Romanulu, octombrie 1891 (Anul 35)

1891-10-09

ANUL X AL XXV-LE­A Și vei putea. A­N­U­N­C­I­U­R­I Líiüm de 30 litere, petit pagina IV......................40 baD f­uno « n „ „III..............2 lei­­ „ lusi rțuuil și reclame pagina III si IV linia . 2 _ _ A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea fi­arului. ÎNa la Hav»3- Lacăte et C­une, 8. Place de la Bourse m SA“ Haacenstein en Vogler, Otto Maas.). UK BL.VZILA, la u­n Dia (Ma cele »He dhrest la aant Mftmi S Bea Sendai, fr ßnfinfte -Mt­waMt« la mamă­­* MOARTEA LUI PARVEL Henri Rochefort și sinucide­rea gener. Boulanger Ciocnire de vapore Curtea cu jurți SITUAȚIA SE LAMURESCE BULETIN Uă nouă grevă se semnalază. Bir­jarii din Iași ne­voind a se supune unei decisiuni luată de prefect, s’au înțeles și nici unul n'a mai eșit cu trăsură. Causa nemulțumirei birjarilor este că au fost obligați să porte uă uni­formă și se aprinsa felinarele în timpul nopței. Fără a contesta dreptul acelora, cari se pun în grevă, credem că acest mij­loc nu este încă folositor din causă că la noi clasa muncitoare nu dispune de destule fonduri spre a putea sta mult timp în stare de grevă și în cele mai multe cazuri este nevoită să capitu­leze. In cât privesce în special pe bir­jarii din Iași înțelegem că el să nu admiră uniforma ce li se impune, precum ne-am opune și noi dacá ar trece prin cap vr’unui prefect ideia de a do­uă uniformă Ziariștilor. Nu vedem în ce case aprinderea felina­relor ar putea supăra pe birjari. Parnell, celebrul oo»un<­gj0 s­udului Irlandez, a murit la BaguTun". Cu tot zgomotul ce s’a făcut în jurul numelui său, în timpii din urmă, scandalul provocat din causa amo­rului său, Parnell va rămâne una din cele mai frumose figuri ale Ir­landei. El, punând interesele Irlandei mai presus de tote cestiunile politice, or­ganiză să partidă streină politicei engleze, având un singur scop, Ir­landa, și în 1875, intrând în camera Comunelor, el și ridică acel stindard. De atunci, p­ână in timpii din urmă,­uptă pentru ideia sea și deveni u­­nul din șefii cei mai iubiți și mai populari. Perderea sea nu pote fi privită de­cât cu un doliu pentru întrega Irlandă. Martea lui Par­nell că telegramă din Londra ne anunță că șeful partidului Irlan­dez, Parnell, a murit la Brigth­on, în urma unei răceli pe care a re­­simțit-o Ținerea trecută. Informațiuni ( DIN EDIȚIA A DOUA DE ERI SEARA) Curtea cu jurați a osândit pe bă­tăușul Drumea, care a omorât pe Marin Călin, la 6 ani reclusiune și 400 lei depăgubiri civile. ■—x— La Călărași se chiemase ca ofi­țeri de reservă, atât procurorul căt și substitutul. Era cât pe aci să râmână Calărășenii fără parchet. Când mi­nistrul a înțeles situațiunea, a dis­pensat de serviciul militar pe repre­­sintanții ministerului public. —x— In Bucuresci a început a­ fî se plouă. —x— După cât se spune vinurile din Panciu și Nicorescu vor fi anul a­­cesta forte bune. —x— Un diar spaniol anunță că Spania ar fi încheiat un tractat secret cu tripla alianță și că s-ar fi decis ca 200,000 de omeni se debarce pe costa Cantabrică spre a ajuta armata spa­niolă să facă invasiune în Francia. Germania ar da imediat 100,000 de pusei, în acel scop. View, 7 Octombre. împăratul Franț Iosef va fi representat la înmormântarea Regelui de Wurtenberg prin arh­iducele Frederic. Budapesta, 7 Octombre Excedentul veniturilor ordinare provin în cea mai mare parte din drumurile de ter ale Statului, ale căror venituri s’au mă­rit cu 21,090,000. Creșterea cheltuelilor ordinare se datorezá de asemenea drumu­rilor de fer în urma cumpărării recente a unor linii de către stat. Cota—parte a Un­gariei în cheltuelile comune ordinare s-a mărit cu 1,082,740 fiorini. Ministrul de fi­nanțe a declarat Camerei că tote partidele interesate se ocupă de chestiunea etalo­nului monetar ; subt acest raport, situațiu­­nea s’a schimbat cu desăvârșire ; guvernul nu mai are se lupta contra nepăsării cer­curilor financiare; reservele caselor Sta­tului vor da fondurile necesare pentru re­gularea etalonului. Ministrul a declarat apoi că nu va fi cu putință să se reducă cheltuelile ordinare comune pentru anii vi­itori; mai curând se pote aștepta că ele se vor mări mai cu semn pentru armata. Creditul suplimentar pentru acest obiect va fi în anul acesta de 5,000,000 fiorini. Berlin, 7 Octombre: împăratul Wilhelm pleacă mâine la Stut­­gard ca să asiste la înmormântarea Re­gelui de Wurtemberg. Stuttgart, 7 Octoombre. Oficialul publică oă telegramă a Împă­ratului Wilhelm adresată noului Rege prin care exprimă regretele sale pentru mortea Regelui Carol de Wurtenberg și de Regele Wilhelm de amiciția sa cea mai viă. Imparatul anunță sosirea sa la Stuttgart. In răspunsul său Imperatului Regele Wilhelm declara că are cunoștința sp­rea răspundere ce­l încuiba și promite să fie credincios Imperiului și Imperatului. Paris, 7 Octombre. Un duel a fost între d. Castelin, depu­tat bulangist și d. Ducret, director al «Co­­cardiei“, acest din urmă a fost ușor ră­nit. Regina Natalia a sosit, ea pleca la fi­nele săptamanei la Biarritz. Milan, 7 Octom­bre D. de Giers a sosit cu familia sa, a fost primit la gară de d. Nigra ambasadorul I­­taliei la Viena, și de consulul rus din Mi­lan, Petersburg, 7 Octombre Agenția de Nord asigură, din sorginte autentică, că nici uă decisiune nu s’a luat în vederea oprirei exportului grâului. Rusia mai pute exporta acum încă 200,000,000 fun fir de grâu. Moscova. 7 Octombre Dupé Gaseta de Moscova 20,000,000 s’au cheltuit pentru semănăturile in ținu­turile, cari au avut să recoltă prosta. Pen­tru a procura alimente săracilor ar trebui 100,000,000 ruble. A se vedea primul Bucuresci in pag. 2-a. D-nu P. Kițu a fost ales decan al advocaților din Craiova. —x— Societatea israeliților pământeni Centrul, ne roigă a anunța că de dre­ce un mare număr din membrii ei au fost concentrați pentru mane­vre, adunarea generală a acelei so­cietăți s’a amânat până după ma­nevre. —x— In județul Vlașca s’a prins u­ bandă de 20 de hoți de vite. —x— Constituționalul află că d. Poni a sesizat consiliul universitar ca să se pronunțe în mod definitiv asupra ce­­rerei mai multor doctori în drept și în medicină din Belgia, spre a se fei dd că pot fi sau nu, admiși la examenul de liberă practică. [x— Caporalii Krupenski și Tănăsescu, dați în judecata, pentru ca la eser­­cițiul de tir s’a împușcat un soldat, au fost achitați. __x— La Curtea cu jurați este un mare îmbulzeală și abea se póte pătrunde în sala. Procesul Montefi pasionază E S E M P LA R U L 15 B A N Edițiunea de dimineță Curierul Judiciar Curtea cu Jurați de Ilfov . Procesul abusurilor și falsurilor de la fortificație Urmarea ședinței de Marți 24 Sept. Martorul Căpitan Christescu,­ de la fortul Otopeni, spune că nu cunoște de­cât pe d-na Montesi, și pe Pantelli, între­bat de Președinte ce știe în privința falsurilor comise, răspunde că a fost forte intim cu Pantelli și că nu-l credea nici uă dată capabil de a comite faptele ce i se impută. Auzind de abuzurile comise, dânsul In calitate de comandant al fortului a cerut imediat registrele și a găsit óre­cari nere­­gularitați, așa un bon iscălit de dînsul în 1889, lipsea. Cerând apoi carnetul de bonuri sergen­tului Dobrescu, acesta a respuns ca nu’l are, nu știe ce s’a făcut, întrebat apoi de apărare, cine scria bo­nurile, martorul răspunde ca el iscălia mai multe bonuri in alb și când era trebu­ință, Pantelli le umplea. Apărarea. D­­e Președinte, cum se pare ca, d-nul Căpitan Christescu, care in cali­tatea sa de comandant al fortului avea tota răspunderea asupra d sale, sa iscă­­lescö bonuri în alb și se lase pe Pantelli un simplu verificator să le umple când va cere trebuința ? Martorul. Am avut un încredere deplină în cinstea d-lui Pantelli. Martorul căpitan Ioaniu spune ca n’a avut ocasiunea de a cunosce pe d. Mon­tesi, știe numai că acesta a venit ladata la d-sa pentru a se plânge de reducțiu­­nile prea dese ce i se făcea la măsurâ­­tórea petrișului. Mai spune ca a auziit pe sergentul Drăguescu picând unr»(----­a­ se­, ca de ce sunt proști, căci la noi (adică la fortul sergentului Draguescul - - -- ------ tr —-­ww. Martorul fa­ce că nu recunoște nici un fals comis pe la fortul său. Martorul căpitan Minculescu care cu­­noște pe toți acuzații pare a fi mai bine informat de­cât toți cei­l­ alți în privința afacerilor de la fortificații. D-sa da unele informațiuni matematice in privința cuba­­giului si a betonului, informațiuni forte prețiose și după cât se pare în favorea lui Montefi. Mai spune că, aflând de abuzurile co­mise, s-a dus imediat la d -ul colonel Ar­­gintoianu, directorul fortificațiilor să de­nunțe cea ce a aflat și că cercetând în urmă registrele încredințate verificatorului Pantelli, vede că bonurile nu existau tote, știind însă ca acesta este oă contravenție la un disposițiune formală care fa­ce că bonurile trebuesc păstrate, întrebă pe Pan­telli cum se întâmplă că nu sunt tote bo­nurile la dosar, Pantelli mi-a respins, fiice martorul, că nu păstra bunurile cele vechi ci numai cele mai prospete; de altminter­­i ca fiicea dânsul, bonurile cele vechi nu se pastrau. In­tot­deauna așa se făcea­ pe mulți. Mâne vom publica darea de sumă a ședinței de ații. —x-Camera de comerciu neputând ține ședință eri, din cauză că membrii presenți nu erau în număr, s’a a­­mânat ședința pentru mine. —x­ Se spune că starețul mănăstirei Cernica va fi înlocuit. Consiliul general de instrucție a respins unificarea sculelor normale primare. —x— g. Examinarea pe teren a căpitanilor din infanterie s’a terminat a.I. —x— Lupta spune că trupele din cor­pul al 4-lea de armata nu vor fi desconcentrate dupe espirarea ter­menului de 20­0 zile. Din contra cor­pul acesta va fi întărit și concen­trarea sea se va mai prelungi. —x— Același ijiaz anunță că d. general Cernat retrăgându-se din armată pe z­iua de 1 Ianuarie, locul său va fi încredințat d-lui general Fâlcoianu. —x— Ministrul de resbel a oprit ca d’aci Înainte să se primesca la scala de la Bistrița sergenți atașați, deca n’au doi ani de vechime. —x— Două vagone cu arme au trecut eri prin Giurgiu cu destinație pentru Rusciuc. ■—x— Rev. I. Mühlenbruch face cunos­cut onorabilului public că serviciul bisericei anglicane, va reîncepe Du­minică, la 11 ore a. m., în capela din strada Oltenii 87. —x— Astă­de la curtea cu jurați, a vor­bit d. Procuror și a cerut să se dea un exemplu societății dănd un ver­dict de culpab­litate în totul severi­tatea lui. La 3 ore și luni. s’a redeschis șe­dința și s’a dat cuvântul d-lui Basi­lescu, apărătorul sergentului Nicolau. —x—­ E Lumineza-te și vei fi. ABONAMENTE In Capitală și districte, un an 48 lei; sese luni 24 lei, trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru Preot­ și învățătorii din sate abonamentul este re­dus la 30 lei de an. Pentru tote țările Uniunei poștale, trimestrul 16 lei­­ se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea fiUrului și ofieiele poștale MI PARIS, la Hava«, Laffite et O­ sole, 8, Place de la Bourse fit 8ESMAHIA, AUSTRIA, ITALIA, $ BELGIA, la W* levitte poștale. Articolele netraMîeate se eri. — 1 Broc. Petrișul provenea numai de la d. Montesi. Mart. Provenea de la d­in Montesi și din carierele fortificații însă în cantități proporțional forte mici. Apăr. Este adevărat că din carierele for­tificațiilor s’a extres numai nisip pentru fabricarea cărămiziilor ér nici de cum petriș ? Mort. Este fórte adevărat, dar numai de la Bragadir s’a extras petriș pentru fort. Martorul Găină comptabilul d-lui Mon­tesi, întrebat de ea a trecut vre-uă deja în registre niște sume cheltuite pentru bacși­șuri, răspunde că n’a trecut de­cât 30 lei, dați ca bacșiș unul hamal de la Filaret. Ministerul public renunță la ascultarea celor­l­alți martori reservându-și dreptul de a mai asculta martorii cu mandate de aducere ce vor mai sosi până la finele de p­­eiî­or. Apărătorii lui Pantelli renunță asemenea la toți martorii propuși. Martorul colonel Ar­gintoianu. Directorul fortificațiunilor întrebat de apărare cum și la ce mod a fost numit Pantelli în servi­ciul fortificațiunilor, prin adresă, prin de­cret, cum? D. colonel respunde că l-a gă­sit pe Pantelli deja acolo, când a fost nu­mit director; la chestiunea acesta ar putea da lămuriri d. general Berendel, directorul general. Întrebat de d. procuror, ce idee are d-sa în conștiința d-sale de acuzatul Pantelli, d. colonel răspunde că conșciincios vor­bit Pantelli nu pate fi acuzat de­cât de neglijență. Martorul Cserlendi, bancher din capitală, spune câ d-sea personal a a avut și are mare încredere în d. Montesi pe care -l cunoște ca un om forte corect, d. Montesi se bu­cură la d-na Czerlendi de un credit de 100 tanța de primire. Creditul a fost un credit "țional fără a avea altă garanție de la Montesi se caim­a simpla cmtanță. Martorul nu pate crede în consciința lui că Montesi să fie culpabil de a comite actele ce îi se impută de acusație. Martorul Matah, inginer, spune că în tot timpul cât a predat petrișul, în calitate de asociat, a întâmpinat că gramada de șicane pentru care lucru a și reclamat de repetite ori la direcție; d. Matak în tot timpul duratei asociațiunei n’a constatat nici un act neloial din partea lui Montesi și in consecință ’1 ține de om cinstit. Martorul Ernest Emanoil. Proprietarul fabricei de var hidraulic de la Comarnic spune asemenea ca are deplină Încredere în Montefi cu care a fost șapte ani a­­sociat. Martorul Costică șef de tren, ca pre­dând niște vagone cu petriș, d.­locot. Pizu în loc să’l dea bonul l’a bătut și l’a în­jurat reü. Martorul Tasian. Inspector de mișcare al C. F. R. declară că a avut ocasiunea să execute mai multe lucrări având ca an­treprenor pe d. Montesi și a constatat uă deplină corectitudine în afacerile sale. Martorul Cantacusino face cam același declarațiune, fiscând că a avut și e sa o­­casiunea sa lucreze cu Montesi, care în­tot­deauna ’și conducea operațiunile cu perfecta regulă și nu’i crede capabil să comită faptele ce se impută mai ales că știe că nici uo dată Montesi nu încerca sa corupă pe funcționarii publici. Apărarea renunța la ascultarea celor l’alți martor . Ședința se suspendă la orele 12 noptea anunțându-se cea viitare pentru mâine 25 septembre. Ședința de Mercurî 25 Septembrie Ședința se deschide la orele 11 și jum. Se ascultă următorii martori chhemați prin mandat de aducere: Martorul Costinescu spune că a fost a­­sociat cu Montesi și Czerlendi la fabrica­rea varului, societatea s’a disolvat în urmă de­ore­ce martorul a cerut-o râfiind că Montesi este închis și dat judecății. între­bat apoi de un jurat decá se strecura mai mult var în vagon, martorul răspunde că se strecura de obicei­ 100—150 kilograme pe vagon, dar direcția nici un déta nu spunea că primea mai mult ci tot­de una dar­esclusiv tot­de­una spunea că primea mai puțin. Furnitura nu se plătea nici un deta după declarația d-lui Montesi, ci după declarațiunile de primire ale di­recției. Mai­torul Niță Iordăchescu cantonier la fortul Jilava spune că a vefiut pe sergen­tul Nicolau un dotă cu uă hârtie de 1000 lei pe care Nicolau fi­cea ca o a­­vea de la un amantă a sa. Știe ca hârtia n’a fost românesca ci franțuzască a mai vefiut la sergentul Ni­­colae câte­va monede germane in aur (mărci) și uă hârtie de 100 lei. Cu acesta s’a sfârșit ascultarea marto­­r­ii. procuror naenerescu cere se se în­trebe acusații déca nu sa facă ceva des­tăinuiri. Apărarea se pronunță viu în contra ce­rinței d-lui procuror, invocând textul for­mal al legii care fa­ce ca acusații vor fi Întrebați la urmă, déca mai au ceva de spus și că nu pot să-și arate apărarea îna­inte de a fi acusați. D. președinte respinge incidentul ridicat de d nil Cornea și Misir avocații apărărei și formuleza urmatorea întrebare adresată acusaților: Preced: Aveți, da saü nu sa faceți pre­­cari destăinuiri. Acusații. Nu, de o­cam dată se va face de apărătorii noștril. Incidentul este aplanat și d. procuror Elefterescu are cuvântul pentru a’șî des­­volta rechizitorul. D. procuror având cuvântul, mulțumește mai întâ­it d-lui președinte pentru ostenila ce și a dat de a resuma într’un interoga­toriu de câte­va ore ceea­ ce s’a făcut la instrucțiune în timp de doua luni. D-sa nu póte înțelege indrasnela cu care acuzații au comis faptele incriminate și modul cum dânșii nega fapte patente și rămase în a­­fara de ori­ce bănuială de adevar. D. pro­c­uror spune că în procesul de față dis­cursurile frumose devin inutile, căci aci este vorbă pur și simplu de niște negus­torii necinstite și de ațil prin falsuri, și fiice acesta fiind­că prevede pledoarii­ strâlucite, acuzații fiind apărați de­­tot ceea ce ba­roul bucurescen are mai talentat. Prezența a doisprefiece advocați din cel mai­­ eru­diți constitue pentru d-sa dovada cea mai peremptorie de convingerea ce o au acum sații despre gravitatea faptelor comise, în­tocmai ca bolnavul care vâflând că bbala sa pate avea consecințe grave, recurge la medicii cei mai iluștrii pentru a­­ scăpa. D. procuror vorbește apoi de sistemul de expediere, de modul cum s’a predat­ pe­­trișul de comptabilitate ce o duceau an­treprenorii și aci arată că comptabilitatea la var se ținea de un „comptabil „special; bani la Început se incasau de Costinescu iîn­ urmă însă de Montefi, acesta intrând o asociațiune modifică sistemul de control, înceteza de a mai expedia la fort facturile de varul expediat, astfel ca în cancelarie se nu mai fi nici uă urmă de control. La petriș asemenea ori­ce control era înlătu­rat da­ore­ce operațiunile se treceau în­tr-un registru terțelor, iar în cel curat nu se trecea nici uă dată numele fortului. După ce desvolta tóte punctele de acu­­sațiune îndreptate contra lui Pantelli, Pe­­nescu și Nicolau, d nul procuror recunoște că numai Montesi este principalul acuzat. « Déca abuzuri s’au făcut, fiice­i sa, atunci numai Montesi avea interes se le facă, deci provocarea era făcută numai de dânsul». Dupa oă pledarie de aprópe 2 ore și jum., d-un representant al Ministerului pub­­lic, terminând, face omagiu instrucțiunei condusa cu atita răbdare, și cere jurați­lor sa dea un exemplu societaței, dând In­finnii­a linsatilor un verdict de culpabili-Ședința se suspenda apoi pentru noue­sieci de minute. La orele 3 și jum. șe­dința se redeschide. Apérarea are cuvântul. D-nu Basilescu, apărătorul sergentului Nicolae ia cel­ d’ântăiu cuvântul. D. Basilescu, într’u­ alocuțiune caldurosa, arată că clientul d-sale este victima inge­rințelor comise la instrucțiune, căci numai grație amenințărilor și pumnului s’au „ră­pit din gura acusaților mărturisirile men­ționate în dosarul instrucțiunei. Vorbind apoi de falsurile imputate lui Nicolau, D­an Basilescu afirmă că instruc­țiunea s’a basat pe o­ simplă declarațiune a unui ofițer care astă­zii se află inter­nat într’un ospiciu de alienați. D-sa spune ca tatăl lui Nicolau este un maior în retragere care s’a ilustrat în cam­pania pentru independența țarei nóstre și că unica lui speranță este în fiul său, afil pe banca acuzaților; acest nenorocit pă­rinte a mai avut doul copil: unul loco­tenent mort în timpul roscalei țăranilor, altul elev în clasa VI-a a liceului din Bâr­lad, sinucis din causă că nu a putut fi promovat in clasa urmatare. Va­si fiică facă un părinte, un erou care rata Din erore s’a pus la ediția de di­­­n fruntea darului, ediția de seră. Atragem atenția cititorilor noștri asupra acestei erori, spre a nu face confusiune, între cele 2 edițiuni. VINERI, 9 OCTOMBRE (27 SEPTEMBRE st. v.) 1891 Telegra­me Paris, 6 Octombre. Sindicatul lucrătorilor sticlari din Fran­cia acordase patronilor un termen până la 6 Octombre pentru a se da dreptate re­clamanților lucrătorilor, patronii neacor­­dând nimic, sticlarii din Carmans și din Montlucon s’a pus afil în grevă. Pars, 6 Octombre. Un notă oficiösc confirmă spirea privi­­tore la gratuitatea acordată de către gu­vernul francez pentru reînoirea titlurilor de rentă italiană. Acesta dispensă a drep­tului de timbru e conformă legii și a fost acordată mai multor state, ea constitue pentru guvernul italian uă economia de 2 milione. Genua 6 Octombre Lucrătorii curelari a râspuns ultimatului patronilor ca vor persista In greva lor. Aiii dimineîă greviștii s’au dus în fața stabilimentelor pentru a împedeca intrarea lucrătorilor cari voiau să lucreze, poliția a intervenit, ea a făcut 8 arestări. Budapesta, 7 Octombre. Camera Deputaților.­Ministrul de finanțe presinta proectul de buget pe 1892. Chel­­tuielele totale sunt de 395,340,941 fl. ve­niturile totale 395,353.936 fl. e deci un escedent de 12995 fl. care e cu 26.265 mai mic de­cât cel din anul trecut. Pe lângă acesta, escedentul e de 21,428.419 asupra bilanțului ordinar care dă cifrele urmatore : 368.100.662 pentru cheltuielele regulate și 389.528.981 pentru veniturile regulate. Viena, 7 Octombre. Oficialul publică decretul relativ la su­primarea observației de 7 fir­­e la care e­­rau supuse provenințele porturilor din ma­rea Roșie, de­ore­ce starea sanitară e normală în Hedjah.* Stuăgărdi, 7 Octombre. Oficialul publică un manifest al Regelui Wilhelm II și oă proclamație către popor. Regele aruncă o­ privire retrospectivă a­­supra domniei fericite a Regelui Carol. El promite că va conserva Constituția, va a­­juta pe sărmanii, va ocroti drepturile Sta­tului, va conserva posițiunea sa ca regent german față de tratatele care au format marea patrie germană. Agenția Română Havas,­­w~

Next