Satul Socialist, octombrie 1969 (Anul 1, nr. 129-155)

1969-10-09 / nr. 136

­ În ziua de 7 octombrie a.c. a avut loc şedinţa Consiliului de Stat, prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat. Au fost dezbătute şi adoptate mai multe decrete, printre care decrete privind or­ganizarea şi funcţionarea unor ministere , decret privind regimul de pază a fron­tierei de stat a Republicii Socialiste Ro­mânia , decret pentru modificarea De­cretului nr. 221 din 1 iulie 1960 cu privi­re la executarea silită împotriva persoa­nelor fizice a plăţii impozitelor şi a rate­lor neachitate în termen şi a creanţelor băneşti ale organizaţiilor socialiste, pre­cum şi cu privire la executarea confiscării. • Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, a primit marţi dimi­neaţa pe ziariştii olandezi Herman Sandberg, redactor-şef al ziarului „Het Parool", şi Jerome Heldring, redactor-şef al ziarului „Niuewe Rotterdamse Cou­rant", care ne vizitează ţara la invita­ţia Ministerului Afacerilor Externe. EVENIMENTE • La Corabia, in judeţul Olt, au început probele tehnolo­gice la fabrica de zahăr construită recent. Potrivit proiec­telor, noua unitate urmează să prelucreze zilnic 3 000 tone sfeclă, ceea ce înseamnă o producţie anuală de zahăr de 56 000 tone. Unitatea, similară celor de la Buzău şi Oradea, cuprinde un corp de fabricaţie, şi trei silozuri cu capacitate de 15 tone fiecare. • În Comitetul pentru dezarmare cei doi copreşedinţi, reprezentanţii U.R.S.S. şi S.U.A., au prezentat proiectul comun de tratat în vederea interzicerii ampla­sării armelor nucleare şi altor arme de distrugere în masă pe fundul mărilor şi oceanelor. Proiectul prevede, între alte­le, respectarea Convenţiei internaţionale din 1958 privind libertatea în apele inter­naţionale, precum şi dreptul fiecărei ţări participante de a propune amendamente la tratat, care ar urma să fie aprobate cu majoritate de voturi. • Guvernul revoluţionar provizoriu al Republicii Vietnamului de sud a publicat o declaraţie, în care denunţă noi acte de represiune ale corpului expediţionar american şi trupelor saigoneze împotri­va populaţiei civile sud-vietnameze. Do­cumentul relatează despre tratamentul inuman la care sunt supuse 1 400 de fe­mei deţinute în închisoarea Thu Duc și lansarea, în cursul raidurilor bombardie­relor B-S2, de substanțe chimice toxice a­­supra unor zone populate. $АШ SOCIALIST Cotidian editat de Uniur­ea Naţională a­ Cooperativelor Agricole de Producţie a­nul I Nr. 136 JOI 9 OCTOMBRIE 1969 4 pagini 30 bani Semănatul la timp o garanţie a succesului de mîine TIMPUL ESTE ÎNAINTAT INZECITI­ VA EFORTURILE LA STRINGEREA RECOLTEI SI LA SEMANAT Ф Timpul optim de semanat se apropie de sfirşit. Acum fiecare zi, fiecare oră are mare preţ. @ Nu lăsaţi premergătoarele să în­curce semănatul ! Ф Toţi oamenii satului să lucreze efec­tiv in cimp la culesul porumbului şi eliberarea terenului !­­ Mecanizatori, urgenţele campaniei cer să nu vă precupeţiţi forţele! La Progresul, judeţul Ialo­miţa, porumbul lucrat bine a rodit din belşug. Foto : PAVEL TINJALA Porumbul în hambare, griul în brazdă . Judeţul Alba îndrumătorii trec şi tractoarele stau In 15 zile de la declanşarea cam­paniei, în judeţul Alba au fost însămînţate cu grîu şi orz de toam­nă suprafeţe ce însumează 40 la sută din plan. S-a lucrat intr-un ritm alert. Preşedintele uniunii judeţene a coperativelor agrico­le, tovarăşul Gheorghe Crişan, este totuşi îngrijorat : — în această perioadă am pu­tut atinge un ritm bun pentru că am semănat grîu după grîu. De azi însă trebuie să începem să punem grîu — vreo 13 000 hectare — după porumb, cartofi şi sfeclă de zahăr. Pînă acuma s-au recoltat car­tofii şi sfecla de zahăr în propor­ţie de 82 şi respectiv 78 la sută. Culesul porumbului, însă, abia în­cepe. într-o săptâmînă optimă de lucru au fost strînşi ştiuleţii de porumb numai de pe 1 400 hec­tare. Dar chiar şi aceste terenuri continuă să fie ocupate cu coceni. VASILE IOSIF (Continuare în pag. a 3-a) Peisaj ergesean Judeţul Covasna Schimburi sau lipsuri prelungite? Potrivit ultimelor date centralizate la Consiliul Superior al Agriculturii, pînă la 5 octombrie, în cooperativele agricole de producţie din cuprinsul judeţului Covasna, însămînţarea griu­lui fusese realizată în proporţie de nu­mai 29 la sută, adică cu mult sub media pe ţară. Şi aceasta intr-un ju­deţ din zona de munte unde din pe­rioada optimă de însămînţare a griu­lui nu au mai rămas decit cîteva zile. Rămînerile în urmă la semănat au ca principală cauză vitezele reduse cu care se lucrează la pregătirea pa­tului germinativ. Pornindui-se de la necesitatea impe­rioasă a grăbirii semănatului, a exe­cutării în această perioadă a arăturilor adinei pe întreaga suprafaţă, organe­le agricole judeţene au luat măsuri ca toate tractoarele să lucreze în schimburi prelungite. O hotărîre bună dar care încă nu-şi arată roadele. A­­ceasta pentru că prea puţine consilii de conducere şi mecanizatori au în­ AL. HANDREA (Continuare în pag. a 3-a) Toată lumea pe cîmp! Deşi sosisem de dimineaţă în satul acela din cîmpia Timişoa­rei, vestit de vreo două veacuri încoace pentru că îl dăduse li­teraturii pe D. Ţichindeal, ves­tit însă de vreo cincisprezece ani şi pentru cooperativa agri­colă de producţie, azi multimi­lionară, n-am putut să leg o vorbă cu nici un om din Beci­cherecul Mic. Agronomul era pe cîmp. Preşedintele cooperativei era pe cîmp. Primarul era şi el pe ţarină. Satul întreg părea pustiu. Chiar şi directorul că­minului cultural era pe cîmp. Lăsase pe uşa căminului, prins într-o pioneză, un anunţ tele­grafic : „Mă aflu la porumb”. Numai un bătrîn, aşezat pe banca de lemn din faţa casei, se uita cu ochii umezi la trece­rea vertiginoasă a camioanelor şi autoturismelor pe şoseaua de asfalt ; şi un cîrd de gîşte dolo­fane şi albe, întinse în şir in­dian pe şanţul şoselei ; şi doi copii mici care se căzneau să înalţe un smeu. In aceeaşi după amiază, după terminarea cursurilor, am văzut şi doi învăţători cu vreo cinci­zeci de elevi după ei. Tot la cîmp se duceau. Şi tot la po­rumb. La culesul porumbului. Zeci de hectare de porumb joş-PETRU VINTILA (Continuare în pag. a 2-a) 7 Un pilon al industriei româneşti — rafinăria Brazi ŞCOALA ŞI UNIFICAREA LIMBII Academician AL. GRAUR O limbă îşi îndeplineşte rolul (de mijloc de comunicare) cu atît mai bine cu cît este înţeleasă pe un teritoriu mai întins. în orice caz este de dorit ca oamenii de aceeaşi naţionalitate să se poată înţelege între ei, deci să vorbească la fel. S-ar putea crede că nu există aici nici o problemă, căci doar de aceea sînt oamenii de aceeaşi naţionalitate, fiindcă vorbesc a­­ceeaşi limbă. Dar lucrurile nu stau chiar aşa. Aceeaşi limbă se poate vorbi — şi se vorbeşte efectiv — în diverse feluri, cîteodată atît de deosebit între ele, incit cei care o folosesc nu se pot înţelege între ei dacă sunt din regiuni diferite. Este cazul în Germania, în Italia şi în alte ţări apusene, este cazul şi la saşii­­noştri. Soluţia la care se re­curge in­ această situaţie este fo­losirea limbii literare care se în­vaţă la şcoală şi care e deosebită de graiurile regionale (bineînţeles această soluţie nu poate fi adopta­tă decât de cei care ştiu carte). La noi, situaţia este mu­lt mai bună, doi români, fie şi din regiu­nile cele mai îndepărtate între ele, se pot înţelege, vorbind fiecare graiul său de acasă. Dar dife­renţe există, uneori foarte vizibi­le, nu numai pentru că în trecut felul de viaţă şi influenţele sufe-JContinuare în pag. a 2-a) 700TEHNIŞTI ! Pregătirea condiţiilor pentru iernat se înscrie între urgenţe (Citiţi materialele in pag. a 2-a) ■ ■1Ш11ВМ111111 RESPECTAREA IRNTEGRALA A OBLIGAţIILOR CONTRACTUALE, iIUALTĂ ÎNDATORIRE A ŢĂRĂNIMII Alianţa muncitorilor şi ţăranilor, înfăptuita sub conducerea partidu­lui în condiţiile luptei aprige pen­tru cucerirea puterii şi ale realiză­rii reformei agrare, călită şi conso­lidată în procesul cooperativizării agriculturii, se dezvoltă astăzi pe principii noi, principiile relaţiilor e­­conomice, multilaterale şi complexe, în­tre sat şi oraş. Ţărănimea coope­ratistă este conştientă că la teme­­lia tuturor succeselor ei stă, ca fac­tor primordial, sprijinul nelimitat al statului, al muncitorilor indus­triali, care poartă pe umerii lor cea mai mare parte a sarcinilor edifi­cării socialiste a ţării. Să ne oprim la cîteva din multi­tudinea faptelor şi cifrelor care a­testă convingător ce a însemnat şi înseamnă încă sprijinul acordat ţă­rănimii, satului în general, de către puterea democrat-populară. Inves­tiţiile, care determină în cel mai înalt grad evoluţia oricărui sector economic, au crescut în timp de 18 ani, raportîndu-le la agricultură, de circa 16 ori. La acestea se adau­gă şi creditele, unele din ele fără dobîndă, de 4—5 miliarde de lei de care beneficiază, anual, agricultura cooperatistă. Aceste cifre nu expri­mă încă totul, pentru că într-un ritm extraordinar de rapid s-au dezvoltat acele sectoare industriale care produc nemijlocit pentru agri­cultură. Ca urmare, cooperativele agricole sunt deservite de aproape 67 000 de tractoare, 46 000 de semă­nători şi 34 000 de combine, precum şi de numeroase alte tipuri de u­­tilaje într-o gamă variată, de con­strucţie modernă, în numai trei ani au crescut de peste 10 ori can­tităţile de îngrăşăminte livrate coo­perativelor. Se cade să spunem că întreg a­­cest efort al industriei s-a materia­lizat, pe planul producţiei agricole şi al vieţii satului, în rezultate ade­sea spectaculoase. Producţia globa­lă, bunăoară, a sporit în medie, în primii trei ani ai cincinalului, cu 24 la sută faţă de media cincinalu­lui­ precedent, obţinîndu-se cele mai mari recolte de grîu şi porumb cu­noscute vreodată la noi. A sporit, raportată la aceleaşi perioade, cu 23 la sută valoarea totală a zilei­­muncă, fapt ce se reflectă în schim­barea înfăţişării satelor noastre. Numărul satelor electrificate se a­­propie de 10 000, iar al caselor con­struite în ultimii ani depăşeşte cu mult cifra de un milion. Impo­sibilă de redat în cifre, datorită schimbărilor rapide, este dinamica confortului radical modificat faţă de cel existent numai cu 2—3 ani în urmă. Aragazul, aparatul de radio şi televizorul, mobila cu linii mo­derne nu lipsesc astăzi din nici o casă ţărănească. E. VASILESCU (Continuare în pag. a 3-a) De trei săptămini stau aceste lăzi cu mere in livada cooperativei agricole din Andrăşeşti, judeţul Ialomiţa

Next