Romanulu, martie 1892 (Anul 36)

1892-03-26

ANUL AL 36-LEA Voes ce și vei putea. A­re adresa : In România la adm. Românului FRANCIA, la d-ni. Lorette, rue Caumartin 61 —Havas 8 place de la Bourse-Jones, 31 bis rue Faub. Montmartre - Adam, Bd Raspail 105 bis IN GERMANIA la d. A. Steiner (.Hamburg , Berlin) și d. G. L. Daube (­Frankfurt,) IN ELVEȚIA la Hausenstein și Vogler. — Scrisorile nefrancate se refuză. — ANANGIURI Linia de 30 litere pagina IV................... 20 ba­n n n „ .• IU..............1 lefi Insurțiuni și reclame linia......................2 „ Spre a pune capăt unor neînțele­geri, facem cunoscut că toți abonații au drept la un scădământ egal cu acela pe care iau cumpărătorii cu numărul. Deci la reînoirea abonamen­tului se va face fie­căruia un scădă­­mânt de 2 lei, echivalent cu cea ce a plătit mai mult, pentru luna curentă. Abonații cei noi vor profita și dânșii de acestă reducere în luna Martie. BULETIN București, 13/25 Mărțișor D-nul deputat al colegiului 111 de Brăila, S. Beloiu, a cerut guvernului se-i dea uă listă de tóte moșiile sta­tului ce sunt a se vinde la țerani. După un așteptare de 10 c­ile, în sfârșit ÎI s’a presintat acea listă. D-nu Beloiu a constatat că printre moșiile ce se vor vinde nu figureza nici cea mai mică părticică din do­meniul Brăilei. Surprins de acesta, represintantul sătenilor va cere ex­­plicațiuni guvernului. După cât pu­tem afla causa este că nu s’a re­nunțat la speranța că principele Fer­dinand va isbuti. In cele din urmă, se găsescă vre-un prințesă care să consimță al lua de bărbat, cu tot scandalul petrecut la Palat, cu oca­­siunea proiectului său de­­ căsătorie cu u­ra Văcărescu. In acel caz, după cum am anun­țat, domeniul Brăilei va fi sacrificat spre a deveni apanagiul principelui Ferdinand. Acesta ar fi causa pentru care ce­rerile sătenilor se resping, guvernul nevoind ca mojicii să aibă pro­prietăți pe domeniul pe care îl con­sideră deja ca aparținând familii regale. Bucarest anunțând că lofurile sub­­prefecților vor fi mărite, spune că acesta era una din cererile lui C. A. Rosetti, pe care partidul său o refuză și pe care o primește d. Ca­­targiu și partidul conservator, cu ziarul d-lui Costa-Foru amintește, acesta ocasiune, că Rosetti <?bcea : „ Dacă nu dați sub-prefecților un tratament convenabil vor fi si­liți să fure spre a trăi. Are dreptate d. Costa-Foru și din parte-ne aprobăm măsura d-lui Ca­targiu. Mai sunt însă multe din c­rerile lui C. A. Rosetti pe care liberalii nu le-au primit; multe a mai spus el. Va asculta d. Catargiu și acele cereri? Va aproba Bucarest si­­ cele spuse? In acel caz, conservatorii pot fi siguri că nu noi ne vom împotrivi acelor măsuri. Teamă ne este însă că ei vor urma sfaturile lui C. A. Rosetti, numai când e vorbă de spo­rirea lefurilor. EXEMPLARUL BANI IN­ CAPITALA 10 BANI IN JUDETE SAMBATA: 26 MARTE (14 MARTE) 1892. Lumineză-te și vei fi. / In capitală , 1­rei pe lună; 12 lei 3 luni; 21 lei 6 luni ; 48 lei pe an. In județe 4 lei pe lună;­­2 lei 3 luni; 21 lei, 6 lun 48 lei un an. Preoții și învățătorii sătesc­ 2 lei 5­ pe lună. In streinătate 15 lei trimestru. Abonamentele se primesc direct la administrația­­ Tarului 13, strada Brezoianu sau în tote bin­­rourile postale din țară și străinătate. a­b­onamente — Articolele nepublicate se ard. — Fundator: C. A. ROSETTI Director: VINTILA 0. A- ROSETTI REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA STRADA BREZOIANU, No. 10 Ediția, de diaaiaiém V öjitvr.i. Sufla. Nu acuș, dar coostat. Nu pretind că partidul liberal e mort, dar prevăd un mare catastrofă. Se note ca fatal se fi toat cea ce s’a întâmplat, ca d­idența sé fi fost firescul risaUat al unei cârmuiri de 12 ani. Relele care au isvorit din trânsa sĕ fi fost neînlăturabile, precum ne­­inlăturabilă a fost orbirea acelora cari dețineai­ puterea. Fatalitatea însă nu’și pute urma cursul, datori suntem a ne opune ei. Daci adevăr este cea ce a spus Thiers , că la guvern suntem miopi, trebuie se recunoscem că tot atât de drept a fost cea ce dânsul a mai a­­dăugat, că în oposițiune devenim presbiți. Spre a scăpa de aceste 2 mari în­coviniente trebuie să ne silim să nu vedem numai cea ce ne înconjură, se nu judecăm numai dupe spusele intimilor noștri, se pă­trundem mai departe, ne ascultăm și pe aceia de al căror sfat am fost înțercați când el nu putea i­eși din coliba lor spre a urca trep­tele înălțimelor pe cari eram a­­sedați. Spun acesta astăc­i, în ajunul în­trunire! liberalilor, în ajunul zililor când de decisiunea nóstra va de­pinde sórta unui vechiu și glorios partid. Din parte’ml am nenorocirea, sau mai drept fericirea, d’a nu fi ur­cat nici uă dem­ acele trepte , am întrat în luptă, și am rămas până ații un simplu oposant. N’am avut lingușitori cari ascund zéul celui puternic, am avut însă a­­mici cari mi-au vorbit fără sfială, cari au fost sincerii interpreți ai su­­flătei ce bântue prin diversele un­ghiuri ale ferei. Ei mi au spus, în timpul din urmă al guvernului liberal: Este un mare nemulțumire, liberalii au stat prea mult la putere, trebue se reintre în altă atmosferă spre a vedea mai bine nevoile țerei. Astăzi ei ’mi spun : Bate vântul spre republică. Acum, ca și atunci, Românul spune sincerilor democrați : Băgați bine de somn, décá voiți si conservat­ ce ați dobândit. Dacă voiți să înlăturați un mare primej­die, nu stați pe loc. Déca nu puteți părăsi ocupațiu­­nile v<5Mre, spre a merge prin o­­rașe și prin sate, șerifi amicilor voștri și veți avea răspunsul pe care l’am avut eu. Unul din acel amic­ din provin­cie, care până în timpii din urmă a rămas alături cu părintele meu, îmi răspunde azi­ la întrebarea mea, cu cuvinte identice cu acelea pe care le am primit din diferite orașe. Răspunsul său fiind espresiunea gândirei generale, espiicând desgus­­tul și nepăsarea generală și ară­tând unde înpinge neîncrederea în partidele existente, pe sufletele g -­nerose și iubitore de toro, ’1 repro­duc mai jos, în resumat, spre a cugeta asupră’I, conducătorii parti­dului liberal-național. Din parte’ml consider atacul c­­erui amic, de­și cel mai gr snic ce se pate face unul tânăr, ca meritat până la un ore­care punct. Are dreptate vechiul liberal, n’am arătat căldura, focul, energia incom­parabile cu care părintele meu era înzestrat; am fost prea timid, prea nehotărît pentru a tine lupta pre­cum o făcea Romanul o altă dată. Dar, după cum presupune însăși amicul nostru politic, în mare parte acesta gr. șala trebue să fie atribuită calculul. Am nădăjduit că focul cel sacru al democrației nu pate fi stins în tumele liberalilor, sunt convins că el a fost numai năbușit sub­­ enușca cea negra a puterei și că vântul cel sănătos al oposițiunei, suflând d’a­­supra, ’1 va face să iasă din nou la iveală spre a lumina românimea se­­tesa de propășire socială. Am­­ așteptat, dar nu voi­ mai putea răbda mult timp căci, ca și alți democrați, simt focul care mă râde, văd primejdia care sosește. Vântul bate, vijelia se apropie. Inamicul e la portile nostre. Alarma trebue dată. Vintilă Rosetti. SPIONAGIUL POLITIC In zi­lele de 10 și 11 Martie (22—23) s’a judecat la Sofia un proces însemnat de spionagiu. Un polonez numit Lobueninky, supus austriac, trecut în serviciul secret al Rusiei, a încercat se corupa nisce func­ționari bulgar) ca să-i dea inform­ațiuni asupra efectivului garnisonelor din Hotin, Belogradjik, Sofia și Kustendil, asupra for­­tificațiunilor din Slivnitza cum și planul de mobilisare al armatei bulgare. Acuzatul a declarat că lucra în intere­sul Austro-Ungariei Consulatul acestei pu­teri însă, care se afla de fată, a cerut cuvântul și a spus ca guvernul seu nu scia nimic despre misiunea lui Luboennsky. Juriul a achitat pe acuzatul pentru spio­­nagiu, de­ore­ce era strein și nenaturali­­st și da­­re ca Bulgaria nu se afla în stare de resbel. L’a recunoscut însă vi­novat pentru încercare de corupțiune cu circunstanțe agravante, l’a condamnat la 8 ani ínchisore și la plata celor 2000 lei, sumă pe care o contractase cu cel două funcționari de la ministerul de resbel pen­tru a obține informațiunile militare. Din acest proces reese încă uă dată că Rusia lucreza pe tote căile contra statu­­lui Bulgar. Cea ce este însă mai curios e perfidia de care se serva guvernul rus. Acum nu mai lucreza pe facia. Prea a in­dignat opiniunea publică din Europa și cauta se arunce actele sale necalificabile pe spinarea altei puteri. Ce novoc ar avea Austro-Uogeria ca se afla efectivul arma­telor din garnizone și plănul de mobilisare al armatei bulgare, când ea se afla în cele mai bune relatiuni cu guvernul din Sofia? Nu­mai singura Rusia are trebuința de a cunosce aceste amanume prin spioni, pen­tru ca este în vrăjmașie cu Bulgaria, nu are nici un agent al ei acolo și consulul german, care e însărcinat cu afacerile ruse in Bulgaria nu e capabil se faca un ase­menea serviciu. Rusia s’a dovedit dor Inca un deta ca se servă de tóte mijl­oacele pentru a ’și pregăti isbânda în evenimentele viitore, Zilele acestea am vorbit despre masu­rile ce ar trebui sa ia guvernul nostru în interesul apariii nationale. Faptele de la Sofia se silesc a reveni. Ele nu mai lasa nici ua îndoiala ca cel din Petersburg ar murt­i același scoc si la noi. Dintre su­pusii mäesei cari mi­ne prin (era, fără in doumia sunt. malii cari au aceiași misiune pe care a avut’o Luboemisky in Sofia. Nu este dar vreme de perdut. Gu ua ora îna­inte trebue sa sa ia masurile cele mai se­riase. Se pot gâsi și la noi, ca in tere­te zile, inerabili cari pentru câte­va sute de ruble se ve afla tot ce li se va cere. Deca nu e trebuința de un rege speciala în a­cesta privința, cum au facut Francia ș Germania, cel puțin se se ia masuri se­riose contra acelora cari ar putea fi bă­nuiți că sunt o stare de uă asemenea trădare. Asemenea sé se priveghieze toti streinii cari nu justifica șederea lor aici în mod serios. Suflarea republicană Scrisorea unui vechin liberal. Mult stimate d-le V. Rosttti Primind scrisorea d tale am fost mai mult ca fericit ca fiul marelui meu invă­­țator politic își mai aduce aminte, din când în când că în provincie vegeteza încă unul dintre ucenicii fericitului sau tata. Sinceramente­le declar ca sunt cu to­tul desgustat de viata și luptele politice, de la perderea busolei, țarului, sorelui po­litic care se conducea și încâlcea cu su­fletul său în luptele politice de până la 1885. De la acesta dată, sărmana națiune ro­mână, și în particular democrația cea a­­devérată, a rămas fârâ un abil, devotat, duios conducător. Modesta mea părere este că partidul național-liberal este cu totul eafiut în pu­­trefacțiune, mai cu semn de la perderea mașinei galvanice numita Ion Brătianu care singura mai era capabilă numai în­tru­cât­va sa ’i facă sa se misce, sau sa’i mai dea óre­care aparența de viața ; da aparența, câci viața partidului a luat o cu sine C. A. Rosetti. «Fără un profund cugetător, fârâ un devotat conducător, fârâ un desinteresan­ călduros, da călduros și energic maestru politic cum era numai el capabil d’a fi, nu se va mai putea reconstitui partidul li­beral. Acesta am dis’o în cea ce priveșee par­tidul în genere. Voesci acum se vin la d ta personal ? Iată că vă fac cu sinceritatea mea, care este aprope proverbiala în rîndurile celor cu cari traesc la ua­l­altă și cari nu se sfiesc a ’mi­­ fu­ce. Acesta calitate a ajuns a se transforma în defecte din cauza ma­­relor dosa ce întrebuințez. Fiind dor de acest temperament, me scusa déca sau curagiul a’ți spune, fiind­că m’ai provocat, ca: ’Ți lipsesce căldură, focul, energia incomparabilă cu care pă­rintele d-teie era Înzestrat. Nu seim deca acesta o faci din calcul seu din neposedarea lor. Tot cea ce scia este câ­te véci prea timid sau prea nehotarit pentru a ține lupta in prima linie, cum o făcea Romă­­nulü alta data. Am auz­it ca fericitul vostru părinte fiind undata interpelat de regele nosru : când va aduce la îndeplinire și cel al patrulul punt al dorinților sale „Repub­lica“, densul ar fi respins : „am făcut u­­nirea, independința și regalitatea, repub­lica o las s’o facă fii mei». Daca așa va fi grăit părintele vostru, lucru de care nu mĕ îndoese, apoi acesta este testamentul seu politic pe care eu o voi urma cu sfințenie. în Partidul liberal este decăzut in starea care se afla. Timpul a realisat pro­grese de cari se ținem socotela. Progra­mul, în numele căruia am luptat, s’a adus la îndeplinire. Trebuie un nou pr­gram de lupta, cu totul democratic, fârâ monar­­­hie, care a facut mai mult zea decâ bine , să fie banat pe stirpirea multor ne­voi și plăgi sociale de care românismul sufer­a. Am versu­ programul vostru, îl aprob din inima Ia­ele mai multe din lui ; mi se pare ca ar fi putut se părțile fie­­ mai înaintat. Dér îutreb dé ce partidul liberal nu’l aproba ? Sa fie ore că cei din capul lui au de­venit mai retrogradă de­cât chiar reacțio­narii de la guvern ? Acum cred că m’ați înțeles în­deajuns despre cea ce mai cred, cuget și la timp voiu lucra cu riscul ori­cârui pericol Neamul Românesc nu trebuie să piară» Enormele suferințe, sacrificii și incalcu­labilul capital de munca ce au depus bani lui apostoli, trebue sé fructifice, cu înfrângerea a ori­ ce pericole peste cari ar urma sa trecem. La lupta dor. Pe acesta cale însem­nata de Ei voi fi tot­deauna chiar când ași rămâne singur. Moralitatea politică trebue să fie bana luptelor viitore, fără dânsa nu este mân­tuire. In­formațiuni Aijl se va deschide la tribunalul de Ialomița testamentul decedatului Zappa, testament găsit la Urziceni L). Președinte al tribunalului din Calarași a invitat atiul telegrafic pe d. Tombisi, însărcinat de afaceri al Greciei la noi, spre a asista la a­­cesta operațiune. —x— Consiliul județan de Dorohoiu di­­solvându-se, ministerul de interne a convocat noul alegeri pentru filele de 21, 22 și 23 Aprilie viitor. —x— D. Traian Popescu, a fost numit ca polițaic al comunei urbane Sinaia. Ap JI la orele 11 M. S. Regele va primi comisia Senatului care va a­­duce răspunsul maturului corp la adresa Tronului. —x—■ Azil la Senat desvoltarea interpe­­lărei d-lui Gh. Mârzescu cu privire la numirea definitivă a profesorilor de la facultatea de teologie. D. Ion Slavici, cunoscutul publi­­cist ardelean, a înaintat Senatului ce­rerea sa de a fi recunoscut ca ro­mân. Eri la Iași în fața unei mulțimi forte mari, s’a făcut înmormântarea decedatului V. Adamaki. S’au rostit mai multe discursuri. [x— In bugetul ministerului de interne s’a preved­ut uă sumă pentru crea­­rea unei morge. Inaugurarea acestei morge se va face la 1 Aprilie viitor. D. dr. Minovici va fi numit direc­­tor al acestei instituțiuni. —x — Curtea de Casație secția 11 va în­cepe la 23 a. c., a judeca recursele electora­l cari sunt in­ număr de 202. Iată d'lele și numărul ce se ju­decă in fie­care zi. 3, La 23 a. c. 6 la 24 a. c. 26 L 26 a. c. 27 la 27 a c. 35 la 28 a. c. 34 la 30 a. c. 65 la 31 a. c. și 26 ia 1 Aprilie. — x— Poliția a arestat în casa Paladi la Sf. Gheorghe 2 greci cari posedau un asortiment complect de instru­mente de spargere. După cercetările făcute reese că el ar fi autorii spargerii din strada Gabroveni.

Next