Satul Socialist, ianuarie 1970 (Anul 2, nr. 208-231)
1970-01-14 / nr. 216
PAGINA 2 Sîntem în plin sezon al învăţămîntului agrozootehnic de masă. Mii şi mii de ţărani cooperatori s-au înscris în diferite cercuri unde urmăresc lecţiile predate de ingineri agronomi, medici veterinari, profesori specialişti în agricultură. Un singur mare obiectiv vizează această şcoală cu cei mai mulţi elevi din ţară, care este învăţămîntul agrozootehnic , sporirea producţiei vegetale şi animale, lată cîteva secvenţe surprinse în judeţul Iaşi , bune şi mai puţin... Am sosit în comuna Victoria pe înserat. Cei 35 de cursanţi ai cercului de zootehnie se aflau adunaţi în sala laboratorului de la cooperativa agricolă. Lectorul cercului e medicul veterinar Ioan Nicuţă. Începe lecţia. Mai întîi face o scurtă expunere, apoi pune în mişcare aparatul de protecţie. Apar imagini semnificative despre îngrijirea animalelor. Lectorul dă explicaţii, răspunde la întrebări, face comparaţii, îşi susţine lecţia cu exemple din activitatea propriului sector. La sfîrşit, am stat de vorbă cu mai mulţi cursanţi care mi-au mărturisit că lecţiile acestea îi ajută foarte mult. Pasionat, desfăşurînd o intensă activitate, fiind sprijinit şi de Casa agronomului din Iaşi, medicul Ioan Nicuţă îmbogăţeşte cunoştinţele elevilor săi, contribuie la formarea unor deprinderi moderne, pentru creşterea şi îngrijirea animalelor. De altfel, grija consiliului de conducere al cooperativei agricole faţă de învăţămîntul agrozootehnic reiese, printre altele, şi din faptul că au fost cumpărate diafilme privind irigaţiile, legumicultura şi alte domenii ale agriculturii. — Ca să îmbinăm cunoştinţele teoretice cu practica, ne-a spus inginerul Conachi Manoliu de la cooperativa agricolă din Voineşti, noi am organizat şi loturi demonstrative. La această unitate am găsit şi un bogat material didactic, diverse mulaje, seminţe selecţionate, planşe, mostre de plante atacate de dăunători etc., multe dintre ele procurate de către cursanţi. Din păcate, pe lîngă aspecte pozitive, agenda noastră a consemnat şi unele situaţii negative. Astfel, la cooperativa agricolă din Bîrnova, listele cu cursanţi au fost întocmite din birou, incit nimeni nu vine la lecţii. La alte cooperative agricole s-a făcut doar o deschidere formală, festivă, a învăţămîntului agrozootehnic şi atît. Ca să fie, să se găsească. Nu peste tot au fost create condiţiile materiale optime de desfăşurare a cursurilor, sălile fiind neîncălzite sau lipsite de lumină. Din această cauză, lecţiile sînt amînate mereu şi sfîrşesc prin a nu se mai ţine. La Mădîrjac, de pildă, învăţămîntul agricol de masă se găseşte şi acum în faza de organizare. De altfel, cu cei „înscrişi" din oficiu la cele două cercuri — „Cultura plantelor de cîmp" şi „Creşterea animalelor", nici nu s-a stat de vorbă. Cit despre procurarea materialului didactic, inginerul Mişu Andrei nu s-a gîndit la aşa ceva. De altfel, la Mădîrjac, nici anul trecut nu a funcţionat vreun cerc. E notorie lipsa de interes manifestată de consiliul de conducere al cooperativei de aici faţă de învăţămîntul agrozootehnic. Asemenea neajunsuri în organizarea unei acţiuni cu rosturi bine definite în ansamblul măsurilor de ridicare a producţiei agricole trebuie grabnic înlăturate prin grija direcţiei agricole şi a uniunii cooperatiste judeţene. ION SACHELARIE coresp. „Satului socialist" In catalogul învăţammtului agrozootehnic notele oscilează! TREI OPINII DESPRE furra specialiştilor la ţară Zilele trecute, cu totul întîmplător, am cunoscut un proaspăt absolvent al Institutului Agronomic. Interlocutorul nostru — de fel dintr-un sat de lîngă Bacău — trăieşte (el ştie cum) în Bucureşti, avînd ca sursă de existenţă „bursa" (expresia îi aparţine) pe care părinţii i-o trimit cu regularitate. După cinci ani de studii, Gheorghe Ionescu — acesta este numele cunoştinţei noastre — preferă să bată străzile Capitalei, să ducă o meseria pentru care s-a pregătit şi pentru care statul a cheltuit zeci de mii de lei. Am încercat să aflăm ce l-a determinat să aleagă această cale. Redăm, cuvînt cu cuvînt, răspunsul primit. — Greutăţile domn’le, greutăţile sînt de vină. Ştiţi, satul nu este locul potrivit pentru mine. Am gîndurile mele, îmi place să trăiesc în atmosfera marilor oraşe. Bucureştiul îmi oferă mult mai multe avantaje. Dar, am impresia că dumneata nu mă poţi inţelege... Intr-adevăr nu l-am înţeles. N-am înţeles nici argumentele prin care Gheorghe Ionescu căuta să-şi justifice modul de viaţă, existenţa parazitară, străină marii majorităţi a tinerilor de aceeaşi vîrstă. Gheorghe Ionescu ne-a spus că nu-l înţelegem. Oare colegii lui, tinerii de-o seamă cu el îl înţeleg ? Le-am prezentat cazul lui Ionescu. Iată-le opiniile : „Fireşte orice început are greutăţile lui inerente. Cred însă că satisfacţiile vin tocmai din învingerea acestor greutăţi. Eu — continuă inginerul agronom Gheorghe Grigore — am fost încadrat, în decembrie 1968, la cooperativa agricolă de producţie din comisia Băleni, judeţul Dîmboviţa. Pot spune, deci, că am acumulat ceva experienţă care să-mi permită exprimarea acestui punct de vedere. Unităţile agricole ne oferă nouă, inginerilor agronomi, un vast cîmp de aplicare practică a cunoştinţelor însuşite pe băncile facultăţilor, în orele de curs, seminarii sau laborator. Avem ,sau mai bine zis, simţim responsabilităţi mult mai mari. Oare nu aceasta este dorinţa oricărui student, devenit mîine inginer agronom ? Cel care face o facultate doar pentru a spune că a făcut ceva, cel care cedează cu uşurinţă în faţa greutăţilor, cel care preferă să bată bulevardul în loc să muncească (vezi cazul lui Gheorghe Ionescu), a pierdut timpul degeaba". Ilarie Ciupală, medic în comuna Gemenele, judeţul Brăila : „Părerea mea despre avantajele sau dezavantajele activităţii desfăşurate în mediul rural, comparativ — bineînţeles — cu cea din marile oraşe ? La sfîrşitul facultăţii mă gîndeam şi eu la greutăţi. Trăisem Bucureşti. Eram însă convins că satul este singurul loc unde poţi să verifici cit ştii şi, mai ales, cît de bine poţi răspunde încrederii ce ţi s-a acordat de către cei din jur. La început a fost mai greu. Şi nu pentru că nu eram pregătit în profesiunea pe care mi-am ales-o, ci pentru că trebuia să cîştig încrederea oamenilor, să-i conving să apeleze la mine. Cred că am reuşit. Acum pot afirma că printre sătenii din Gemenele am mulţi, foarte mulţi prieteni. Cu ajutorul lor, în mijlocul lor, mă simt foarte bine. Profesez meseria şi mă gîndesc la viitor, nicidecum la greutăţile care, sincer să fiu, nu sînt atît de mari şi de netrecut cum încearcă să ne convingă inginerul Gheorghe Ionescu11. Aceeaşi opinie o exprimă şi profesoara Lenuţa Gavrilă de la şcoala generală nr. 1 din Bărbuleţu, judeţul Dîmboviţa : „La absolvirea institutului pedagogic (anul 1968), aveam de ales între mai multe posturi, unele dintre ele chiar ispititoare. Am optat, însă, pentru şcoala din satul natal. De ce? Ştiam că aici nu există profesor calificat de fizică-chimie. Şi, am ajuns profesoară la şcoala la care, cu ani în urmă, eram elevă. Ce-mi doresc acum ? Să insuflu elevilor dragostea pentru învăţătură, respectul pentru cei din jur, ambiţia de a realiza ceva în viaţă. Cît priveşte greutăţile, nu prea am timp să mă gîndesc la ele“. Am reţinut doar trei opinii. Dar, asemenea lor au fost multe, chiar foarte multe. Mii de tineri — ingineri agronomi, medici, profesori care lucrează şi trăiesc în sate şi comune răspund — prin faptele lor — lui Gheorghe Ionescu şi celor care gîndesc la fel ca el. MARIAN GHIOLDU MIHAIL VLA ADUNATE DE PRIN SATEIIIIIIIII „TE DESCURCI DUMNEATA"... La oficiul P.T-T.R. Ciulniţa, lucrează ca poştaş şi Gheorghe Rădună. El răspunde de înmînarea drepturilor băneşti cuvenite pensionarilor din satele Dropia şi Drajna, de distribuirea scrisorilor, mandatelor, telegramelor şi avizelor sosite pe adresa locuitorilor din aceste localităţi. Dar pe la Dropia, Gheorghe Rădună nu binevoieşte să treacă. Intîlneşte un cetăţean oarecare ce se îndreaptă spre acest sat şi-i dă coletul cu corespondenţă : ,,Te descurci dumneata". Cum se descurcă astfel de drumeţi, ne spun sătenii : „De obicei rămînem fără scrisori, sau le găsim pe uliţă, prin garduri, ori pe la alte adrese". Se ştie că poşta este o instituţie al cărei stil de muncă se caracterizează prin promptitudine şi mai ales prin exactitate. Dar aceste elementare cerinţe sunt încălcate de Gheorghe Rădună. Poate că ar trebui să i se dea un preaviz. Căci tot nu duce avizele unde trebuie. © HALAL PĂRINTE ! Fiecare părinte doreşte ca fiul său să înveţe, să fie cinstit şi drept. Numai că, din păcate, таг sunt şi alţi părinţi care pe lingă faptul că sunt un exemplu prost pentru copiii lor, îi îndeamnă şi la fapte necinstite. Gheorghe Paştenghea din comuna Letea, judeţul Bacău l-a trimis pe fiul său Ion, în vîrstă de 13 ani, să fure ceapă de la I.A.S. Traian. Copilul a fost prins. Dar tatăl? SATUL SOCIALIST 'ЛЛЛЛЛ/^и\ЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛ/\ЛЛЛЛЛЛЛ/У\ЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛ' Meşteri necunoscuţi de la sate, prin priceperea şi dibăcia lor, au creat aceste minunate obiecte de artă NOI LUCRĂRI DE ELECTRIFICARE A SATELOR Acţiunea de electrificare a satelor, de extindere şi modernizare a reţelelor existente se înscrie în acest an la un loc de frunte în preocupările consiliilor populare din judeţele Dolj, Mehedinţi, Gorj şi Vîlcea. Astfel, la cele 95 de sate electrificate în 1969 se vor adăuga alte 117. Constructorii, montorii de la Întreprinderea de reţele electrice Craiova şi-au propus, de asemenea, să extindă instalaţiile de distribuţie in 150 localităţi, iar în 117 sate din zonele Craiova, Băileşti, Segarcea, Tr. Severin şi Tg. Jiu să execute lucrări de reparaţii capitale şi de îmbunătăţire a tensiunii de alimentare. Acelaşi colectiv efectuează în municipiile Tr. Severin, Craiova şi Tg. Jiu ample lucrări de alimentare cu energie electrică a noilor cartiere de locuinţe aflate în construcţie. (Agerpres) Primarii (Urmare din pag. I) din centru sau de pe liniile prin- cipale ale comunei. Recent, s-a I terminat electrificarea în al cin- | cilea sat — în satul Păuşeşti. Nu s-au lăsat mai prejos nici săte- I nii din Ulmuleţ, ultimul sat din Păuşeşti-Măglaşi rămas neelectrificat. Pe cei de-aici i-am găsit lucrînd de zor la confecţionarea şi plantarea stîlpilor, la întinderea firelor electrice. Cu totul altfel stau lucrurile în comuna Ioneşti. Ne aflăm în satul Mareea, fost şi el cîndva comună. Oamenii se declară nemul- I ţumiţi de modul cum sînt trataţi de către cei de la consiliul popular. Preşedintele cooperativei agri- I cole ne spune că, într-adevăr, primarul a venit de cîteva ori, că s-a interesat de mersul lucrărilor agricole, şi... atît ! Nu e bine aprovizionat nici magazinul alimentar, după cum nu funcţionează după un program fix nici dispensarul medical. Consiliul popular din Ioneşti este dator să aibă sub priviri şi aceste aspecte cît şi altele care ţin de bunul mers al întregii comune. De pildă, sătenii din Mareea au solicitat să se organizeze şi la ei în sat program cu ore de audienţă, să se soluţioneze mai operativ eliberarea unor acte, să se înlesnească aprovizionarea cu lemne de foc şi altele. Scăpate de privirile consiliului popular sînt şi satele din comuna Prundeni. De program de audienţe nu poate fi vorba. „Nefiind un program organizat de audienţe, se plîngeau cîţiva oameni din Zăvideni, sîntem nevoiţi să batem drumurile după salariaţii consiliului* Că această obligaţie — deservirea promptă a cetăţenilor — nu e bine înţeleasă la Prundeni, rezultă şi din următorul exemplu : de la începutul anului, lucrătorii consiliului popular au acordat doar... opt audienţe, în condiţiile cînd în această localitate trăiesc şi muncesc 6 430 de cetăţeni. Este desigur plăcut să înregistrăm îmbunătăţiri de substanţă în modul de lucru al multor consilii populare în relaţiile cu publicul. Se cer însă peste tot a fi luate măsuri practice care să asigure conlucrarea rodnică dintre consilii şi cetăţeni. Toate sugestiile făcute în acest sens, converg spre adoptarea de către consiliile populare a unui program de lucru în funcţie de situaţia reală şi de cerinţele sătenilor. Talent (Urmare din pag. 1) precizia savantă a celor cu meseria învăţată în şcoli şi 14*v.initur asta nu înseamnă că Nicodin-Niţă e un neînvăţat. Dimpotrivă. Pînzele sale dovedesc un gust al culorii şi al desenului sigur şi subtil. De asemenea şi meşteşug. Dar toate acestea el le-a dobîndit pe altă cale, a tradiţiei transmise din veac, de la străvechii pictori pe sticlă, ori de la meşterii care împodobeau oalele. Şi pe deasupra — lucru esenţial — pictorul bihorean este dăruit cu un autentic talent. Expoziţia lui Ion Nicodin-Niţă a avut ceea ce se cheamă succes. Sub toate aspectele. La vernisaj : o numeroasă asistenţă. Mai toate pînzele pictorului, numai după cîteva zile de expunere, purtau cartonaşe cu inscripţia : „Reţinut". E cea mai elocventă dovadă a caldei reacţii din partea publicului bucureştean. Şi ea se revarsă întreagă nu numai asupra talentatului zugrav bihorean, ci şi asupra multor altora, pictori şi olari, cioplitori de porţi şi doinitori, care alcătuiesc laolaltă marea sursă creatoare de frumos ce izvorăşte de veacuri din plasma spirituală a poporului nostru. Ф Ф Ф Ф Nr. 216 — Miercuri 14 ianuarie STAREA VREMII Timpul probabil pentru 14 ianuarie , vreme relativ caldă şi umedă. Cerul va fi mai mult noros. Vor cădea ploi locale în jumătatea de sud-vest a ţării. In rest, ceaţă persistentă şi burniţă. Vînt slab pînă la potrivit din sectorul sud-estic Temperaturile minime vor fi cuprinse între +1 şi +6 grade In vestul ţării şi pe litoral şi între —3 şi +3 grade în celelalte regiuni, mai scăzute în depresiunile din partea de est a Transilvaniei. Maximele vor oscila între +2 +5 grade In Cîmpia Dunării şi între +5 şi +10 grade în vest. Timpul probabil pentru 15, 16 şi 17 ianuarie , vreme în general umedă. Cerul va fi mai mult no- ■ ros. Vor cădea precipitaţii sub formă de ploaie şi burniţă la începutul intervalului, apoi sub formă de lapoviţă şi ninsoare. Vînt potrivit din sectorul estic. Tempe- r ratura în scădere. Minimele vor fi cuprinse între — 5 şi +5 grade, iar maximele între —4 şi +6 grade. Ceaţă locală. Miercuri 14 ianuarie SOARELE răsare la ora 7 şi 49 de minute. Apune la ora 17. De la începutul cnui au trecut 14 zile.Pînă la sfîrşitul anului au rămas 351 de zile. medalion SARBA ŞTEFĂNESCU Se împlinesc 113 ani de la naşterea geologului şi paleontologului Sabba Ştefânescu. A fost primul profesor de paleontologie la Universitatea din Bucureşti şi membru corespondent al Academiei Române. A studiat formaţiunile erei terţiare din ţara noastră şi a elaborat numeroase lucrări ştiinţifice valoroase. Principalele sale opere : „Studiul terenurilor terţiare din România", şi „Asupra filogeniei elefanţilor şi mastodonţilor". POVESTEA VORBEI : Voieşti să cunoşti lucrurile ? Priveşte-le de aproape. Vrei să-ţi place ? Priveşte-le de departe (I. L. Caragiale). CUNOŞTINŢE FOLOSITOARE DEGERATURILE MICA ENCICLOPEDIE: MARI MUZEE: ERMITAJ (I) Palatul de iarnă al ţarilor, construit din stilul barocului rusesc cu peste două sute de ani în urmă în oraşul de pe malurile Nevei, Leningrad, adăposteşte între zidurile sale unul din cele mai mari tezaure artistice din lume : Muzeul Ermitaj. în cele 345 de săli ale muzeului sînt organizate secţii de arheologie, numismatică, mobilier, artă decorativă, pictură, sculptură şi grafică. Cele peste două milioane de obiecte existente în colecţiile muzeului sunt tot atîtea mărturii ale civilizaţiilor din Orient, China, India, Egipt, Grecia şi Roma antică ; admiraţia vizitatorilor este stîrnită de tezaurele scitice din zona de nord a Mării Negre şi de alte podoabe ce însumează mii de kilograme de aur încărcate de lestemate, de colecţia — unită în lume — de argintărie sasanida, de bogatele colecţii de artă europeană. Primul ajutor ce trebuie acordat unui degerat constă, înainte de toate, în încălzirea sa treptată ; trebuie să se înceapă de la cîteva grade deasupra lui zero, temperatura mărindu-se progresiv pînă la 20 de grade. încălzirea bruscă poate provoca accidente grave. In acelaşi timp se dau bolnavului băuturi calde cu mult zahăr şi puţin alcool (rom, coniac). Regiunea degerată va fi ferită de mişcări bruşte, violente şi va fi protejată împotriva frigului. O deosebită atenţie se va acorda prevenirii degeraturilor. In acest scop se recomandă o alimentaţie bogată în calorii, încălţăminte largă, călduroasă, uscată. Cînd vîntul este puternic se recomandă ca faţa şi urechile să fie unse cu lanolina. RADIO SI TELEVIZIUNE Joi 15 ianuarie RADIO PROGRAMUL I — 5.05—6.00 Muzica dimineţii ; 6.05—9.30 MUZICA ŞI ACTUALITĂŢI ; 10.05 Trandafir de la Moldova — muzică populară ; 11.45 Sfatul medicului ; 11.50 Cotele apelor Dunării ; 12.25 Ştiinţa la zi ; 12.30 întîlnire cu melodia populară şi interpretul preferat ; 13.00 RADIOJURNAL ; 13.45 Muzică populară ; 14.00 Caleidoscop muzical ; 14.50 Jocu-i din bătrîni lăsat ; 16.00 RADIOJURNAL. Buletin meteorutier ; 16.20 Cîntece populare interpretate de Hie Bulgaru ; 16.30 CE E NOU ÎN JUDEŢUL NOSTRU. Olt ; 16.50 Tineret, mîndria ţării — cîntece ; 17.05 ANTENA TINERETULUI ; 17.30 Album de muzică populară ; 18.30 O melodie pe adresa dv ; 19.00 Gazeta radio ; 20.10 — „365 de cîntece" ; 20.20 ARGHEZIANĂ ; 20.25 Zece melodii preferate ; 21.20 Program de tangouri ; 22.00 RADIOJURNAL. Buletin meteorologic ; 22.50 Succese... la zi ; 23.10 Intîlnire cu Gică Petrescu. PROGRAMUL II ; 6.00 PROGRAM MUZICAL DE DIMINEATA ; 7.00 RADIOJURNAL. Buletin meteo-rutier ; 8.10 Tot înainte (emisiune pentru pionieri) ; 9.00 Muzică populară ; 10.30 ANTENA TINERETULUI. Radioenciclopedie ; 13.30 Cine ştie cîştigă (reluare) ; 14.03 Solişti de muzică populară : Maria Marcu, Traian Straton şi Pavel Tornea ; 14.55 Ştiinţa la zi ; 16.00 RADIOJURNAL. Buletin meteo-rutier ; 16.40 Cronica muzicală ; 16.55 Sfatul medicului ; 17.00 Melodii pentru toate vîrstele ; 18.00 Varietăţi muzicale ; 19.30 ARTE FRUMOASE ; 19.50 Noapte bună, copii. TELEVIZIUNE PROGRAMUL I ; 17.30 Deschiderea emisiunii. EMISIUNE IN LIMBA MAGHIARA ; 18.05 Film serial AVENTURA IN MUNŢI. Prizonierul din pădure ; 18.35 Mult e dulce şi frumoasă... Emisiune de conf. dr. Sorin Stati ; 19.00 Telejurnalul de seară ; 19.20 Muzică populară la xilofon şi marimbafon interpretată de Constantin Pace ; 19.30 Prim plan ; 20.00 REFLECTOR : 21.35 AVANPREMIERA ; 21.50 TELEJURNALUL DE NOAPTE. PROGRAMUL II — 20.10 Vă rog să-mi acordaţi o fantezie muzicală. Ştefan Bănică interpretează şi parafrazează texte de Victor Eftimiu. I. L. Caragiale, Nicuţă Tănase, Beaumarchais ; 2035 Film artistic pentru cinefili .BONJOUR TRISTESSE11 după romanul scriitoarei franceze Françoise Sagan ; 22.20 De la străbuni la strănepoţi — film documentar ; 22.30 Film serial „RĂZBUNĂTORII11. . Ф Ф ф ф Ф ja. s I I ! 1 (Urmare din pag. 1) ştiinţifice, ridicarea la un nivel mereu mai înalt a conştiinţei socialiste a maselor, organizarea conducerii economiei şi a întregii vieţi sociale, spre apărarea cuceririlor revoluţionare ale poporului. Dezvoltarea social-economică, ritmul şi perspectivele ei depind de capacitatea de a adapta formele de organizare la schimbările ce intervin în evoluţia societăţii, fapt pentru care partidul nostru concepe perfecţionarea mecanismului statal ca un proces continuu de studiere sistematică a realităţii, de înlăturare a tot ce a devenit anacronic, promovînd noul. Numai aşa este posibil ca formele şi metodele de conducere şi organizare a vieţii sociale să constituie în fiecare etapă pîrghii eficiente pentru valorificarea maximă a muncii sociale şi a bogăţiilor naturale, pentru progresul multilateral al societăţii, îndeplinirea menirii statului este condiţionată în mod hotărîtor de creşterea rolului conducător al partidului în întreaga viaţă socială. Prin competenţa, principiile de organizare şi de activitate, prin ideologia care-l călăuzeşte, prin experienţa sa politică, Partidul Comunist Român îndeplineşte cu succes rolul de forţă politică diriguitoare în societate. Conducerea de către partid a statului asigură orientarea activităţii organelor şi organizaţiilor de stat, a tuturor lucrătorilor din aparatul de stat spre problemele centrale ale muncii, îmbinarea îndeplinirii sarcinilor concrete cu o largă viziune de perspectivă, desfăşurarea unei munci perseverente şi responsabile pentru înfăptuirea politicii partidului. Ca instrument principal al exercitării suveranităţii poporului, statul deţine în stăpînirea sa pîrghiile hotărîtoare care asigură dezvoltarea întregii vieţi sociale, principalele mijloace de producţie (cu excepţia acelora care sînt proprietate cooperatistă), bugetul, instituţiile de credit, comerţul interior şi exterior, organele de asigurare a securităţii poporului şi de apărare a ţării. Creşterea rolului statului se realizează înainte de toate sub aspectul funcţionalităţii sale, activitatea sa urmărind, în esenţă, dezvoltarea noii orînduiri, înflorirea naţiunii socialiste, asigurarea libertăţii omului, creşterea bunăstării maselor. Planificarea este, desigur, domeniul în care se împleteşte în modul cel mai strîns economicul cu politicul. Planul de stat cuprinde, într-un tot armonios şi indestructibil, probleme esenţiale privind dezvoltarea forţelor de producţie, întărirea proprietăţii socialiste, înflorirea ştiinţei şi culturii, formarea cadrelor, folosirea forţei de muncă, repartizarea venitului naţional, legăturile economice cu alte ţări ş.a. Dezvoltarea statului pe baza centralismului democratic, principiu fundamental de organizare a activităţii sale, îmbracă aspecte multiple. Imbinînd conducerea centrală unitară a economiei şi culturii cu stimularea iniţiativei şi activităţii creatoare a organelor locale şi a oamenilor muncii, centralismul democratic este menit să cimenteze eforturile întregului popor şi să le orienteze spre un ţel unic — dezvoltarea economică şi social-culturală a ţării în vederea ridicării necontenite a bunăstării populaţiei, dezvoltarea continuă a construcţiei socialiste De aceea, urmărind dezvoltarea democraţiei socialiste şi îmbunătăţirea continuă a activităţii organelor de stat, creşterea eficienţei muncii acestora, partidul a întreprins, încă din anii trecuţi, pe baza hotărîrilor Congresului al IX-lea şi ale Conferinţei Naţionale a P.C.R., măsuri concrete de mare importanţă privind perfecţionarea metodelor de conducere şi organizare a economiei şi culturii, sporirea răspunderii şi competenţei organelor centrale şi locale ale puterii şi administraţiei de stat, ale conducerii întreprinderilor şi instituţiilor. Concludent este, în această ordine de idei, ansamblul de măsuri stabilit recent, pe baza programului adoptat de conducerea partidului, de către plenara Consiliului Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie. Perfecţionarea organizării, normării şi retribuirii muncii în cooperativele agricole, necesitate stringentă impusă de momentul actual, se înscrie între măsurile de dezvoltare a producţiei agricole, vegetale şi animale, ilustrînd, elocvent, spiritul novator promovat cu consecvenţă de către partidul nostru. O expresie a adîncirii democratismului orînduirii noastre de stat o constituie promovarea principiului muncii colective în întreg sistemul activităţii de stat, economice şi social-culturale. Consacrarea constituţională a acestui principiu reprezintă cristalizarea unei experienţe de muncă ce se înrădăcinează în întreaga viaţă socială. Necesitatea conducerii colective este determinată de cerinţele soluţionării competente şi realiste a celor mai diferite probleme social-politice şi de stat. Statul socialist român se dezvoltă în condiţiile extinderii colaborării multilaterale cu celelalte naţiuni socialiste, ale promovării relaţiilor cu toate statele, indiferent de regimul lor social. Relaţiile dintre ţările socialiste în cadrul sistemului socialist mondial se dezvoltă ca relaţii între state suverane şi independente. Societatea socialistă îşi trage seva superiorităţii sale istorice din sinteza originală pe care partidul comunist o realizează între luciditatea ştiinţifică, în stabilirea programelor de dezvoltare socială, şi entuziasmul în acţiunea pentru înfăptuirea de către cele mai largi mase a obiectivelor construcţiei socialiste şi comuniste. Realizările istorice obţinute de poporul nostru, cît şi amploarea şi realismul programului de dezvoltare stabilite de Congresul al X-lea atestă justeţea liniei generale marxist-leniniste a Partidului Comunist Român, priceperea sa de a aplica principiile socialismului la condiţiile concrete din România, capacitatea de a uni şi conduce eforturile întregului popor în vederea înfăptuirii înaltelor idealuri ale socialismului şi comunismului. Instrument al făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate