Satul Socialist, octombrie 1969 (Anul 1, nr. 129-155)
1969-10-09 / nr. 136
În ziua de 7 octombrie a.c. a avut loc şedinţa Consiliului de Stat, prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat. Au fost dezbătute şi adoptate mai multe decrete, printre care decrete privind organizarea şi funcţionarea unor ministere , decret privind regimul de pază a frontierei de stat a Republicii Socialiste România , decret pentru modificarea Decretului nr. 221 din 1 iulie 1960 cu privire la executarea silită împotriva persoanelor fizice a plăţii impozitelor şi a ratelor neachitate în termen şi a creanţelor băneşti ale organizaţiilor socialiste, precum şi cu privire la executarea confiscării. • Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, a primit marţi dimineaţa pe ziariştii olandezi Herman Sandberg, redactor-şef al ziarului „Het Parool", şi Jerome Heldring, redactor-şef al ziarului „Niuewe Rotterdamse Courant", care ne vizitează ţara la invitaţia Ministerului Afacerilor Externe. EVENIMENTE • La Corabia, in judeţul Olt, au început probele tehnologice la fabrica de zahăr construită recent. Potrivit proiectelor, noua unitate urmează să prelucreze zilnic 3 000 tone sfeclă, ceea ce înseamnă o producţie anuală de zahăr de 56 000 tone. Unitatea, similară celor de la Buzău şi Oradea, cuprinde un corp de fabricaţie, şi trei silozuri cu capacitate de 15 tone fiecare. • În Comitetul pentru dezarmare cei doi copreşedinţi, reprezentanţii U.R.S.S. şi S.U.A., au prezentat proiectul comun de tratat în vederea interzicerii amplasării armelor nucleare şi altor arme de distrugere în masă pe fundul mărilor şi oceanelor. Proiectul prevede, între altele, respectarea Convenţiei internaţionale din 1958 privind libertatea în apele internaţionale, precum şi dreptul fiecărei ţări participante de a propune amendamente la tratat, care ar urma să fie aprobate cu majoritate de voturi. • Guvernul revoluţionar provizoriu al Republicii Vietnamului de sud a publicat o declaraţie, în care denunţă noi acte de represiune ale corpului expediţionar american şi trupelor saigoneze împotriva populaţiei civile sud-vietnameze. Documentul relatează despre tratamentul inuman la care sunt supuse 1 400 de femei deţinute în închisoarea Thu Duc și lansarea, în cursul raidurilor bombardierelor B-S2, de substanțe chimice toxice asupra unor zone populate. $АШ SOCIALIST Cotidian editat de Uniurea Naţională a Cooperativelor Agricole de Producţie anul I Nr. 136 JOI 9 OCTOMBRIE 1969 4 pagini 30 bani Semănatul la timp o garanţie a succesului de mîine TIMPUL ESTE ÎNAINTAT INZECITI VA EFORTURILE LA STRINGEREA RECOLTEI SI LA SEMANAT Ф Timpul optim de semanat se apropie de sfirşit. Acum fiecare zi, fiecare oră are mare preţ. @ Nu lăsaţi premergătoarele să încurce semănatul ! Ф Toţi oamenii satului să lucreze efectiv in cimp la culesul porumbului şi eliberarea terenului ! Mecanizatori, urgenţele campaniei cer să nu vă precupeţiţi forţele! La Progresul, judeţul Ialomiţa, porumbul lucrat bine a rodit din belşug. Foto : PAVEL TINJALA Porumbul în hambare, griul în brazdă . Judeţul Alba îndrumătorii trec şi tractoarele stau In 15 zile de la declanşarea campaniei, în judeţul Alba au fost însămînţate cu grîu şi orz de toamnă suprafeţe ce însumează 40 la sută din plan. S-a lucrat intr-un ritm alert. Preşedintele uniunii judeţene a coperativelor agricole, tovarăşul Gheorghe Crişan, este totuşi îngrijorat : — în această perioadă am putut atinge un ritm bun pentru că am semănat grîu după grîu. De azi însă trebuie să începem să punem grîu — vreo 13 000 hectare — după porumb, cartofi şi sfeclă de zahăr. Pînă acuma s-au recoltat cartofii şi sfecla de zahăr în proporţie de 82 şi respectiv 78 la sută. Culesul porumbului, însă, abia începe. într-o săptâmînă optimă de lucru au fost strînşi ştiuleţii de porumb numai de pe 1 400 hectare. Dar chiar şi aceste terenuri continuă să fie ocupate cu coceni. VASILE IOSIF (Continuare în pag. a 3-a) Peisaj ergesean Judeţul Covasna Schimburi sau lipsuri prelungite? Potrivit ultimelor date centralizate la Consiliul Superior al Agriculturii, pînă la 5 octombrie, în cooperativele agricole de producţie din cuprinsul judeţului Covasna, însămînţarea griului fusese realizată în proporţie de numai 29 la sută, adică cu mult sub media pe ţară. Şi aceasta intr-un judeţ din zona de munte unde din perioada optimă de însămînţare a griului nu au mai rămas decit cîteva zile. Rămînerile în urmă la semănat au ca principală cauză vitezele reduse cu care se lucrează la pregătirea patului germinativ. Pornindui-se de la necesitatea imperioasă a grăbirii semănatului, a executării în această perioadă a arăturilor adinei pe întreaga suprafaţă, organele agricole judeţene au luat măsuri ca toate tractoarele să lucreze în schimburi prelungite. O hotărîre bună dar care încă nu-şi arată roadele. Aceasta pentru că prea puţine consilii de conducere şi mecanizatori au în AL. HANDREA (Continuare în pag. a 3-a) Toată lumea pe cîmp! Deşi sosisem de dimineaţă în satul acela din cîmpia Timişoarei, vestit de vreo două veacuri încoace pentru că îl dăduse literaturii pe D. Ţichindeal, vestit însă de vreo cincisprezece ani şi pentru cooperativa agricolă de producţie, azi multimilionară, n-am putut să leg o vorbă cu nici un om din Becicherecul Mic. Agronomul era pe cîmp. Preşedintele cooperativei era pe cîmp. Primarul era şi el pe ţarină. Satul întreg părea pustiu. Chiar şi directorul căminului cultural era pe cîmp. Lăsase pe uşa căminului, prins într-o pioneză, un anunţ telegrafic : „Mă aflu la porumb”. Numai un bătrîn, aşezat pe banca de lemn din faţa casei, se uita cu ochii umezi la trecerea vertiginoasă a camioanelor şi autoturismelor pe şoseaua de asfalt ; şi un cîrd de gîşte dolofane şi albe, întinse în şir indian pe şanţul şoselei ; şi doi copii mici care se căzneau să înalţe un smeu. In aceeaşi după amiază, după terminarea cursurilor, am văzut şi doi învăţători cu vreo cincizeci de elevi după ei. Tot la cîmp se duceau. Şi tot la porumb. La culesul porumbului. Zeci de hectare de porumb joş-PETRU VINTILA (Continuare în pag. a 2-a) 7 Un pilon al industriei româneşti — rafinăria Brazi ŞCOALA ŞI UNIFICAREA LIMBII Academician AL. GRAUR O limbă îşi îndeplineşte rolul (de mijloc de comunicare) cu atît mai bine cu cît este înţeleasă pe un teritoriu mai întins. în orice caz este de dorit ca oamenii de aceeaşi naţionalitate să se poată înţelege între ei, deci să vorbească la fel. S-ar putea crede că nu există aici nici o problemă, căci doar de aceea sînt oamenii de aceeaşi naţionalitate, fiindcă vorbesc aceeaşi limbă. Dar lucrurile nu stau chiar aşa. Aceeaşi limbă se poate vorbi — şi se vorbeşte efectiv — în diverse feluri, cîteodată atît de deosebit între ele, incit cei care o folosesc nu se pot înţelege între ei dacă sunt din regiuni diferite. Este cazul în Germania, în Italia şi în alte ţări apusene, este cazul şi la saşiinoştri. Soluţia la care se recurge in această situaţie este folosirea limbii literare care se învaţă la şcoală şi care e deosebită de graiurile regionale (bineînţeles această soluţie nu poate fi adoptată decât de cei care ştiu carte). La noi, situaţia este mult mai bună, doi români, fie şi din regiunile cele mai îndepărtate între ele, se pot înţelege, vorbind fiecare graiul său de acasă. Dar diferenţe există, uneori foarte vizibile, nu numai pentru că în trecut felul de viaţă şi influenţele sufe-JContinuare în pag. a 2-a) 700TEHNIŞTI ! Pregătirea condiţiilor pentru iernat se înscrie între urgenţe (Citiţi materialele in pag. a 2-a) ■ ■1Ш11ВМ111111 RESPECTAREA IRNTEGRALA A OBLIGAţIILOR CONTRACTUALE, iIUALTĂ ÎNDATORIRE A ŢĂRĂNIMII Alianţa muncitorilor şi ţăranilor, înfăptuita sub conducerea partidului în condiţiile luptei aprige pentru cucerirea puterii şi ale realizării reformei agrare, călită şi consolidată în procesul cooperativizării agriculturii, se dezvoltă astăzi pe principii noi, principiile relaţiilor economice, multilaterale şi complexe, între sat şi oraş. Ţărănimea cooperatistă este conştientă că la temelia tuturor succeselor ei stă, ca factor primordial, sprijinul nelimitat al statului, al muncitorilor industriali, care poartă pe umerii lor cea mai mare parte a sarcinilor edificării socialiste a ţării. Să ne oprim la cîteva din multitudinea faptelor şi cifrelor care atestă convingător ce a însemnat şi înseamnă încă sprijinul acordat ţărănimii, satului în general, de către puterea democrat-populară. Investiţiile, care determină în cel mai înalt grad evoluţia oricărui sector economic, au crescut în timp de 18 ani, raportîndu-le la agricultură, de circa 16 ori. La acestea se adaugă şi creditele, unele din ele fără dobîndă, de 4—5 miliarde de lei de care beneficiază, anual, agricultura cooperatistă. Aceste cifre nu exprimă încă totul, pentru că într-un ritm extraordinar de rapid s-au dezvoltat acele sectoare industriale care produc nemijlocit pentru agricultură. Ca urmare, cooperativele agricole sunt deservite de aproape 67 000 de tractoare, 46 000 de semănători şi 34 000 de combine, precum şi de numeroase alte tipuri de utilaje într-o gamă variată, de construcţie modernă, în numai trei ani au crescut de peste 10 ori cantităţile de îngrăşăminte livrate cooperativelor. Se cade să spunem că întreg acest efort al industriei s-a materializat, pe planul producţiei agricole şi al vieţii satului, în rezultate adesea spectaculoase. Producţia globală, bunăoară, a sporit în medie, în primii trei ani ai cincinalului, cu 24 la sută faţă de media cincinalului precedent, obţinîndu-se cele mai mari recolte de grîu şi porumb cunoscute vreodată la noi. A sporit, raportată la aceleaşi perioade, cu 23 la sută valoarea totală a zileimuncă, fapt ce se reflectă în schimbarea înfăţişării satelor noastre. Numărul satelor electrificate se apropie de 10 000, iar al caselor construite în ultimii ani depăşeşte cu mult cifra de un milion. Imposibilă de redat în cifre, datorită schimbărilor rapide, este dinamica confortului radical modificat faţă de cel existent numai cu 2—3 ani în urmă. Aragazul, aparatul de radio şi televizorul, mobila cu linii moderne nu lipsesc astăzi din nici o casă ţărănească. E. VASILESCU (Continuare în pag. a 3-a) De trei săptămini stau aceste lăzi cu mere in livada cooperativei agricole din Andrăşeşti, judeţul Ialomiţa