Romanulu, martie 1892 (Anul 36)
1892-03-26
ANUL AL 36-LEA Voes ce și vei putea. Are adresa : In România la adm. Românului FRANCIA, la d-ni. Lorette, rue Caumartin 61 —Havas 8 place de la Bourse-Jones, 31 bis rue Faub. Montmartre - Adam, Bd Raspail 105 bis IN GERMANIA la d. A. Steiner (.Hamburg , Berlin) și d. G. L. Daube (Frankfurt,) IN ELVEȚIA la Hausenstein și Vogler. — Scrisorile nefrancate se refuză. — ANANGIURI Linia de 30 litere pagina IV................... 20 ban n n „ .• IU..............1 lefi Insurțiuni și reclame linia......................2 „ Spre a pune capăt unor neînțelegeri, facem cunoscut că toți abonații au drept la un scădământ egal cu acela pe care iau cumpărătorii cu numărul. Deci la reînoirea abonamentului se va face fiecăruia un scădământ de 2 lei, echivalent cu cea ce a plătit mai mult, pentru luna curentă. Abonații cei noi vor profita și dânșii de acestă reducere în luna Martie. BULETIN București, 13/25 Mărțișor D-nul deputat al colegiului 111 de Brăila, S. Beloiu, a cerut guvernului se-i dea uă listă de tóte moșiile statului ce sunt a se vinde la țerani. După un așteptare de 10 cile, în sfârșit ÎI s’a presintat acea listă. D-nu Beloiu a constatat că printre moșiile ce se vor vinde nu figureza nici cea mai mică părticică din domeniul Brăilei. Surprins de acesta, represintantul sătenilor va cere explicațiuni guvernului. După cât putem afla causa este că nu s’a renunțat la speranța că principele Ferdinand va isbuti. In cele din urmă, se găsescă vre-un prințesă care să consimță al lua de bărbat, cu tot scandalul petrecut la Palat, cu ocasiunea proiectului său de căsătorie cu ura Văcărescu. In acel caz, după cum am anunțat, domeniul Brăilei va fi sacrificat spre a deveni apanagiul principelui Ferdinand. Acesta ar fi causa pentru care cererile sătenilor se resping, guvernul nevoind ca mojicii să aibă proprietăți pe domeniul pe care îl consideră deja ca aparținând familii regale. Bucarest anunțând că lofurile subprefecților vor fi mărite, spune că acesta era una din cererile lui C. A. Rosetti, pe care partidul său o refuză și pe care o primește d. Catargiu și partidul conservator, cu ziarul d-lui Costa-Foru amintește, acesta ocasiune, că Rosetti <?bcea : „ Dacă nu dați sub-prefecților un tratament convenabil vor fi siliți să fure spre a trăi. Are dreptate d. Costa-Foru și din parte-ne aprobăm măsura d-lui Catargiu. Mai sunt însă multe din crerile lui C. A. Rosetti pe care liberalii nu le-au primit; multe a mai spus el. Va asculta d. Catargiu și acele cereri? Va aproba Bucarest si cele spuse? In acel caz, conservatorii pot fi siguri că nu noi ne vom împotrivi acelor măsuri. Teamă ne este însă că ei vor urma sfaturile lui C. A. Rosetti, numai când e vorbă de sporirea lefurilor. EXEMPLARUL BANI IN CAPITALA 10 BANI IN JUDETE SAMBATA: 26 MARTE (14 MARTE) 1892. Lumineză-te și vei fi. / In capitală , 1rei pe lună; 12 lei 3 luni; 21 lei 6 luni ; 48 lei pe an. In județe 4 lei pe lună;2 lei 3 luni; 21 lei, 6 lun 48 lei un an. Preoții și învățătorii sătesc 2 lei 5 pe lună. In streinătate 15 lei trimestru. Abonamentele se primesc direct la administrația Tarului 13, strada Brezoianu sau în tote binrourile postale din țară și străinătate. abonamente — Articolele nepublicate se ard. — Fundator: C. A. ROSETTI Director: VINTILA 0. A- ROSETTI REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA STRADA BREZOIANU, No. 10 Ediția, de diaaiaiém V öjitvr.i. Sufla. Nu acuș, dar coostat. Nu pretind că partidul liberal e mort, dar prevăd un mare catastrofă. Se note ca fatal se fi toat cea ce s’a întâmplat, ca didența sé fi fost firescul risaUat al unei cârmuiri de 12 ani. Relele care au isvorit din trânsa sĕ fi fost neînlăturabile, precum neinlăturabilă a fost orbirea acelora cari dețineai puterea. Fatalitatea însă nu’și pute urma cursul, datori suntem a ne opune ei. Daci adevăr este cea ce a spus Thiers , că la guvern suntem miopi, trebuie se recunoscem că tot atât de drept a fost cea ce dânsul a mai adăugat, că în oposițiune devenim presbiți. Spre a scăpa de aceste 2 mari încoviniente trebuie să ne silim să nu vedem numai cea ce ne înconjură, se nu judecăm numai dupe spusele intimilor noștri, se pătrundem mai departe, ne ascultăm și pe aceia de al căror sfat am fost înțercați când el nu putea ieși din coliba lor spre a urca treptele înălțimelor pe cari eram asedați. Spun acesta astăci, în ajunul întrunire! liberalilor, în ajunul zililor când de decisiunea nóstra va depinde sórta unui vechiu și glorios partid. Din parte’ml am nenorocirea, sau mai drept fericirea, d’a nu fi urcat nici uă dem acele trepte , am întrat în luptă, și am rămas până ații un simplu oposant. N’am avut lingușitori cari ascund zéul celui puternic, am avut însă amici cari mi-au vorbit fără sfială, cari au fost sincerii interpreți ai suflătei ce bântue prin diversele unghiuri ale ferei. Ei mi au spus, în timpul din urmă al guvernului liberal: Este un mare nemulțumire, liberalii au stat prea mult la putere, trebue se reintre în altă atmosferă spre a vedea mai bine nevoile țerei. Astăzi ei ’mi spun : Bate vântul spre republică. Acum, ca și atunci, Românul spune sincerilor democrați : Băgați bine de somn, décá voiți si conservat ce ați dobândit. Dacă voiți să înlăturați un mare primejdie, nu stați pe loc. Déca nu puteți părăsi ocupațiunile v<5Mre, spre a merge prin orașe și prin sate, șerifi amicilor voștri și veți avea răspunsul pe care l’am avut eu. Unul din acel amic din provincie, care până în timpii din urmă a rămas alături cu părintele meu, îmi răspunde azi la întrebarea mea, cu cuvinte identice cu acelea pe care le am primit din diferite orașe. Răspunsul său fiind espresiunea gândirei generale, espiicând desgustul și nepăsarea generală și arătând unde înpinge neîncrederea în partidele existente, pe sufletele g -nerose și iubitore de toro, ’1 reproduc mai jos, în resumat, spre a cugeta asupră’I, conducătorii partidului liberal-național. Din parte’ml consider atacul cerui amic, deși cel mai gr snic ce se pate face unul tânăr, ca meritat până la un orecare punct. Are dreptate vechiul liberal, n’am arătat căldura, focul, energia incomparabile cu care părintele meu era înzestrat; am fost prea timid, prea nehotărît pentru a tine lupta precum o făcea Romanul o altă dată. Dar, după cum presupune însăși amicul nostru politic, în mare parte acesta gr. șala trebue să fie atribuită calculul. Am nădăjduit că focul cel sacru al democrației nu pate fi stins în tumele liberalilor, sunt convins că el a fost numai năbușit sub enușca cea negra a puterei și că vântul cel sănătos al oposițiunei, suflând d’asupra, ’1 va face să iasă din nou la iveală spre a lumina românimea setesa de propășire socială. Am așteptat, dar nu voi mai putea răbda mult timp căci, ca și alți democrați, simt focul care mă râde, văd primejdia care sosește. Vântul bate, vijelia se apropie. Inamicul e la portile nostre. Alarma trebue dată. Vintilă Rosetti. SPIONAGIUL POLITIC In zilele de 10 și 11 Martie (22—23) s’a judecat la Sofia un proces însemnat de spionagiu. Un polonez numit Lobueninky, supus austriac, trecut în serviciul secret al Rusiei, a încercat se corupa nisce funcționari bulgar) ca să-i dea informațiuni asupra efectivului garnisonelor din Hotin, Belogradjik, Sofia și Kustendil, asupra fortificațiunilor din Slivnitza cum și planul de mobilisare al armatei bulgare. Acuzatul a declarat că lucra în interesul Austro-Ungariei Consulatul acestei puteri însă, care se afla de fată, a cerut cuvântul și a spus ca guvernul seu nu scia nimic despre misiunea lui Luboennsky. Juriul a achitat pe acuzatul pentru spionagiu, deorece era strein și nenaturalist și dare ca Bulgaria nu se afla în stare de resbel. L’a recunoscut însă vinovat pentru încercare de corupțiune cu circunstanțe agravante, l’a condamnat la 8 ani ínchisore și la plata celor 2000 lei, sumă pe care o contractase cu cel două funcționari de la ministerul de resbel pentru a obține informațiunile militare. Din acest proces reese încă uă dată că Rusia lucreza pe tote căile contra statului Bulgar. Cea ce este însă mai curios e perfidia de care se serva guvernul rus. Acum nu mai lucreza pe facia. Prea a indignat opiniunea publică din Europa și cauta se arunce actele sale necalificabile pe spinarea altei puteri. Ce novoc ar avea Austro-Uogeria ca se afla efectivul armatelor din garnizone și plănul de mobilisare al armatei bulgare, când ea se afla în cele mai bune relatiuni cu guvernul din Sofia? Numai singura Rusia are trebuința de a cunosce aceste amanume prin spioni, pentru ca este în vrăjmașie cu Bulgaria, nu are nici un agent al ei acolo și consulul german, care e însărcinat cu afacerile ruse in Bulgaria nu e capabil se faca un asemenea serviciu. Rusia s’a dovedit dor Inca un deta ca se servă de tóte mijloacele pentru a ’și pregăti isbânda în evenimentele viitore, Zilele acestea am vorbit despre masurile ce ar trebui sa ia guvernul nostru în interesul apariii nationale. Faptele de la Sofia se silesc a reveni. Ele nu mai lasa nici ua îndoiala ca cel din Petersburg ar murti același scoc si la noi. Dintre supusii mäesei cari mine prin (era, fără in doumia sunt. malii cari au aceiași misiune pe care a avut’o Luboemisky in Sofia. Nu este dar vreme de perdut. Gu ua ora înainte trebue sa sa ia masurile cele mai seriase. Se pot gâsi și la noi, ca in terete zile, inerabili cari pentru câteva sute de ruble se ve afla tot ce li se va cere. Deca nu e trebuința de un rege speciala în acesta privința, cum au facut Francia ș Germania, cel puțin se se ia masuri seriose contra acelora cari ar putea fi bănuiți că sunt o stare de uă asemenea trădare. Asemenea sé se priveghieze toti streinii cari nu justifica șederea lor aici în mod serios. Suflarea republicană Scrisorea unui vechin liberal. Mult stimate d-le V. Rosttti Primind scrisorea d tale am fost mai mult ca fericit ca fiul marelui meu invățator politic își mai aduce aminte, din când în când că în provincie vegeteza încă unul dintre ucenicii fericitului sau tata. Sinceramentele declar ca sunt cu totul desgustat de viata și luptele politice, de la perderea busolei, țarului, sorelui politic care se conducea și încâlcea cu sufletul său în luptele politice de până la 1885. De la acesta dată, sărmana națiune română, și în particular democrația cea adevérată, a rămas fârâ un abil, devotat, duios conducător. Modesta mea părere este că partidul național-liberal este cu totul eafiut în putrefacțiune, mai cu semn de la perderea mașinei galvanice numita Ion Brătianu care singura mai era capabilă numai întrucâtva sa ’i facă sa se misce, sau sa’i mai dea órecare aparența de viața ; da aparența, câci viața partidului a luat o cu sine C. A. Rosetti. «Fără un profund cugetător, fârâ un devotat conducător, fârâ un desinteresan călduros, da călduros și energic maestru politic cum era numai el capabil d’a fi, nu se va mai putea reconstitui partidul liberal. Acesta am dis’o în cea ce priveșee partidul în genere. Voesci acum se vin la d ta personal ? Iată că vă fac cu sinceritatea mea, care este aprope proverbiala în rîndurile celor cu cari traesc la ualaltă și cari nu se sfiesc a ’mi fuce. Acesta calitate a ajuns a se transforma în defecte din cauza marelor dosa ce întrebuințez. Fiind dor de acest temperament, me scusa déca sau curagiul a’ți spune, fiindcă m’ai provocat, ca: ’Ți lipsesce căldură, focul, energia incomparabilă cu care părintele d-teie era Înzestrat. Nu seim deca acesta o faci din calcul seu din neposedarea lor. Tot cea ce scia este câte véci prea timid sau prea nehotarit pentru a ține lupta in prima linie, cum o făcea Romănulü alta data. Am auzit ca fericitul vostru părinte fiind undata interpelat de regele nosru : când va aduce la îndeplinire și cel al patrulul punt al dorinților sale „Republica“, densul ar fi respins : „am făcut unirea, independința și regalitatea, republica o las s’o facă fii mei». Daca așa va fi grăit părintele vostru, lucru de care nu mĕ îndoese, apoi acesta este testamentul seu politic pe care eu o voi urma cu sfințenie. în Partidul liberal este decăzut in starea care se afla. Timpul a realisat progrese de cari se ținem socotela. Programul, în numele căruia am luptat, s’a adus la îndeplinire. Trebuie un nou prgram de lupta, cu totul democratic, fârâ monarhie, care a facut mai mult zea decâ bine , să fie banat pe stirpirea multor nevoi și plăgi sociale de care românismul sufera. Am versu programul vostru, îl aprob din inima Iaele mai multe din lui ; mi se pare ca ar fi putut se părțile fie mai înaintat. Dér îutreb dé ce partidul liberal nu’l aproba ? Sa fie ore că cei din capul lui au devenit mai retrogradă decât chiar reacționarii de la guvern ? Acum cred că m’ați înțeles îndeajuns despre cea ce mai cred, cuget și la timp voiu lucra cu riscul oricârui pericol Neamul Românesc nu trebuie să piară» Enormele suferințe, sacrificii și incalculabilul capital de munca ce au depus bani lui apostoli, trebue sé fructifice, cu înfrângerea a ori ce pericole peste cari ar urma sa trecem. La lupta dor. Pe acesta cale însemnata de Ei voi fi totdeauna chiar când ași rămâne singur. Moralitatea politică trebue să fie bana luptelor viitore, fără dânsa nu este mântuire. Informațiuni Aijl se va deschide la tribunalul de Ialomița testamentul decedatului Zappa, testament găsit la Urziceni L). Președinte al tribunalului din Calarași a invitat atiul telegrafic pe d. Tombisi, însărcinat de afaceri al Greciei la noi, spre a asista la acesta operațiune. —x— Consiliul județan de Dorohoiu disolvându-se, ministerul de interne a convocat noul alegeri pentru filele de 21, 22 și 23 Aprilie viitor. —x— D. Traian Popescu, a fost numit ca polițaic al comunei urbane Sinaia. Ap JI la orele 11 M. S. Regele va primi comisia Senatului care va aduce răspunsul maturului corp la adresa Tronului. —x—■ Azil la Senat desvoltarea interpelărei d-lui Gh. Mârzescu cu privire la numirea definitivă a profesorilor de la facultatea de teologie. D. Ion Slavici, cunoscutul publicist ardelean, a înaintat Senatului cererea sa de a fi recunoscut ca român. Eri la Iași în fața unei mulțimi forte mari, s’a făcut înmormântarea decedatului V. Adamaki. S’au rostit mai multe discursuri. [x— In bugetul ministerului de interne s’a prevedut uă sumă pentru crearea unei morge. Inaugurarea acestei morge se va face la 1 Aprilie viitor. D. dr. Minovici va fi numit director al acestei instituțiuni. —x — Curtea de Casație secția 11 va începe la 23 a. c., a judeca recursele electoral cari sunt in număr de 202. Iată d'lele și numărul ce se judecă in fiecare zi. 3, La 23 a. c. 6 la 24 a. c. 26 L 26 a. c. 27 la 27 a c. 35 la 28 a. c. 34 la 30 a. c. 65 la 31 a. c. și 26 ia 1 Aprilie. — x— Poliția a arestat în casa Paladi la Sf. Gheorghe 2 greci cari posedau un asortiment complect de instrumente de spargere. După cercetările făcute reese că el ar fi autorii spargerii din strada Gabroveni.