unirea va trebui să se facă pe bazele unui program liberal, la alcă­tuirea caruia va trebui să se fie socotela de programul lui Rosetti, care da soluțiu­­nile cele mai democratice, ce sunt In spi­ritul timpului și care corespund unor ade­­varate necesitați sociale. «Sunt sigur, a­m fis sfârșind d. A. G. Scor­țescu, ca facându-se un așa program, atât liberalii disidenți cât și radicalii vor veni sub drapelul liberalismului, bine­înțeles dându-se tuturor garanții neîndoelnice de­spre un sincera aplicare a legilor și prin­­cipiilor liberale». Aceste cuvinte ale d-lui Scorțescu sunt sincerea reproducere a celor spuse de noi, pe care case cei din Bucuresci n’au voit și nu vor să le înțelagă. Aceleași credințe au fost desvol­­tate, de d. I. N. Roman, redactor al Drapelului, care după ce constată lipsa unui program, din care cauză se deduce de unii că între liberali și conservatori nu e nici uă deose­bire, a spus urmatorele adevăruri: «Când marele și în veci nemuritorul C. A. Rosetti, după luarea Plevnei a rostit memorabilele cuvinte, am luat Plevna es­­ternă, dar acesta să nu ne bucure, avem de luat și Plevna internă, el, In limbagiul lui tot­de­una viu, colorat, a înțeles : am afirmat valorea militară a Statului nostru; s­i nu uităm că avem datoria de a'l și or­­ganisa. Și acesta organisare nu o pate obținea de­cât partidul liberal făcându-și un program bine deslușit, bine precisat și In tot corespunzetor intereselor și ne­cesităților reclamate de starea nostra de desvoltare. «Cum va trebui să fie conceput acel program ? In mod cu desăvârșire liberal și democrat. Va trebui să se dea tuturor chestiunilor ce vor intra in cadrul progra­mului soluțiunile ce vor fi în armonie cu investigațiunile științifice, cu spiritul tim­pului și cu nevoile ce se sim­t; va trebui să se fie socotela de programele tuturor nuanțelor liberale, cum și de tóte deside­­ratele exprimate In diferite împrejurări, va trebui în sfârșit se se studieze de aprope vechiul program liberal din 1848, ca și altele mai recente ca să se vada părțile realisate cum și cele nerealisate, dar rea­­lisabile, să se ție socotela de nevoile noue ce s’au simțit în cursul evoluțiunei nóstre treptate spre progres și să se facă un pro­gram mitjlociu, împăciuitor pentru tote nuanțele liberale, dându se risce soluțiuni imediate și timțându-se la un ideal. Un ast­fel de program va constitui pentru a era garanția unui pas înainte». «Acesta unire a spus și d. A. Vizinti, e de dorit a se efectua nu numai în ve­derea resturnării partidului conservator, ci mai cu sema în prevederea întemeerei unui regim liberal sincer și de progres, așa precum veteranii luptători și întemee­­tori ai liberalismului au cugetat și au as­pirat să realiseze înca din cele d’ântâia timpuri ale regenerarei moderne. Er­d. C. Săvescu, încheind seria toasturilor închinate unică s’a es­­primat ast­fel : «Voim în sfârșit ca bătăușii noștrii, în loc sĕ vie sĕ ne stâlcească cu ciomegele la alegeri, sĕ vie, din contra,­­cu progra­mele și pe temeiul lor lupta se fie pusă. «S’a amintit de programul din 1848. Se nu uitam âncâ câ sunt chestii care fluc­­tueza după împrejurări și pe care nu le găsim cuprinse în acel program. Lé ținem socotela deci și de aceste chestiuni. Și pentru ca înțelegerea între toți liberalii să fie mai generală si mai lesniciasa cred ca un mare întrunire liberală e absolut nece­sara, fie în Iași, fie în București sau în o­ricare alt oraș. «Să nu facem un unire numai pentru res­­turnarea conservatorilor, din contra unirea nostră să fie durabilă sé aibă în vedere viitorul și se căutam a ne impune nu prin forța brutală, ci pentru forța ideilor». Cu uă vie satisfacțiune constatăm că toți oratorii din Iași au vorbit în sensul nostru, au înțeles unirea după cum am fi dorit’o noi. Póte de acea nici ei n’au fost în­țeleși de Democrația, după cum nici noi n’am fost înțeleși. Declarațiunile celor din Iași îl res­­bu­ă pe el și pe noi, de acusațiu­­nile celor din Bucuresci. Ei ne au înțeles, noi îi înțelegem. Atât mai reü pentru cei cari vor să remâne în vechiile făgașe ale tre­cutului. Pe când înregistrăm aceste triste constatări, nă scrie Imbucuratóre, nă mângâiere pentru noi, ne sosesce din Iași. Liberalii cari au dat sprijinul lor Alegerile ele eri Prin fir telegrafic primim resulta­­tul următor în privința alegerilor ju­dețene pentru colegiul II, efectuate ori la Ploesoi: Votanți........................682 Bilete anulate ... 13 Aü întrunit: Lista liberal-disidentă . . .310 » național-liberală . . . 207 » guvernamentală . . . 152 A reușit numai d. Stanciu Stă­­nescu, care a fost pe două liste: pe cea conservatore și pe cea disidentă. Pentru ceilalți, 7 e balotagiu. Scrisore din Ploesci Dragă Vintilă, Primesc telegrama ta și având o ocasiune care se ’ți aduce rândurile de fața, mé grăbesc a ’ți răspunde ar fi chiar, pe scurt remânând ca mâine-poimâine sé ’ți mai dau detaliuri de vor fi necesare. lata adevĕrul asupra alegerilor pentru consiliul județean d’aci. Disolvatul consiliu era liberal; fusese ales în urma împăcarei de acum un an și mai bine între nuanțele Stanian (colectivist) și Grigorescu (disident). Unii spun din pricina fragilităței convin­gerilor, alții din aceia ca la județ colecti­viștii se purtau bine, membrii de nuanța Grigorescu de­și aleși în numar egal cu cei­lalți, rămasera după câte­va luni în mi­noritate. D’aci uu scrie întréga de lucrurî ascunse, de mici intrige, care tóte aveü de­rință d’a pune consiliul prin lipsa accidentală a câtor-va de la ședințe în neputință d’a lucra. Nici administrația nu dorea alt­ceva mai bun; din acesta ea își lua prilegiul disol­­varea, și iată cum, cu începere de eli avem noi alegeri. Din nenorocire personalitățile fiind mai mult causa desbinarea partidului liberal d’aci, și unirea pe un program devenea mai anevoiasa. Astfel liberalii se presentara la vot cu trei liste deosebite. Efectul acestei neuniri fu ca ia colegiul I pentru care s’a votat el), avem balotagii: conservatorii în frunte cu 106 (una sută ș ése) voturi; liberalii-naționali cu 86 voturi; disidenți cu 42 și alte câte­va pendinte la așa­­ zișii liberali independenți și la câți­va disidenți conservatori. E locul se spun ca in ajunul acestei a­­legeri conservatorii au dovedit din nou câ nu au uitat nimic din păcătosul lor trecut Se țineau Sâmbătă sera întruniri de libe­ralii-naționali la scala Domnescu și de li­beralii-disidenți la Liceu, spre desbaterea candidaturelor. Totul se petrea în lanișce, când uă bandă de 40—50 bătăuși organisați militaresce prefump in sala Licelui și încep a-și eser­cita meseria distribuind lovituri de pumni și ciomege. In acesta panică câți­va cetățeni au fost chiar greu răniți. D’aci bătăușii porniră la cea­l­altă întru­nire liberală unde gâsind mai multă lume hotârîta a le resista începură a striga «tră­iască Stanian.» Tactica era dibace: a încerca să acre­diteze ast­fel zvonul ca colectiviștii au bă­tut pe disidenți iar nu conservatorii ori administrațiunea și, apoi a doua sera póte se baza și pe colectiviști, care bătue ar trece ca intersă de disidenți. Un punt meritoriu pentru acești din urmă e ca recunoscută infamia și dibacia fu cheltuită în zadar. Nici un disident nu crede alt­fel de­cât așa. In acest sens telegra­­fiaza chiar Regelui și ministrului justiței. Eri a venit procurorul general în loca­litate și din depunerile celor bătuți gândesc ca s’ar putea da de lumină. Dar se îndrâsnim a nădăjdui? Ce e de preve­eut, e ca și la al douilea colegiu va fi balotagiu, și ca în urmă toți liberalii lămuriți de acesta trista experiență vor în­țelege că unirea pe baza­­ unui program serios, dacá s’ar put­a cum indica (filele trecute românul) se impun în fața vrăj­mașului comun : reacțiunea. Chiar noi ceștia cari nu facem parte din nici unul din vechele partide și cari avem în vedere democrația socială, am­ dori în interesul libertăților publice acesta unire. A. G. Rladovici. 6 jun. ore. Disidenții liberali par a câș­tiga teren toți cad în balotagiu. Aflu ca procurorul general e încâ în Ploesel, se zice că va sta și mâne pentru alegerea colegiului III. Cât pentru acest nefericit colegiu ace­iași criminală purtare. Cea mai mare parte din delegații aleși cu ordinele sub-prefec­­ților, și nici așa cum sunt n’au voe d’a intra în oraș­; poslujnicii stâpânirei îl țin pe la bariere, de unde cu greu pot scăpa spre a veni pentru asta sera la întrunirele proectate de liberali. R. G. 14. Bătăușii de la Ploesol Pe lângâ cele publicate eri, și amănun­tele ce am mai primit a­ fi, trebuie sa con­statam ca íntrega presă se ridică contra ce­lor petrecute la Ploesoi. * Afară de telegramele trimise de liberalii independenți către rege, s’a mai trimis un telegramă de către d-nii P. S. Aurelian, Radu Stanian, G. Cantacuzino etc. prin care pro­­testecta contra celor petrecute la întruni­rea de la Liceu. «Cea ce aț fălit adversarii noștri, disi­denții, spun semnatarii telegramei, se pre­­gătesce pe mâne pentru noi». ♦ Printre cei cari ați bătut pe cetățenii de la Liceu sunt ofițerul de poliție Tataru (fiva tot acela care s’a distins in torturele de la Bordeni ?) Agentul polițienesc Antusca și Mitu Geor­­gescu. *• D-nul deputat C. Dobrescu voind se pa­rele cn lovitura cu bâta a fost lovit la 2 degete, care au fost sdrobite. * Vorbind de resultatul alegerilor din Pra­hova, Voința Națională (sice : «Acest resultat ar trebui să serve de în­vățământ celor cari au refuzat a se pre­­sinta uă singură listă liberală. Patimele lor personale au oprit un triumf al liberalilor. Fie ca secțiunea de ele să le serve pentru viitor.» * D-nul P. Grâdișteanu, care se afla la Ploesca Sâmbătă, a trimis un telegramă de vr’uă 300 cuvinte d-lui C. Boerescu, în care nară cele întâmplate. * Națiunea spune că printre cei bătuți sunt d-nii C. Dobrescu, Nae Angelus­cu birjar, care o face la spital, Manciulescu cu capul spart, Samson, d-nii C. Dobrescu, și tânărul Th. Popescu. . Se pretinde ca d. procuror general Bu­rada îndată ce a sosit la Ploesci a venit la Liceu, unde a pus de s’a spălat urmele de sânge. m Se mai afirmă că d-sea ar fi telegrafiat guvernului că banda de bătăuși ar fi fost organisatâ de d. Radu Stanianu. * In întrunirea­­ ținută Duminecă sora la Ploesci au luat cuvântul d-nii P. Grădiș­­teanu, C. C. Dobrescu, G. Dobrescu, Christu Negoescu și Emil Frunzescu. Toți au în­serat atentatul din ajun. După­­ întrunire cetățenii cu musica în frunte,mersera la statua libertății, unde se încinse ln hora. * România vorbind de cele petrecute la Ploesol scrie : «Din tote puntele de vedere este regre­tabil a mai auzii an­i ca se întâmplă batal și se ataca întrunirile publice. «Ori din ce parte ar veni agresiunile trebuesc veștejite». * Comitetui liberalilor independenți din Ploesol a adresat un manifest către cetă­țeni, spre a protesta contra agresiunei ce li s’a făcut. * Prefectul Garoflid, trecând înaintea lo­calului unde se vota, a fost huiduit de mulțime. * Alegerile colegiului II s’a făcut la liniste, dar sergenții erau postați de ua parte și de alta a stradelor. D. Lascar Catargiu a primit spune Con­stituționalul, uă lungă depeșe din partea prefectului din Prahova. D. Garoflidi comunică guvernului ca fap­tele s’au petrecut ast­fel: Liberalii-naționali, cari țineau un întru­nire întocmai vis-a-vis de sala întrunirei liberalilor disidenți, au năvălit în acea sală și s’au apucat sa bată pe liberalii disi­denți. D. Catargiu convocând imediat pe câți­va din miniștrii, le-a comunicat depeșa d-lul Garoflidi și le-a cerut avisul asupra celor ce sunt de făcut. S’a hotârît trimiterea d-lui Burada, pro­curor general, la fața locului. * D. procuror general Burada, în depeșile pe cari le-a trimis d-lui Lascar Catargiu, spune ca lucrurile au fost prea mult exa­gerate, ca n’au fost capete sparte și că ad­ministrația nu e de vină în acésta afacere, pentru că scandalul în cestiune a fost fă­cut de alegotorii cari s’au certat și s’au bătut între el. D. Burada prin telegrama sa confirmă cele relatate d-lui Catargiu de către pre­fectul de Prahova. * Naționalul explică ast­fel cele petrecute a Ploesei: Imediat ce d. Lascar Catargiu a aflat de cele petrecute, a trimes la fața locului pe d. procuror­ general Burada. Din cercetările d nulul procuror-general, resultă că bătăușii sunt al d-lui Stanian. Ei a i­eșit de la întrunirea acestuia își au năvălit la disidenți. In acest sens, Monitorul va și publica un comunicat cu cercetările justiției. Acestea sunt faptele. Și dacă justiția ne­­partinitere constata, cu «mâna culpabilă» de care vorbea d-nul Petre Grâdișteanu la întrunirea de aspra, este un mână colecti­vistă, nu putem de­cât să ne mirăm, cum iberalii din Ploescl acuză chiar guvernul central de fapte a căror respundere nu i se cuvine. Versiunea oficială stă comunicatul pe care 'l da astă­zi «Monitorul» în privința celor petrecute la P­oești .­In sera de Sâmbătă, 23 Septembre cu­rent, fiind uâ întrunire publică a liberali­­or disidenți în sala liceului din Ploești, în vederea alegerilor județene, d. ministru de interne a primit scrie ca tulburări seriose ,ar fi întâmplat, și pe dată a și intervenit ca­­ procuror general să plece repede, cu tren special, la Ploești pentru a cerceta despre adevăr și a da în judecată pe vi­novați. Raportul sub No. 6.261 din 24 Septem­­bre curent, ce a primit în acesta cestiune de președinte al consiliului de miniștri de a d, prim procuror al tribunalului de la Ploești, cuprinde informațiunile urmă­toare : «Este adevărat că s’a presintat d. C. C. Dobrescu, deputat, lovit la vârful a două degete, și d. Mânciulescu, la cap fără gra­vitate, deosebit de rănitul de la spital, care a arătat că, pe când vorbea la întrunire d. N. Hristodorescu, în sală s’a produs un tumult, de aci uă învâlmâială și apoi mai mulți bătăuși ce intrase în sală au sărit asupra lor și­­ l-au lovit cu bastonele în cap și pe unde nemereau gonindu’i pe fe­restre, adâogând apoi că acești bătăuși au fost puși și organizați de poliție. «Cercetările abia sunt la începutul lor. Cu tote acestea, din informațiunile ce am luat și din observațiunile ce am făcut, pot asigura că poliția nu a avut absolut nici un amestec. «Mai întâi, poliția a fost atât de stră­ină de aceste fapte în­cât, când se co­­m­itea, nu se găsea la îndemână nici un agent polițienesc. “Polițaiul chiar era a­­prope să devină victima acelor cari, pro­fitând de acesta impregiurare, ’i insultau și amenințau, sciind că nu are cine să’l apere, ca ast­fel se încuragieze pe coreli­gionarii lor politici din oposițiune. «Daci ne-am închipui că, In adevăr, po­liția a înscenat acești bătăuși, urma nea­­parat să fie pregătită și se preîntâmpine neajunsurile ce a suferit, iar nu se fie surprinsă fără forța publică si fara agenți polițienesc­ de cari ar fi avut trebuință ca sé nu fie și polițaiul și comandantul în­ghesuiți și neputincioși cu cel cari’i apos­trofaț. „Deosebit de acesta, mi s’a afirmat ca cel ce au făcut acele bătăi au plecat cu toții de la Liceu la scala No. 1, unde gru­pul liberal-național avea Întrunire, și acei bătăuși intrând în sala au manifestat sim­­patiile lor pentru d. Radu Stanianu și au aplaudat pe vo­bitori, cea ce dovedesce ca acești indivizii erau departe de a pac­­tisa cu poliția. «Mai este posibil că cele ce a suferit grupul liberal-disident la acesta întrunire să fie plata făgăduită de cele­l­alte gru­puri politice din oposițiune ce sunt în Pra­hova, și cari, la rândul lor, au avut multe de răbdat de la dânșii l a diferite întruniri ? «Ast­fel, Vineri sera, un grup politic nu­mit «Independent» avea întrunire. Pe când d. Iancu Cogâlniceanu, un comerciant din Ploiesci, vorbea la tribuna, liberalii disi­denti ce au fost acum bătuți, au făcut ți­nerea întrunirei imposibila prin întreruperi și trageri de clopote, al căror sunet făcea neauzită vocea oratorilor. «Din acesta cauză dar e posibil ca par­tisani grupului independent, drept răsbu­­nare, se fi căutat la rândul lor a tulbura întrunirea disidenților, după cum și aceș­tia tăcuse la rândul lor, și acesta să fi de­generat un barac, gonind pe unii pe feres­tre și lovind pe alții cu bastone. «Până acum tote aceste sunt simple pro­babilități, de­ore­ce cercetările abia sunt la începutul lor. Cea ce însă cred aprope sigur, este că poliția nu pate fi câtuși de puțin învinuită de cele ce s’au întâmplat la întrunirea din sala Liceu­­l. «Oposițiunea liberală­ disidentă de sigur are tot interesul de a pretinde cu zgomot că poliția din Ploesoi a înscenat bătăușii în scopul ca sé încurajeze pe coreligio­narii lor politici și a indispune pe partisa­ni guvernului în alegerile județiane. «Orî­cum va fi însă, d-le prim-ministru, ancheta judecatoresca va cerceta cu cea mai mare atențiune spre a descoperi vino­vații și a se da în judecată, atât cei ce au comis aceste bătăi și răniri, cât și cel ce, cu acesta­­ ocasiune, au amenințat și in­sultat pe polițaiul orașului în exercițiul func­­iuneî sale». (Comunicat). SERVICIUL TELEGRAFIC AL „ROMANULUI" Constantinopol, 5 Octombre. După nișce informațiuni din sorginte au­­ton­șată, nu se scie nimic la Pórta, în pri­vința unei visite a marelui­ duce moșteni­tor al Rusiei. Roma, 5 Octombre. Se asigură că ducele de Genua va re­­presinta Curtea Italiei la nunta principelui moștenitor al Greciei.­­ Eri un organ violent s’a năpustit a­­asupra întregei provincii Cagliari. Pagubele sunt enorme. Numerose case au fost distruse și s’au scos pene acum de sub dărâmături 16 cadavre. Praga. 5 Octombre Deputații germani la Dieta Bohem­ei au hotârît, în unanimitate, ca nu ia parte la ucrările Dietei in cursul sesiunei viitare. Paris, 7 Octombre. Din 113 alegeri, 172 resultate sunt cu­­noscute. Se număra 124 republicani și 48 oposanți. Noua Cameră va avea aprope 360 de republicani contra 210 oposanți. 1 Paris, 7 Octombre. După statistica publicată de ministerul de interne, resultatul total al alegerilor a­­fară de 9 este de 124 republicani și 45 opozanți. Noua Cameră va avea 302 republicani O

Next