Romanulu, octombrie 1891 (Anul 35)
1891-10-09
ANUL X AL XXV-LEA Și vei putea. ANUNCIURI Líiüm de 30 litere, petit pagina IV......................40 baD funo « n „ „III..............2 lei „ lusi rțuuil și reclame pagina III si IV linia . 2 _ _ A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea fiarului. ÎNa la Hav»3- Lacăte et Cune, 8. Place de la Bourse m SA“ Haacenstein en Vogler, Otto Maas.). UK BL.VZILA, la un Dia (Ma cele »He dhrest la aant Mftmi S Bea Sendai, fr ßnfinfte -MtwaMt« la mamă* MOARTEA LUI PARVEL Henri Rochefort și sinuciderea gener. Boulanger Ciocnire de vapore Curtea cu jurți SITUAȚIA SE LAMURESCE BULETIN Uă nouă grevă se semnalază. Birjarii din Iași nevoind a se supune unei decisiuni luată de prefect, s’au înțeles și nici unul n'a mai eșit cu trăsură. Causa nemulțumirei birjarilor este că au fost obligați să porte uă uniformă și se aprinsa felinarele în timpul nopței. Fără a contesta dreptul acelora, cari se pun în grevă, credem că acest mijloc nu este încă folositor din causă că la noi clasa muncitoare nu dispune de destule fonduri spre a putea sta mult timp în stare de grevă și în cele mai multe cazuri este nevoită să capituleze. In cât privesce în special pe birjarii din Iași înțelegem că el să nu admiră uniforma ce li se impune, precum ne-am opune și noi dacá ar trece prin cap vr’unui prefect ideia de a două uniformă Ziariștilor. Nu vedem în ce case aprinderea felinarelor ar putea supăra pe birjari. Parnell, celebrul oo»un<gj0 sudului Irlandez, a murit la BaguTun". Cu tot zgomotul ce s’a făcut în jurul numelui său, în timpii din urmă, scandalul provocat din causa amorului său, Parnell va rămâne una din cele mai frumose figuri ale Irlandei. El, punând interesele Irlandei mai presus de tote cestiunile politice, organiză să partidă streină politicei engleze, având un singur scop, Irlanda, și în 1875, intrând în camera Comunelor, el și ridică acel stindard. De atunci, până in timpii din urmă,uptă pentru ideia sea și deveni unul din șefii cei mai iubiți și mai populari. Perderea sea nu pote fi privită decât cu un doliu pentru întrega Irlandă. Martea lui Parnell că telegramă din Londra ne anunță că șeful partidului Irlandez, Parnell, a murit la Brigthon, în urma unei răceli pe care a resimțit-o Ținerea trecută. Informațiuni ( DIN EDIȚIA A DOUA DE ERI SEARA) Curtea cu jurați a osândit pe bătăușul Drumea, care a omorât pe Marin Călin, la 6 ani reclusiune și 400 lei depăgubiri civile. ■—x— La Călărași se chiemase ca ofițeri de reservă, atât procurorul căt și substitutul. Era cât pe aci să râmână Calărășenii fără parchet. Când ministrul a înțeles situațiunea, a dispensat de serviciul militar pe represintanții ministerului public. —x— In Bucuresci a început a fî se plouă. —x— După cât se spune vinurile din Panciu și Nicorescu vor fi anul acesta forte bune. —x— Un diar spaniol anunță că Spania ar fi încheiat un tractat secret cu tripla alianță și că s-ar fi decis ca 200,000 de omeni se debarce pe costa Cantabrică spre a ajuta armata spaniolă să facă invasiune în Francia. Germania ar da imediat 100,000 de pusei, în acel scop. View, 7 Octombre. împăratul Franț Iosef va fi representat la înmormântarea Regelui de Wurtenberg prin arhiducele Frederic. Budapesta, 7 Octombre Excedentul veniturilor ordinare provin în cea mai mare parte din drumurile de ter ale Statului, ale căror venituri s’au mărit cu 21,090,000. Creșterea cheltuelilor ordinare se datorezá de asemenea drumurilor de fer în urma cumpărării recente a unor linii de către stat. Cota—parte a Ungariei în cheltuelile comune ordinare s-a mărit cu 1,082,740 fiorini. Ministrul de finanțe a declarat Camerei că tote partidele interesate se ocupă de chestiunea etalonului monetar ; subt acest raport, situațiunea s’a schimbat cu desăvârșire ; guvernul nu mai are se lupta contra nepăsării cercurilor financiare; reservele caselor Statului vor da fondurile necesare pentru regularea etalonului. Ministrul a declarat apoi că nu va fi cu putință să se reducă cheltuelile ordinare comune pentru anii viitori; mai curând se pote aștepta că ele se vor mări mai cu semn pentru armata. Creditul suplimentar pentru acest obiect va fi în anul acesta de 5,000,000 fiorini. Berlin, 7 Octombre: împăratul Wilhelm pleacă mâine la Stutgard ca să asiste la înmormântarea Regelui de Wurtemberg. Stuttgart, 7 Octoombre. Oficialul publică oă telegramă a Împăratului Wilhelm adresată noului Rege prin care exprimă regretele sale pentru mortea Regelui Carol de Wurtenberg și de Regele Wilhelm de amiciția sa cea mai viă. Imparatul anunță sosirea sa la Stuttgart. In răspunsul său Imperatului Regele Wilhelm declara că are cunoștința sprea răspundere cel încuiba și promite să fie credincios Imperiului și Imperatului. Paris, 7 Octombre. Un duel a fost între d. Castelin, deputat bulangist și d. Ducret, director al «Cocardiei“, acest din urmă a fost ușor rănit. Regina Natalia a sosit, ea pleca la finele săptamanei la Biarritz. Milan, 7 Octombre D. de Giers a sosit cu familia sa, a fost primit la gară de d. Nigra ambasadorul Italiei la Viena, și de consulul rus din Milan, Petersburg, 7 Octombre Agenția de Nord asigură, din sorginte autentică, că nici uă decisiune nu s’a luat în vederea oprirei exportului grâului. Rusia mai pute exporta acum încă 200,000,000 fun fir de grâu. Moscova. 7 Octombre Dupé Gaseta de Moscova 20,000,000 s’au cheltuit pentru semănăturile in ținuturile, cari au avut să recoltă prosta. Pentru a procura alimente săracilor ar trebui 100,000,000 ruble. A se vedea primul Bucuresci in pag. 2-a. D-nu P. Kițu a fost ales decan al advocaților din Craiova. —x— Societatea israeliților pământeni Centrul, ne roigă a anunța că de drece un mare număr din membrii ei au fost concentrați pentru manevre, adunarea generală a acelei societăți s’a amânat până după manevre. —x— In județul Vlașca s’a prins u bandă de 20 de hoți de vite. —x— Constituționalul află că d. Poni a sesizat consiliul universitar ca să se pronunțe în mod definitiv asupra cererei mai multor doctori în drept și în medicină din Belgia, spre a se fei dd că pot fi sau nu, admiși la examenul de liberă practică. [x— Caporalii Krupenski și Tănăsescu, dați în judecata, pentru ca la esercițiul de tir s’a împușcat un soldat, au fost achitați. __x— La Curtea cu jurați este un mare îmbulzeală și abea se póte pătrunde în sala. Procesul Montefi pasionază E S E M P LA R U L 15 B A N Edițiunea de dimineță Curierul Judiciar Curtea cu Jurați de Ilfov . Procesul abusurilor și falsurilor de la fortificație Urmarea ședinței de Marți 24 Sept. Martorul Căpitan Christescu, de la fortul Otopeni, spune că nu cunoște decât pe d-na Montesi, și pe Pantelli, întrebat de Președinte ce știe în privința falsurilor comise, răspunde că a fost forte intim cu Pantelli și că nu-l credea nici uă dată capabil de a comite faptele ce i se impută. Auzind de abuzurile comise, dânsul In calitate de comandant al fortului a cerut imediat registrele și a găsit órecari neregularitați, așa un bon iscălit de dînsul în 1889, lipsea. Cerând apoi carnetul de bonuri sergentului Dobrescu, acesta a respuns ca nu’l are, nu știe ce s’a făcut, întrebat apoi de apărare, cine scria bonurile, martorul răspunde ca el iscălia mai multe bonuri in alb și când era trebuință, Pantelli le umplea. Apărarea. De Președinte, cum se pare ca, d-nul Căpitan Christescu, care in calitatea sa de comandant al fortului avea tota răspunderea asupra d sale, sa iscălescö bonuri în alb și se lase pe Pantelli un simplu verificator să le umple când va cere trebuința ? Martorul. Am avut un încredere deplină în cinstea d-lui Pantelli. Martorul căpitan Ioaniu spune ca n’a avut ocasiunea de a cunosce pe d. Montesi, știe numai că acesta a venit ladata la d-sa pentru a se plânge de reducțiunile prea dese ce i se făcea la măsurâtórea petrișului. Mai spune ca a auziit pe sergentul Drăguescu picând unr»(----a se, ca de ce sunt proști, căci la noi (adică la fortul sergentului Draguescul - - -- ------ tr —-ww. Martorul face că nu recunoște nici un fals comis pe la fortul său. Martorul căpitan Minculescu care cunoște pe toți acuzații pare a fi mai bine informat decât toți ceil alți în privința afacerilor de la fortificații. D-sa da unele informațiuni matematice in privința cubagiului si a betonului, informațiuni forte prețiose și după cât se pare în favorea lui Montefi. Mai spune că, aflând de abuzurile comise, s-a dus imediat la d -ul colonel Argintoianu, directorul fortificațiilor să denunțe cea ce a aflat și că cercetând în urmă registrele încredințate verificatorului Pantelli, vede că bonurile nu existau tote, știind însă ca acesta este oă contravenție la un disposițiune formală care face că bonurile trebuesc păstrate, întrebă pe Pantelli cum se întâmplă că nu sunt tote bonurile la dosar, Pantelli mi-a respins, fiice martorul, că nu păstra bunurile cele vechi ci numai cele mai prospete; de altminteri ca fiicea dânsul, bonurile cele vechi nu se pastrau. Intotdeauna așa se făcea pe mulți. Mâne vom publica darea de sumă a ședinței de ații. —x-Camera de comerciu neputând ține ședință eri, din cauză că membrii presenți nu erau în număr, s’a amânat ședința pentru mine. —x Se spune că starețul mănăstirei Cernica va fi înlocuit. Consiliul general de instrucție a respins unificarea sculelor normale primare. —x— g. Examinarea pe teren a căpitanilor din infanterie s’a terminat a.I. —x— Lupta spune că trupele din corpul al 4-lea de armata nu vor fi desconcentrate dupe espirarea termenului de 200 zile. Din contra corpul acesta va fi întărit și concentrarea sea se va mai prelungi. —x— Același ijiaz anunță că d. general Cernat retrăgându-se din armată pe ziua de 1 Ianuarie, locul său va fi încredințat d-lui general Fâlcoianu. —x— Ministrul de resbel a oprit ca d’aci Înainte să se primesca la scala de la Bistrița sergenți atașați, deca n’au doi ani de vechime. —x— Două vagone cu arme au trecut eri prin Giurgiu cu destinație pentru Rusciuc. ■—x— Rev. I. Mühlenbruch face cunoscut onorabilului public că serviciul bisericei anglicane, va reîncepe Duminică, la 11 ore a. m., în capela din strada Oltenii 87. —x— Astăde la curtea cu jurați, a vorbit d. Procuror și a cerut să se dea un exemplu societății dănd un verdict de culpablitate în totul severitatea lui. La 3 ore și luni. s’a redeschis ședința și s’a dat cuvântul d-lui Basilescu, apărătorul sergentului Nicolau. —x— E Lumineza-te și vei fi. ABONAMENTE In Capitală și districte, un an 48 lei; sese luni 24 lei, trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru Preot și învățătorii din sate abonamentul este redus la 30 lei de an. Pentru tote țările Uniunei poștale, trimestrul 16 lei se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea fiUrului și ofieiele poștale MI PARIS, la Hava«, Laffite et O sole, 8, Place de la Bourse fit 8ESMAHIA, AUSTRIA, ITALIA, $ BELGIA, la W* levitte poștale. Articolele netraMîeate se eri. — 1 Broc. Petrișul provenea numai de la d. Montesi. Mart. Provenea de la din Montesi și din carierele fortificații însă în cantități proporțional forte mici. Apăr. Este adevărat că din carierele fortificațiilor s’a extres numai nisip pentru fabricarea cărămiziilor ér nici de cum petriș ? Mort. Este fórte adevărat, dar numai de la Bragadir s’a extras petriș pentru fort. Martorul Găină comptabilul d-lui Montesi, întrebat de ea a trecut vre-uă deja în registre niște sume cheltuite pentru bacșișuri, răspunde că n’a trecut decât 30 lei, dați ca bacșiș unul hamal de la Filaret. Ministerul public renunță la ascultarea celorlalți martori reservându-și dreptul de a mai asculta martorii cu mandate de aducere ce vor mai sosi până la finele de peiîor. Apărătorii lui Pantelli renunță asemenea la toți martorii propuși. Martorul colonel Argintoianu. Directorul fortificațiunilor întrebat de apărare cum și la ce mod a fost numit Pantelli în serviciul fortificațiunilor, prin adresă, prin decret, cum? D. colonel respunde că l-a găsit pe Pantelli deja acolo, când a fost numit director; la chestiunea acesta ar putea da lămuriri d. general Berendel, directorul general. Întrebat de d. procuror, ce idee are d-sa în conștiința d-sale de acuzatul Pantelli, d. colonel răspunde că conșciincios vorbit Pantelli nu pate fi acuzat decât de neglijență. Martorul Cserlendi, bancher din capitală, spune câ d-sea personal a a avut și are mare încredere în d. Montesi pe care -l cunoște ca un om forte corect, d. Montesi se bucură la d-na Czerlendi de un credit de 100 tanța de primire. Creditul a fost un credit "țional fără a avea altă garanție de la Montesi se caima simpla cmtanță. Martorul nu pate crede în consciința lui că Montesi să fie culpabil de a comite actele ce îi se impută de acusație. Martorul Matah, inginer, spune că în tot timpul cât a predat petrișul, în calitate de asociat, a întâmpinat că gramada de șicane pentru care lucru a și reclamat de repetite ori la direcție; d. Matak în tot timpul duratei asociațiunei n’a constatat nici un act neloial din partea lui Montesi și in consecință ’1 ține de om cinstit. Martorul Ernest Emanoil. Proprietarul fabricei de var hidraulic de la Comarnic spune asemenea ca are deplină Încredere în Montefi cu care a fost șapte ani asociat. Martorul Costică șef de tren, ca predând niște vagone cu petriș, d.locot. Pizu în loc să’l dea bonul l’a bătut și l’a înjurat reü. Martorul Tasian. Inspector de mișcare al C. F. R. declară că a avut ocasiunea să execute mai multe lucrări având ca antreprenor pe d. Montesi și a constatat uă deplină corectitudine în afacerile sale. Martorul Cantacusino face cam același declarațiune, fiscând că a avut și e sa ocasiunea sa lucreze cu Montesi, care întotdeauna ’și conducea operațiunile cu perfecta regulă și nu’i crede capabil să comită faptele ce se impută mai ales că știe că nici uo dată Montesi nu încerca sa corupă pe funcționarii publici. Apărarea renunța la ascultarea celor l’alți martor . Ședința se suspendă la orele 12 noptea anunțându-se cea viitare pentru mâine 25 septembre. Ședința de Mercurî 25 Septembrie Ședința se deschide la orele 11 și jum. Se ascultă următorii martori chhemați prin mandat de aducere: Martorul Costinescu spune că a fost asociat cu Montesi și Czerlendi la fabricarea varului, societatea s’a disolvat în urmă deorece martorul a cerut-o râfiind că Montesi este închis și dat judecății. întrebat apoi de un jurat decá se strecura mai mult var în vagon, martorul răspunde că se strecura de obicei 100—150 kilograme pe vagon, dar direcția nici un déta nu spunea că primea mai mult ci totde una daresclusiv totdeuna spunea că primea mai puțin. Furnitura nu se plătea nici un deta după declarația d-lui Montesi, ci după declarațiunile de primire ale direcției. Maitorul Niță Iordăchescu cantonier la fortul Jilava spune că a vefiut pe sergentul Nicolau un dotă cu uă hârtie de 1000 lei pe care Nicolau ficea ca o avea de la un amantă a sa. Știe ca hârtia n’a fost românesca ci franțuzască a mai vefiut la sergentul Nicolae câteva monede germane in aur (mărci) și uă hârtie de 100 lei. Cu acesta s’a sfârșit ascultarea martorii. procuror naenerescu cere se se întrebe acusații déca nu sa facă ceva destăinuiri. Apărarea se pronunță viu în contra cerinței d-lui procuror, invocând textul formal al legii care face ca acusații vor fi Întrebați la urmă, déca mai au ceva de spus și că nu pot să-și arate apărarea înainte de a fi acusați. D. președinte respinge incidentul ridicat de d nil Cornea și Misir avocații apărărei și formuleza urmatorea întrebare adresată acusaților: Preced: Aveți, da saü nu sa faceți precari destăinuiri. Acusații. Nu, de ocam dată se va face de apărătorii noștril. Incidentul este aplanat și d. procuror Elefterescu are cuvântul pentru a’șî desvolta rechizitorul. D. procuror având cuvântul, mulțumește mai întâit d-lui președinte pentru ostenila ce și a dat de a resuma într’un interogatoriu de câteva ore ceea ce s’a făcut la instrucțiune în timp de doua luni. D-sa nu póte înțelege indrasnela cu care acuzații au comis faptele incriminate și modul cum dânșii nega fapte patente și rămase în afara de orice bănuială de adevar. D. procuror spune că în procesul de față discursurile frumose devin inutile, căci aci este vorbă pur și simplu de niște negustorii necinstite și de ațil prin falsuri, și fiice acesta fiindcă prevede pledoarii strâlucite, acuzații fiind apărați detot ceea ce baroul bucurescen are mai talentat. Prezența a doisprefiece advocați din cel mai erudiți constitue pentru d-sa dovada cea mai peremptorie de convingerea ce o au acum sații despre gravitatea faptelor comise, întocmai ca bolnavul care vâflând că bbala sa pate avea consecințe grave, recurge la medicii cei mai iluștrii pentru a scăpa. D. procuror vorbește apoi de sistemul de expediere, de modul cum s’a predat petrișul de comptabilitate ce o duceau antreprenorii și aci arată că comptabilitatea la var se ținea de un „comptabil „special; bani la Început se incasau de Costinescu iîn urmă însă de Montefi, acesta intrând o asociațiune modifică sistemul de control, înceteza de a mai expedia la fort facturile de varul expediat, astfel ca în cancelarie se nu mai fi nici uă urmă de control. La petriș asemenea orice control era înlăturat daorece operațiunile se treceau într-un registru terțelor, iar în cel curat nu se trecea nici uă dată numele fortului. După ce desvolta tóte punctele de acusațiune îndreptate contra lui Pantelli, Penescu și Nicolau, d nul procuror recunoște că numai Montesi este principalul acuzat. « Déca abuzuri s’au făcut, fiicei sa, atunci numai Montesi avea interes se le facă, deci provocarea era făcută numai de dânsul». Dupa oă pledarie de aprópe 2 ore și jum., d-un representant al Ministerului public, terminând, face omagiu instrucțiunei condusa cu atita răbdare, și cere juraților sa dea un exemplu societaței, dând Infinniia linsatilor un verdict de culpabili-Ședința se suspenda apoi pentru nouesieci de minute. La orele 3 și jum. ședința se redeschide. Apérarea are cuvântul. D-nu Basilescu, apărătorul sergentului Nicolae ia cel d’ântăiu cuvântul. D. Basilescu, într’u alocuțiune caldurosa, arată că clientul d-sale este victima ingerințelor comise la instrucțiune, căci numai grație amenințărilor și pumnului s’au „răpit din gura acusaților mărturisirile menționate în dosarul instrucțiunei. Vorbind apoi de falsurile imputate lui Nicolau, Dan Basilescu afirmă că instrucțiunea s’a basat pe o simplă declarațiune a unui ofițer care astăzii se află internat într’un ospiciu de alienați. D-sa spune ca tatăl lui Nicolau este un maior în retragere care s’a ilustrat în campania pentru independența țarei nóstre și că unica lui speranță este în fiul său, afil pe banca acuzaților; acest nenorocit părinte a mai avut doul copil: unul locotenent mort în timpul roscalei țăranilor, altul elev în clasa VI-a a liceului din Bârlad, sinucis din causă că nu a putut fi promovat in clasa urmatare. Vasi fiică facă un părinte, un erou care rata Din erore s’a pus la ediția de din fruntea darului, ediția de seră. Atragem atenția cititorilor noștri asupra acestei erori, spre a nu face confusiune, între cele 2 edițiuni. VINERI, 9 OCTOMBRE (27 SEPTEMBRE st. v.) 1891 Telegrame Paris, 6 Octombre. Sindicatul lucrătorilor sticlari din Francia acordase patronilor un termen până la 6 Octombre pentru a se da dreptate reclamanților lucrătorilor, patronii neacordând nimic, sticlarii din Carmans și din Montlucon s’a pus afil în grevă. Pars, 6 Octombre. Un notă oficiösc confirmă spirea privitore la gratuitatea acordată de către guvernul francez pentru reînoirea titlurilor de rentă italiană. Acesta dispensă a dreptului de timbru e conformă legii și a fost acordată mai multor state, ea constitue pentru guvernul italian uă economia de 2 milione. Genua 6 Octombre Lucrătorii curelari a râspuns ultimatului patronilor ca vor persista In greva lor. Aiii dimineîă greviștii s’au dus în fața stabilimentelor pentru a împedeca intrarea lucrătorilor cari voiau să lucreze, poliția a intervenit, ea a făcut 8 arestări. Budapesta, 7 Octombre. Camera Deputaților.Ministrul de finanțe presinta proectul de buget pe 1892. Cheltuielele totale sunt de 395,340,941 fl. veniturile totale 395,353.936 fl. e deci un escedent de 12995 fl. care e cu 26.265 mai mic decât cel din anul trecut. Pe lângă acesta, escedentul e de 21,428.419 asupra bilanțului ordinar care dă cifrele urmatore : 368.100.662 pentru cheltuielele regulate și 389.528.981 pentru veniturile regulate. Viena, 7 Octombre. Oficialul publică decretul relativ la suprimarea observației de 7 fire la care erau supuse provenințele porturilor din marea Roșie, deorece starea sanitară e normală în Hedjah.* Stuăgărdi, 7 Octombre. Oficialul publică un manifest al Regelui Wilhelm II și oă proclamație către popor. Regele aruncă o privire retrospectivă asupra domniei fericite a Regelui Carol. El promite că va conserva Constituția, va ajuta pe sărmanii, va ocroti drepturile Statului, va conserva posițiunea sa ca regent german față de tratatele care au format marea patrie germană. Agenția Română Havas,w~