Romanulu, decembrie 1892 (Anul 36)
1892-12-03
ANUL AL 36-LEA—Ediția I-a Voes ce și vei putea. ABONAMENTE. 42 lei pe an in tota (ora 60 lei „ „ streinătate A WrMPITTRI. Pag IV linia 20-baut! P- III an l) Si 1/ 1 lei 1. 1 ien. Inserții și reclame 2le Scrisorile nefrancate se refuia.—Articolele nepublicate se ard. Anunciuri și abonamente se primesce la administrația sarului. BANI REDACȚIA și ADMINISTRAȚIA, Strada Brezoianu, 12 Fondat in 1857 de C. A. ROSETTI APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU ȘI DUMINIGELE Director, VINTILA C. A. ROSETTI SAMB.—LUNI, 3—5 DECEMBRE (21—23 NOEM. st. v.) 1892 Lo iminézate și vei fi. IN STREINĂTATE anunciuri se primesce LA PARIS, la d-nii Lorette, rue Caumartin 6 —Havas 8 place de la Bourse—Jones, 31 bis. me Faub, Montmartre Adam, Bd Raspail 105 bis iN GERMANIA la d. A. Steiner Ulamburg ( Berlin) și d. G. L. Daube (Frankfurt) EXEMPLARUL BAN! LA GENEVA, la Haasenstein si Vogler.TRIA la Dukes, I Wollzeile 6—8, Viena »■" .7 Abonamente se pot face la tote biurourile poștale din țară și străinătate. -AUS Bucuresci, 20/2 Undrea DOTAȚIUNEA AZI se va depune pe biuroul Camerei, proectul pentru dotațiunea principelui Ferdinand. Conservatorii, consecințe cu principiile lor, nu înțeleg că că regalitate pate fi democratică, precum visau unii liberali. Ei ne spun lămurit, prin organele lor, că «fostele curte sunt imagina fidelă a bogățiilor unei națiuni» și conchid că deorece România e bogată «suntem în măsură de a plăti amorul propriu național, care cere ca suveranul și principii noștri să susție cu strălucire rangul lor și prestigiul exterior al Românii. De aceia, precum au cerut în 1870 să se facă uă dotațiune Domnei Elisabeta, la căsătoria sa cu domnul Carol, el cer aeji, cu ocasiunea căsătorii principelui Ferdinand sé ’I se dea uă dotațiune, pentru că de aci înainte va avea și dânsul «curtea sea» să întreb : Este sau nu conform cu spiritul democratic al organisărei nostre sociale a înlesni mucsul curtei ? Este logic ca bogăția țetei se servescă a întreține fostele curtel? Amorul propriu national constă in dorința d’a face ca se strălucescă rangurile principilor ? Câștigă monarhia popularitate prin crearea unor dotațiuni ? Constituția noisră, care prevede pe principele moștenitor, cu intențiune, sau fără, a exclus cestiunea dotațiunei séle? La tóte aceste Întrebări răspund fără șovăire . Nu, a ine3ns luesul curței, nu este democratic. Nu, a servi bogăția țerei pentru fostele curtel, nu e logic, nu Nu, strălucirea rangurilor curței, constitue amarul nostru național. Nu, prin dotațiuni familia Regală nu câștigă popularitate mai mare. Nu, constituțiunea când a lăsat la uă parte cestiunea dotațiunii, n’a făcut’o fără intentiune. Lucrul, când pătrunde in straturile societății, fie in cele de jos, fie in cele sus, duce națiunile către prăpastie. Decăderea Romei, in mare parte putem să o atribuim luesului din clasele cârmuitore. Bogățiile țetei sunt menite a înlesni traiul tuturor, a face opere de binefaceri, precum a înțeles bine Principesa Maria, când a cerut să nu-i se dea el diadema, ci se se facă un operă de binefacere, care constitue avuția cea mare pentru inimele generose care pentru densele mult mai scumpe decât fastele curiei. Amorul propiu al națiunii nu este și nu pote fi pus in strălucirea rangurilor curiei. Cea ce insă e mai important pentru dinastie, și in special pentru tînara Princesă și pentru Principele care este desemnat spre a se urca pe tronul român, este dobândirea iubirei poporului său. Acesta nu se câștigă debutând în viață prin a cere bani, de la cel cari abia pot să-și procure pânea Zilei, bani spre a întreține lucrul și, ceea ce numesc conservatorii, fastele curței. Dar mai presus de tote, cea ce ar trebui se ne îngrijască, este constituțiunea nóstra. Democrații cari au făcut’o, cunoscând tendințele cărmunel d’a se inbogăți, sciind cât de servili devin consilierii tronului, aceia cari au redactat constituțiunea au voit se puseră stavilă setei de avuții a domnilor. Au voit să opresca pe miniștrii și pe deputați de a satisface acele dorinți și de aceia au înscris impactul nostru fundamental articolul 94 care sună astfel: «Legea ficșează lista civilă pentru durata fiecărei domnii». S’a oprit ca In timpul domniei să se mărescă, sub orice formă, lista civilă, care a fost ficsată prin legea din 29 iulie 1866 la suma de lei 3,200,000. Principele moștenitor era recunoscut și nimic nu se hotârise pentru el. Liberalii au făcut greșeala, in 1884, de a interpreta constituția, pretinzând că prin proclamarea regatului s’a început uă a doua domnie și au înființat apanagiul Coroanei, spre a satisface lucrul și fastele întregei familii regale. Amicii noștrii nu mai erau în cameră, n’au put sâ ridice vocea lor spre a combate legea, dar toți au considerat faptul ca uă greșeală. C. A. Rosetti, care dirigia atunci Românulu, n’a voit să marescu impopularitatea regelui, ridicându-se contra faptului împlinit. Românulu a păstrat u tăcere semnificătivă, care pentru toți fu espresiunea dureres acelui ce vedea pe foștii săi tovarăși de luptă, depărtând pe rege de națiune. Ca și atunci, Românulu nu’și va face din dotațiune, vă armă spre a deconsidera pe viitorul rege, dar, ca și atunci credem că liberalii nu trebuie să dea concursul lor, unul fapt neconstituțional, nepopular și care menit nu este a întări dinastia. Sunt póte singurul care in luptele politice n’a insultat nici uădată pe capul statului. Voiu române póte singurul care va privi donațiunea ca un ce nepopular, dar acésta nu mé opresce d’a urma tradițiunea Românului, d’a fi acum, ca și In 1884, contra fostelor, cari numai spre peire ne pot duce, Vintilă Rosetti. ---------- —■ t+j» wi ----------- rr?el © £ gra,m 3 Paris, 1 Decembre.—Comisiunea vămilor a adoptat convențiunea de comerț și navigațiune între Franța și România. Sofia. 1 Decembre. — Carantina pentru voiajorii ce vin din Austro-Ungaria precum și pentru acei ce vin prin Tramibrod, e de 5 Zile , observațiunea de 24 ore nu se aplică decât voiajorilor din România Paris. 1 Decembre.—D. Brisson ’și continuă demersurile sale; pene la prând el nu s’a dus la Elysee. — Un individ, numit Luskina. zicând că e german, a fost arestat sub inculpațiune de spionagiu; ’i s’a confiscat uă corespondență voluminosă. D. Ricard a anunțat comisiunei de anchetă că a dat ordin să se confisce cele 26 cecuri ale casei Thierrée. D. de Rotschild a declarat că a primit de la Banca Franței 2 cecuri de câte un milion fiecare, ce i s’a dat ca plată pentru Casa Rotschild din Frankfurt. — La Libre Parole publică facsimilul unei scrisori a d-lui de Reinach către d. Antoniu Pronest, deputat, cu data de 31 iulie 1886 prin care îi dădea u o mie de obligațiuni Panama. Mai mulți membrii ai comisiunei de anchetă au cerut ca să le facă cunoscut Banca Frânții numele semnăturilor celor 23 cecuri. Trei din membri s’au și dus la Bancă și au recunoscut trei cecuri liberate de casa Thierrée, având uă valoare de 2,040,000 fes., dar cari nu privesc afacerea Panama; ei n’au găsit numele încasatorilor celorlalte cecuri Paris. 1 Decembre.—D. Profesor Brouardel va desgropa in cluând cadavrul d-lui de Reinach și îi va face autopsia in prezența a 2 doctori delegați de tribunal. — Comisiunea vămilor a aprobat convențiunea cu Columbia, Uruguay, Paraguay și republica Argentina. Constantinopole, 1 Decembre. — Agenția din Constantinopole află din sorginte autorizată că sunt nefundate tote sgomotele nefavorabile, răspândite contra regiei tutunurilor; ea își urmează un mers regulat și satisfăcător. Liege. 1 Decembre. — Mai mulți lcrători de mină din Harlez s’au pus în grevă. Belgrad, 1 Decembre.— Tratatul serboenglez ce expiră la 31 Decembre, va fi prelungit până la 30 Iunie 1893. d-lui Leser, redactor al Ziarului la République francaise’, care a apărat causa românilor din Transilvania. * Secția III a senatului a ales Președinte pe d. G. Vernescu, in contra episcopului de Rimnic. Secretari au fost aleși d-nn Urdăreanu și Millo.* Tribunalul de Ilfov a declinat competința sea in procesul d-lui St. Siiceanu, casierul clubului liberal, acusat pentru doliul pus la acel club, cu ocasiunea morței lui Meschin. * Ceremonia funebră: s’a oficiat ori, in casele defunctului Marghiloman de către mitropolitul primat Toți miniștri, un mare număr de deputați, senatori, membrii ai curților și tribunalelor, camera de comerciași amici, urmară convoiul. Carul funebru era tras de 8 cai, cordanele se țineau de deputați și senatori din Buzău. Trăsurile de doliu aveau felinarele aprinse și înconjurate de zăbranie negru. M. S. Regele și principele Ferdinand erau represintați prin aghiotanții, iar M. S. Regina prin d-na Zoe Bengescu. * Comisiunea comunală a mers la Bâcu spre a inspecta filtrele. S’a admis ca până când se va face un nou proiect, pentru alimentarea capitalei cu apă, să se îndrepteze instalarea de la Bâcu. * Președinte al comisiunei pentru răspuns la mesagiu s’a ales d. colonel Rosnovanu și raportor d. Maiorescu, iar nu d. Laurian, după cum se credea. * Nimic nu s’a hotărît încă, spune Vlndépendance, in privința domnei de onore a Principesei Maria. * Clișeul medaliilor comemorative pentru căsătoria principelui Ferdinand va fi făcut la Viena și medaliile turnate la monetăria nostră. Pe uă parte va fi represintat Prințul Ferdinand și principesa Maria, pe cealarta se va pune data căsătoriei. 13’aleșile I Studenții români din Paris au cumpărat un obiect de artă pe care ’1 vor oferi FOIȚA DIARULUI «ROMANULU» 7 CONST. de STAMATE-CIUREA NEPOTUL meu PETRACHEL Se vede că instinctul de propria păstrare, prevedea că va trebui sé înot. Astfel séu altmin frerea s’a întâmplat un sciü, dar atunci numai m’am vézut desbrăcat de palton și jachetă, când un braț puternic mă aruncă pe trotuarul malului și, cu uă sudalmă energică, îmi dădu câțiva zdupaci. Furios, eu m’am sculat în piciure sărind ca uă fiară rănită asupra agresorului cu care Incepuia a me lupta. Dar el dând un țignal cu șuerul, In grabă alți sergenți de poliție alergară In ajutorul sergentului pe care eu il sugrumam de gât. In același moment pe stradă se opri un caretă In care ședea un funcționar, cum se vede eminent, căci unul din sergenți a alergat spre dânsul la ‘chemarea lui, făcându’l onorul militar cu degetele la tâmplă. — Ce gâlciavă este acolo? ’l-a întrebat funcționarul. — Un tinâr nebun, excelența vostră, vrea numaidecât să se înece. ’I-a respins sergentul arătându-me cu degetul. — Puneți-i la arest, faceți anchetă cine este, și aduceți-’mi raportul,— a hotărît excelența și după acestă poruncă s’a depărtat. Trei Z de șeZuibeu arestat la corpul de gardă, când In a patra Z' un ofițer ’mi-a înmânat din partea procurorului general că poruncă, alăturată cu bani de drum, îm care ’mi se amintia că sunt instalat în provincia asta In funcțiunea de judecător de instrucție cu loja de 600 ruble pe an. Și iată că de trei ani de când trăesc aici In neajunsuri forte simțitore, impărțind mica mea lofa cu soră-mea văduvă, ce-și duce viața în mizerie cu un casă de copil. Când, cu câteva zile înapoi, deuă dată și pe neașteptate primesc uă epistolă recomandată din Samara, unde pe temeiul acestei epistole mă grăbesc a merge. Este asta vr’uă mistificație sau adever, eu singur nu înțeleg. Găsesc un ceva, dar fiind desobicinuit de a aștepta vr’uă deosebită fericire, nu’mi venea a crede în ceea ce pronunța epistola. Iată, citesce, și vei judeca singur. Și Petrăchel ’mi-a înmânat scrisorea ce conține următórele : Adoratul meu Pierre! «Aduți aminte cu trei ani înapoi, «de balul mascat-monstru ce Tai dai nobleță capitalii la 15 Februarie. Tu, raZimat deuă odoină, prin vial cu distracțiune danțul frenetic «al măscilor, când subit dinaintea ta «s’au ivit două măsci, un domino «negru ce era șeful teu, contele general, și dama lui, Gitana, care e«ram eu. Șuguind eu cu tine te-am «numit Leporello, ca pe sluga neputinciosului Don Juan ce neîncetat «ma urmăria ca uă umbră Și pre«cum totd’auna este, că cu cât eu «mâ depărtam de densul, cu atât el «se silia a ’mi intra In suflet, prin «tot felul de sacrificiuri, — eu In «grabă am înțeles ce profit putem «scote din acastă mină de aur ce «era deschisă pentru ecsploatații, la «care noi femeile prin elicsirul amorului suntem cel mai iscusiți pioneri. Deci, eu ca șarpele ,l-am mu§«cat la inimă lunecându- intre de«gete și ne dându-me în mâna lui. «Noi, cochetele ambulante, fiind călite «în ispitele măgulirilor, cunoscem «bine unde duce pasiunea amorului «pe inteligentul curtezan devenit bu ♦trân și neputincios. «Această pasiune vădată incâlcin«dus în mraja mea, soarbe din el «toată rațiunea, tot instinctul de păstrare propie. Și, cu cât subiectul, ce «’I inspiră acea pasiune, stă în uri«cioasă degradație și amorțire morală, cu atât pasiunea arde mai tare «în el, pentru că așa fel de oameni «stricați din tinerețe își fac uă glorie «fanatică să învingă pe monstrul vi«ciului la picioarele lor. Acestor pu«treparuri omenesci ce își îngropa «ultima flacără a vieței spre ațf «țarea simțirilor stinse, nu le trebue «candarea și inocența femeii, ci din «contra, trebue sa li se arate neîm«blânzire cruzime și indiferență. In «tâmplările exemplelor sunt nenumerate, că cei mai mari bărbați cu «capacități înalte, s’au pierdut pentru femei. In betrânii lascivi cu «organismul ruinat, într’atâta se ri dică puterea dorințelor nesăți0se, In «cât la urmă acea putere sfarmă «coaja stricată prin usul deprava«țiunii și duce la nebunii de si«nucidere sau însoțirea legală cu femeia pe care o doresc cu ardere. «Dupa filosofia noastră femeiască, «noi ne-am încredințat, că cu cât «rațiunea este mai bătrână și analismul mai îndărătnic, cu atât de«vastațiunea veninului amorului de«vine mai violent în sângele lor...... «Până la cea dintâia dată, când «te-am văzut, eu păstram în inima «mea pruncia unui amor pur și nepătat, și nimeni nu presupunea că «în sanctuarul sufletului meu ascun«deam acest neprețuit odor neatins