Satul Socialist, ianuarie 1970 (Anul 2, nr. 208-231)

1970-01-14 / nr. 216

PAGINA 2 Sîntem în plin sezon al învă­­ţămîntului agrozootehnic de masă. Mii şi mii de ţărani coo­peratori s-au înscris în diferite cercuri unde urmăresc lecţiile predate de ingineri agronomi, medici veterinari, profesori spe­cialişti în agricultură. Un sin­gur mare obiectiv vizează a­­ceastă şcoală cu cei mai mulţi elevi din ţară, care este învăţă­­mîntul agrozootehnic , sporirea producţiei vegetale şi animale, lată cîteva secvenţe surprinse în judeţul Iaşi , bune şi mai puţin... Am sosit în comuna Victoria pe înserat. Cei 35 de cursanţi ai cercului de zootehnie se aflau adunaţi în sala laboratorului de la cooperativa agricolă. Lectorul cercului e medicul veterinar Ioan Nicuţă. Începe lecţia. Mai întîi face o scurtă expunere, a­­poi pune în mişcare aparatul de protecţie. Apar imagini semnifi­cative despre îngrijirea anima­lelor. Lectorul dă explicaţii, răspunde la întrebări, face com­paraţii, îşi susţine lecţia cu exemple din activitatea pro­priului sector. La sfîrşit, am stat de vorbă cu mai mulţi cursanţi care mi-au mărturisit că lecţiile a­­cestea îi ajută foarte mult. Pa­sionat, desfăşurînd o intensă activitate, fiind sprijinit şi de Casa agronomului din Iaşi, me­dicul Ioan Nicuţă îmbogăţeşte cunoştinţele elevilor săi, con­tribuie la formarea unor deprin­deri moderne, pentru creşterea şi îngrijirea animalelor. De alt­fel, grija consiliului de condu­cere al cooperativei agricole faţă de învăţămîntul agro­zootehnic reiese, printre altele, şi din­ faptul că au fost cumpă­rate diafilme privind irigaţiile, legumicultura şi alte domenii ale agriculturii. — Ca să îmbinăm cunoştinţe­le teoretice cu practica, ne-a spus inginerul Conachi Manoliu de la cooperativa agricolă din Voineşti, noi am organizat şi lo­turi demonstrative. La această unitate am găsit şi un bogat material didactic, diverse mulaje, seminţe selec­ţionate, planşe, mostre de plan­te atacate de dăunători etc., multe dintre ele procurate de către cursanţi. Din păcate, pe lîngă aspecte pozitive, agenda noastră a con­semnat şi unele situaţii negati­ve. Astfel, la cooperativa agri­colă din Bîrnova, listele cu cursanţi au fost întocmite din birou, incit nimeni nu vine la lecţii. La alte cooperative agri­cole s-a făcut doar o deschide­re formală, festivă, a învăţă­­mîntului agrozootehnic şi atît. Ca să fie, să se găsească. Nu peste tot au fost create condi­ţiile materiale optime de desfă­şurare a cursurilor, sălile fiind neîncălzite sau lipsite de lumi­nă. Din această cauză, lecţiile sînt amînate mereu şi sfîrşesc prin a nu se mai ţine. La Mă­­dîrjac, de pildă, învăţămîntul agricol de masă se găseşte şi acum în faza de organizare. De altfel, cu cei „înscrişi" din ofi­ciu la cele două cercuri — „Cultura plantelor de cîm­p" şi „Creşterea animalelor", nici nu s-a stat de vorbă. Cit despre procurarea materialului didac­tic, inginerul Mişu Andrei nu s-a gîndit la aşa ceva. De altfel, la Mădîrjac, nici anul trecut nu a funcţionat vreun cerc. E no­torie lipsa de interes manifesta­tă de consiliul de conducere al cooperativei de aici faţă de în­văţămîntul agrozootehnic. Asemenea neajunsuri în orga­nizarea unei acţiuni cu rosturi bine definite în ansamblul mă­surilor de ridicare a producţiei agricole trebuie grabnic înlătu­rate prin grija direcţiei agricole şi a uniunii cooperatiste jude­ţene. ION SACHELARIE coresp. „Satului socialist" In catalogul învăţammtului agrozootehnic notele oscilează! TREI OPINII DESPRE fu­rra specialiştilor la ţară Zilele trecute, cu totul întîmplă­­tor, am cunoscut un proaspăt ab­solvent al Institutului Agronomic. Interlocutorul nostru — de fel din­­tr-un sat de lîngă Bacău — tră­ieşte (el ştie cum) în Bucureşti, a­­vînd ca sursă de existenţă „bursa" (expresia îi aparţine) pe care pă­rinţii i-o trimit cu regularitate. După cinci ani de studii, Gheorghe Ionescu — acesta este numele cu­noştinţei noastre — preferă să bată străzile Capitalei, să ducă o meseria pentru care s-a pregătit şi pentru care statul a cheltuit zeci de mii de lei. Am încercat să aflăm ce l-a determinat să aleagă această cale. Redăm, cuvînt cu cu­­vînt, răspunsul primit. — Greutăţile domn’le, greută­ţile sînt de vină. Ştiţi, satul nu este locul potrivit pentru mine. Am gîndurile mele, îmi place să trăiesc în atmosfera marilor o­­raşe. Bucureştiul îmi oferă mult mai multe avantaje. Dar, am im­presia că dumneata nu mă poţi inţelege... Intr-adevăr nu l-am înţeles. N-am înţeles nici argumentele prin care Gheorghe Ionescu căuta să-şi justifice modul de viaţă, e­­xistenţa parazitară, străină marii majorităţi a tinerilor de aceeaşi vîrstă. Gheorghe Ionescu ne-a spus că nu-l înţelegem. Oare co­legii lui, tinerii de-o seamă cu el îl înţeleg ? Le-am prezentat cazul lui Ionescu. Iată-le opiniile : „Fireşte orice început are greu­tăţile lui inerente. Cred însă că satisfacţiile vin tocmai din învin­gerea acestor greutăţi. Eu — con­tinuă inginerul agronom Gheorghe Grigore — am fost încadrat, în decembrie 1968, la cooperativa agri­colă de producţie din comisia Bă­­leni, judeţul Dîmboviţa. Pot spu­ne, deci, că am acumulat ceva ex­perienţă care să-mi permită expri­marea acestui punct de vedere. U­­nităţile agricole ne oferă nouă, inginerilor agronomi, un vast cîmp de aplicare practică a cunoştinţe­lor însuşite pe băncile facultăţi­lor, în orele de curs, seminarii sau laborator. Avem ,sau mai bine zis, simţim responsabilităţi mult mai mari. Oare nu aceasta este do­rinţa oricărui student, devenit mîi­­ne inginer agronom ? Cel care face o facultate doar pentru a spune că a făcut ceva, cel care cedează cu uşurinţă în faţa greutăţilor, cel care preferă să bată bulevardul în loc să muncească (vezi cazul lui Gheorghe Ionescu), a pierdut timpul degeaba". Ilarie Ciupală, medic în comuna Gemenele, judeţul Brăila : „Pă­rerea mea despre avantajele sau dezavantajele activităţii desfă­şurate în mediul rural, comparativ — bineînţeles — cu cea din marile oraşe ? La sfîrşitul facultăţii mă gîndeam şi eu la greutăţi. Trăisem Bucureşti. Eram însă convins că satul este singurul loc unde poţi să verifici cit ştii şi, mai ales, cît de bine poţi răspunde încrederii ce ţi s-a acordat de către cei din jur. La început a fost mai greu. Şi nu pentru că nu eram pregătit în pro­fesiunea pe care mi-am ales-o, ci pentru că trebuia să cîştig încre­derea oamenilor, să-i conving să apeleze la mine. Cred că am reuşit. Acum pot afirma că printre săte­nii din Gemenele am mulţi, foarte mulţi prieteni. Cu ajutorul lor, în mijlocul lor, mă simt foarte bine. Profesez meseria şi mă gîndesc la viitor, nicidecum la greutăţile care, sincer să fiu, nu sînt atît de mari şi de netrecut cum încearcă să ne convingă inginerul Gheorghe Ionescu11. Aceeaşi opinie o exprimă şi pro­fesoara Lenuţa Gavrilă de la şcoa­la generală nr. 1 din Bărbuleţu, judeţul Dîmboviţa : „La absolvirea institutului pedagogic (anul 1968), aveam de ales între mai multe pos­turi, unele dintre ele chiar ispi­titoare. Am optat, însă, pentru şcoala din satul natal. De ce? Ştiam că aici nu există profesor ca­lificat de fizică-chimie. Şi, am a­­jun­s profesoară la şcoala la care, cu ani în urmă, eram elevă. Ce-mi doresc acum ? Să insuflu elevilor dragostea pentru învăţătură, res­pectul pentru cei din jur, ambiţia de a realiza ceva în viaţă. Cît pri­veşte greutăţile, nu prea am timp să mă gîndesc la ele“. Am reţinut doar trei opinii. Dar, asemenea lor au fost multe, chiar foarte multe. Mii de tineri — ingi­neri agronomi, medici, profesori care lucrează şi trăiesc în sate şi comune răspund — prin faptele lor — lui Gheorghe Ionescu şi celor care gîndesc la fel ca el. MARIAN GHIOLDU MIHAIL VLA ADUNATE DE PRIN SATEIIIIIIIII „TE DESCURCI DUMNEATA"... La oficiul P.T-T.R. Ciulniţa, lu­crează ca poştaş şi Gheorghe Ră­­dună. El răspunde de înmînarea drepturilor băneşti cuvenite pen­sionarilor din satele Dropia şi Drajna, de distribuirea scrisorilor, mandatelor, telegramelor şi avize­lor sosite pe adresa locuitorilor din aceste localităţi. Dar pe la Dropia, Gheorghe Rădună nu binevoieşte să treacă. Intîlneşte un cetăţean oarecare ce se îndreaptă spre acest sat şi-i dă coletul cu corespondenţă : ,,Te descurci dumneata". Cum se des­curcă astfel de drumeţi, ne spun sătenii : „De obicei rămînem fără scrisori, sau le găsim pe uliţă, prin garduri, ori pe la alte adrese". Se ştie că poşta este o instituţie al cărei stil de muncă se caracteri­zează prin promptitudine şi mai ales prin exactitate. Dar aceste e­­lementare cerinţe sunt încălcate de Gheorghe Rădună. Poate că ar tre­bui să i se dea un pre­aviz. Căci tot nu duce avizele unde trebuie. © HALAL PĂRINTE ! Fiecare părinte doreşte ca fiul său să înveţe, să fie cinstit şi drept. Numai că, din păcate, таг sunt şi alţi părinţi care pe lingă faptul că sunt un exemplu prost pentru copiii lor, îi îndeamnă şi la fapte necinstite. Gheorghe Paşten­­ghea din comuna Letea, judeţul Bacău l-a trimis pe fiul său Ion, în vîrstă de 13 ani, să fure ceapă de la I.A.S. Traian. Copilul a fost prins. Dar tatăl? SATUL SOCIALIST 'ЛЛЛЛЛ/^и\ЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛ/\ЛЛЛЛЛЛЛ/У\ЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛ' Meşteri necunoscuţi de la sate, prin priceperea şi dibăcia lor, au creat aceste minunate obiecte de artă NOI LUCRĂRI DE ELECTRIFICARE A SATELOR Acţiunea de electrificare a sa­telor, de extindere şi modernizare a reţelelor existente se înscrie în acest an la un loc de frunte în preocupările consiliilor populare din judeţele Dolj, Mehedinţi, Gorj şi Vîlcea. Astfel, la cele 95 de sate electrificate în 1969 se vor adăuga alte 117. Constructorii, montorii de la Întreprinderea de reţele electri­­ce­ Craiova şi-au propus, de ase­menea, să extindă instalaţiile de distribuţie in 150 localităţi, iar în 117 sate din zonele Craiova, Băi­leşti, Segarcea, Tr. Severin şi Tg. Jiu să execute lucrări de reparaţii capitale şi de îmbunătăţire a ten­siunii de alimentare. Acelaşi co­lectiv efectuează în municipiile Tr. Severin, Craiova şi Tg. Jiu ample lucrări de alimentare cu energie electrică a noilor cartiere de lo­cuinţe aflate în construcţie. (Agerpres) Primarii (Urmare din pag. I) din centru sau de pe liniile prin-­­ cipale ale comunei. Recent, s-a I terminat electrificarea în al cin- | cilea sat — în satul Păuşeşti. Nu s-au lăsat mai prejos nici săte- I nii din Ulmuleţ, ultimul sat din­­ Păuşeşti-Măglaşi rămas neelectri­­ficat. Pe cei de-aici i-am găsit lu­­crînd de zor la confecţionarea şi­­ plantarea stîlpilor, la întinderea firelor electrice. Cu totul altfel stau lucrurile în­­ comuna Ioneşti. Ne aflăm în sa­tul Mareea, fost şi el cîndva co­mună. Oamenii se declară nemul- I ţumiţi de modul cum sînt trataţi de către cei de la consiliul popu­lar. Preşedintele cooperativei agri- I cole ne spune că, într-adevăr, pri­marul a venit de cîteva ori, că s-a interesat de mersul lucrărilor a­­gricole, şi... atît ! Nu e bine aprovizionat nici ma­gazinul alimentar, după cum nu funcţionează după un program fix nici dispensarul medical. Consiliul popular din Ioneşti este dator să aibă sub priviri şi aceste aspecte cît şi altele care ţin de bunul mers al întregii comune. De pildă, sătenii din Mareea au soli­citat să se organizeze şi la ei în sat program cu ore de audienţă, să se soluţioneze mai operativ eli­berarea unor acte, să se înlesneas­că aprovizionarea cu lemne de foc şi altele. Scăpate de privirile consiliului popular sînt şi satele din comuna Prundeni. De program de audien­ţe nu poate fi vorba. „Nefiind un program organizat de audienţe, se plîngeau cîţiva oameni din Zăvi­­deni, sîntem nevoiţi să batem dru­murile după salariaţii consiliului* Că această obligaţie — deservirea promptă a cetăţenilor — nu e bine înţeleasă la Prundeni, rezultă şi din următorul exemplu : de la în­ceputul anului, lucrătorii consiliu­lui popular au acordat doar... opt audienţe, în condiţiile cînd în a­­ceastă localitate trăiesc şi mun­cesc 6 430 de cetăţeni. Este desigur plăcut să înregis­trăm îmbunătăţiri de substanţă în modul de lucru al multor consilii populare în relaţiile cu publicul. Se cer însă peste tot a fi luate măsuri practice care să asigure conlucrarea rodnică dintre consilii şi cetăţeni. Toate sugestiile făcute în acest sens, converg spre adop­tarea de către consiliile populare a unui program de lucru în func­ţie de situaţia reală şi de cerin­ţele sătenilor. T­alent (Urmare din pag. 1) precizia savantă a celor cu meseria învăţată în şcoli şi 14*v.initur asta nu în­seamnă că Nicodin-Niţă e un neînvăţat. Dimpotrivă. Pînzele sale dovedesc un gust al culorii şi al dese­nului sigur şi subtil. De a­­semenea şi meşteşug. Dar toate acestea el le-a dobîn­­dit pe altă cale, a tradiţiei transmise din veac, de la străvechii pictori pe sticlă, ori de la meşterii care îm­podobeau oalele. Şi pe dea­supra — lucru esenţial — pictorul bihorean este dă­ruit cu un autentic talent. Expoziţia lui Ion Nico­din-Niţă a avut ceea ce se cheamă succes. Sub toate aspectele. La vernisaj : o numeroasă asistenţă. Mai toate pînzele pictorului, numai după cîteva zile de expunere, purtau cartonaşe cu inscripţia : „Reţinut". E cea mai elocventă dovadă a caldei reacţii din partea pu­blicului bucureştean. Şi ea se revarsă întreagă nu nu­mai asupra talentatului zugrav bihorean, ci şi asu­pra multor altora, pictori şi olari, cioplitori de porţi şi doinitori, care alcătuiesc laolaltă marea sursă crea­toare de frumos ce izvo­răşte de veacuri din plas­ma spirituală a poporului nostru. Ф Ф Ф Ф Nr. 216 — Miercuri 14 ianuarie STAREA VREMII Timpul probabil pentru 14 ia­­nuarie , vreme relativ caldă şi u­­medă. Cerul va fi mai mult noros. Vor cădea ploi locale în jumăta­tea de sud-vest a ţării. In rest, ceaţă persistentă şi burniţă. Vînt slab pînă la potrivit din sectorul sud-estic Temperaturile minime vor fi cuprinse între +1 şi +6 grade In vestul ţării şi pe litoral şi între —3 şi +3 grade în celelal­te regiuni, mai scăzute în depre­siunile din partea de est a Tran­silvaniei. Maximele vor oscila în­tre +2 +5 grade In Cîmpia Du­nării şi între +5 şi +10 grade în vest.­­ Timpul probabil pentru 15, 16 şi 17 ianuarie , vreme în general umedă. Cerul va fi mai mult no- ■ ros. Vor cădea precipitaţii sub­­ formă de ploaie şi burniţă la înce­putul intervalului, apoi sub for­mă de lapoviţă şi ninsoare. Vînt potrivit din sectorul estic. Tempe- r ratura în scădere. Minimele vor­­ fi cuprinse între — 5 şi +5 grade,­­ iar maximele între —4 şi +6 gra­de. Ceaţă locală. Miercuri 14 ianuarie SOARELE răsare la ora 7 şi 49 de minute. Apune la ora 17. De la începutul cnui au trecut 14 zile.Pînă la sfîrşitul anului au rămas 351 de zile. medalion SARBA ŞTEFĂNESCU Se împlinesc 113 ani de la naş­terea geologului şi paleontolo­gului Sabba Ştefânescu. A fost primul profesor de paleontolo­gie la Universitatea din Bucu­reşti şi membru corespondent al Academiei Române. A studiat formaţiunile erei terţiare din ţara noastră şi a elaborat numeroa­se lucrări ştiinţifice valoroase. Principalele sale opere : „Studiul terenurilor terţiare din România", şi „Asupra filogeniei elefanţilor şi mastodonţilor". POVESTEA VORBEI : Voieşti să cunoşti lucrurile ? Priveşte-le de aproape. Vrei să-ţi pla­­ce ? Priveşte-le de departe (I. L. Caragiale). CUNOŞTINŢE FOLOSITOARE DEGERATURILE MICA ENCICLOPEDIE: MARI MUZEE: ERMITAJ (I) Palatul de iarnă al ţarilor, construit din stilul barocului rusesc cu peste două sute de ani în urmă în oraşul de pe malurile Nevei, Le­ningrad, adăposteşte între zidurile sale unul din cele mai mari tezau­re artistice din lume : Muzeul Ermitaj. în cele 345 de săli ale muzeu­lui sînt organizate secţii de arheologie, numismatică, mobilier, artă decorativă, pictură, sculptură şi grafică. Cele peste două milioane de obiecte existente în colecţiile muzeului sunt tot atîtea mărturii ale civilizaţiilor din Orient, China, India, Egipt, Grecia şi Roma antică ; admiraţia vizitatorilor este stîrnită de tezaurele scitice din zona de nord a Mării Negre şi de alte podoabe ce însumează mii de kilo­grame de aur încărcate de lestemate, de colecţia — unită în lume — de argintărie sasanida, de bogatele colecţii de artă europeană. Primul ajutor ce trebuie acor­dat unui degerat constă, înainte de toate, în încălzirea sa trep­tată ; trebuie să se înceapă de la cîteva grade deasupra lui zero, temperatura mărindu-se progre­siv pînă la 20 de grade. încălzi­rea bruscă poate provoca ac­cidente grave. In acelaşi timp se dau bolnavului băuturi calde cu mult zahăr şi puţin alcool (rom, coniac). Regiunea degerată va fi ferită de mişcări bruşte, violente şi va fi protejată împo­triva frigului. O deosebită atenţie se va a­­corda prevenirii degeraturilor. In acest scop se recomandă o ali­mentaţie bogată în calorii, încăl­­ţăminte largă, călduroasă, usca­tă. Cînd vîntul este puternic se recomandă ca faţa şi urechile să fie unse cu lanolina. RADIO SI TELEVIZIUNE Joi 15 ianuarie RADIO PROGRAMUL I — 5.05—6.00 Muzica dimineţii ; 6.05—9.30 MU­ZICA ŞI ACTUALITĂŢI ; 10.05 Trandafir de la Moldova — mu­zică populară ; 11.45 Sfatul medi­cului ; 11.50 Cotele apelor Dună­rii ; 12.25 Ştiinţa la zi ; 12.30 în­­tîlnire cu melodia populară şi in­terpretul preferat ; 13.00 RADIO­JURNAL ; 13.45 Muzică populară ; 14.00 Caleidoscop muzical ; 14.50 Jocu-i din bătrîni lăsat ; 16.00 RADIOJURNAL. Buletin meteo­­rutier ; 16.20 Cîntece populare in­terpretate de Hie Bulgaru ; 16.30 CE E NOU ÎN JUDEŢUL NOS­TRU. Olt ; 16.50 Tineret, mîndria ţării — cîntece ; 17.05 ANTENA TINERETULUI ; 17.30 Album de muzică populară ; 18.30 O melodie pe adresa dv ; 19.00 Gazeta radio ; 20.10 — „365 de cîntece" ; 20.20 ARGHEZIANĂ ; 20.25 Zece melo­dii preferate ; 21.20 Program de tangouri ; 22.00 RADIOJURNAL. Buletin meteorologic ; 22.50 Suc­cese... la zi ; 23.10 Intîlnire cu Gică Petrescu. PROGRAMUL II ; 6.00 PRO­GRAM MUZICAL DE DIMINEA­TA ; 7.00 RADIOJURNAL. Bule­tin meteo-rutier ; 8.10 Tot înainte (emisiune pentru pionieri) ; 9.00 Muzică populară ; 10.30 ANTENA TINERETULUI. Radioenciclope­­die ; 13.30 Cine ştie cîştigă (relua­re) ; 14.03 Solişti de muzică popu­lară : Maria Marcu, Traian Stra­­ton şi Pavel Tornea ; 14.55 Ştiinţa la zi ; 16.00 RADIOJURNAL. Bu­letin meteo-rutier ; 16.40 Cronica muzicală ; 16.55 Sfatul medicului ; 17.00 Melodii pentru toate vîrste­­le ; 18.00 Varietăţi muzicale ; 19.30 ARTE FRUMOASE ; 19.50 Noapte bună, copii. TELEVIZIUNE PROGRAMUL I ; 17.30 Des­chiderea emisiunii. EMISIUNE IN LIMBA MAGHIARA ; 18.05 Film serial AVENTURA IN MUNŢI. Prizonierul din pădure ; 18.35 Mult e dulce şi frumoasă... Emisiune de conf. dr. Sorin Stati ; 19.00 Telejurnalul de seară ; 19.20 Muzică populară la xilofon şi marimbafon interpretată de Con­stantin Pace ; 19.30 Prim plan ; 20.00 REFLECTOR : 21.35 AVAN­PREMIERA ; 21.50 TELEJURNA­LUL DE NOAPTE. PROG­RAMUL II — 20.10 Vă rog să-mi acordaţi o fantezie mu­zicală. Ştefan Bănică interpretea­ză şi parafrazează texte de Victor Eftimiu. I. L. Caragiale, Nicuţă Tănase, Beaumarchais ; 2035 Film artistic pentru cinefili .BONJOUR TRISTESSE11 după romanul scrii­toarei franceze Françoise Sagan ; 22.20 De la străbuni la strănepoţi — film documentar ; 22.30 Film se­rial „RĂZBUNĂTORII11. . Ф Ф ф ф Ф ja. s I I ! 1 (Urmare din pag. 1) ştiinţifice, ridicarea la un nivel mereu mai înalt a conştiinţei so­cialiste a maselor, organizarea con­ducerii economiei şi a întregii vieţi sociale, spre apărarea cuceri­rilor revoluţionare ale poporului. Dezvoltarea social-economică, rit­mul şi perspectivele ei depind de capacitatea de a adapta formele de organizare la schimbările ce inter­vin în evoluţia societăţii, fapt pen­tru care partidul nostru concepe perfecţionarea mecanismului sta­tal ca un proces continuu de stu­diere sistematică a realităţii, de înlăturare a tot ce a devenit ana­cronic, promovînd noul. Numai aşa este posibil ca formele şi metode­le de conducere şi organizare a vieţii sociale să constituie în fie­care etapă pîrghii eficiente pentru valorificarea maximă a muncii so­ciale şi a bogăţiilor naturale, pen­tru progresul multilateral al so­cietăţii, îndeplinirea menirii statului este condiţionată în mod ho­­tărîtor de creşterea rolului condu­cător al partidului în întreaga via­ţă socială. Prin competenţa, prin­cipiile de organizare şi de activi­tate, prin ideologia care-l călăuzeş­te, prin experienţa sa politică, Par­tidul Comunist Român îndeplineş­te cu succes rolul de forţă politi­că diriguitoare în societate. Con­ducerea de către partid a statului asigură orientarea activităţii orga­nelor şi organizaţiilor de stat, a tuturor lucrătorilor din aparatul de stat spre problemele centrale ale muncii, îmbinarea îndeplinirii sar­cinilor concrete cu o largă viziu­ne de perspectivă, desfăşurarea u­­nei munci perseverente şi respon­sabile pentru înfăptuirea politicii partidului. Ca instrument principal al exer­citării suveranităţii poporului, statul deţine în stăpînirea sa pîr­­ghiile hotărîtoare care asigură dez­voltarea întregii vieţi sociale, prin­cipalele mijloace de producţie (cu excepţia acelora care sînt proprie­tate cooperatistă), bugetul, institu­ţiile de credit, comerţul interior şi exterior, organele de asigurare a securităţii poporului şi de apă­­rare a ţării. Creşterea rolului sta­tului se realizează înainte de toa­te sub aspectul funcţionalităţii sale, activitatea sa urmărind, în e­­senţă, dezvoltarea noii orînduiri, înflorirea naţiunii socialiste, asi­gurarea libertăţii omului, creş­terea bunăstării maselor. Planificarea este, desigur, dome­niul în care se împleteşte în mo­dul cel mai strîns economicul cu politicul. Planul de stat cuprinde, într-un tot armonios şi indestruc­tibil, probleme esenţiale privind dezvoltarea forţelor de producţie, întărirea proprietăţii socialiste, în­florirea ştiinţei şi culturii, forma­rea cadrelor, folosirea forţei de muncă, repartizarea venitului na­ţional, legăturile economice cu alte ţări ş.a. Dezvoltarea statului pe baza centralismului democratic, princi­piu fundamental de organizare a activităţii sale, îmbracă aspecte multiple. Imbinînd conducerea centrală unitară a economiei şi culturii cu stimularea iniţiativei şi activităţii creatoare a organelor locale şi a oamenilor muncii, cen­tralismul democratic este menit să cimenteze eforturile întregului popor şi să le orienteze spre un ţel unic — dezvoltarea economică şi social-culturală a ţării în ve­derea ridicării necontenite a bu­năstării populaţiei, dezvoltarea continuă a construcţiei socialiste De aceea, urmărind dezvoltarea democraţiei socialiste şi îmbună­tăţirea continuă a activităţii orga­nelor de stat, creşterea eficienţei muncii acestora, partidul a între­prins, încă din anii trecuţi, pe baza hotărîrilor Congresului al IX-lea şi ale Conferinţei Naţiona­le a P.C.R., măsuri concrete de mare importanţă privind perfecţio­narea metodelor de conducere şi organizare a economiei şi cultu­rii, sporirea răspunderii şi compe­tenţei organelor centrale şi locale ale puterii şi administraţiei de stat, ale conducerii întreprinderi­lor şi instituţiilor. Concludent este, în această ordine de idei, ansam­blul de măsuri stabilit recent, pe baza programului adoptat de con­ducerea partidului, de către plena­ra Consiliului Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Pro­ducţie. Perfecţionarea organizării, normării şi retribuirii muncii în cooperativele agricole, necesitate stringentă impusă de momentul actual, se înscrie între măsurile de dezvoltare a producţiei agrico­le, vegetale şi animale, ilustrînd, elocvent, spiritul novator promo­vat cu consecvenţă de către parti­dul nostru. O expresie a adîncirii democra­tismului orînduirii noastre de stat o constituie promovarea principiu­lui muncii colective în întreg sis­temul activităţii de stat, economi­ce şi social-culturale. Consacrarea constituţională a acestui principiu reprezintă cristalizarea unei expe­rienţe de muncă ce se înrădăcinea­ză în întreaga viaţă socială. Ne­cesitatea conducerii colective este determinată de cerinţele soluţionă­rii competente şi realiste a celor mai diferite probleme social-poli­­tice şi de stat. Statul socialist român se dezvol­tă în condiţiile extinderii colabo­rării multilaterale cu celelalte na­ţiuni socialiste, ale promovării re­laţiilor cu toate statele, indiferent de regimul lor social. Relaţiile din­tre ţările socialiste în cadrul sis­temului socialist mondial se dez­voltă ca relaţii între state suvera­ne şi independente. Societatea socialistă îşi trage seva superiorităţii sale istorice din sinteza originală pe care partidul comunist o realizează între lucidi­tatea ştiinţifică, în stabilirea pro­gramelor de dezvoltare socială, şi entuziasmul în acţiunea pentru în­făptuirea de către cele mai largi mase a obiectivelor construcţiei socialiste şi comuniste. Realizările istorice obţinute de poporul nos­tru, cît şi amploarea şi realismul programului de dezvoltare stabilite de Congresul al X-lea atestă jus­teţea liniei generale marxist-leni­­niste a Partidului Comunist Ro­mân, priceperea sa de a aplica principiile socialismului la condi­ţiile concrete din România, capa­citatea de a uni şi conduce efor­turile întregului popor în vederea înfăptuirii înaltelor idealuri ale socialismului şi comunismului. Instrument al făuririi societăţii­­ socialiste multilateral dezvoltate

Next