Satul Socialist, ianuarie 1970 (Anul 2, nr. 208-231)
1970-01-29 / nr. 229
PAGINA 2 INFORMATII MODERNA FABRICA de mobilă din Oradea, care a început să producă in cursul anului trecut, a livrat, zilele acestea, în Republica Populară Bulgaria, primele garnituri de mobilă „Dana". Tot pentru export a fost realizat prototipul unei garnituri de mobilă „Dacia". Conform contractelor Încheiate cu beneficiari din străinătate, anul acesta fabrica orădeană va produce 4 000 de garnituri „Dacia". REŢEAUA TURISTICA a cooperaţiei de consum se completează in acest an cu noi unităţi. Ele sunt amplasate la Sovata, Ilişeşti, Valea Ursului, Bran si Cheia. Construite în stilul arhitectonic local, ele vor dispune de spaţii de cazare, unităţi de alimentaţie publică, locuri de parcare a autoturismelor. De asemenea, la Ţăndărei, pe traseul Bucureşti — Constanţa, se vor amenaja un restaurant şi o cofetărie, iar în pădurea de lingă Babadag un nou camping. UNIUNEA JUDEŢEANĂ a TM cooperativelor meşteşugăreşti din Constanţa a trecut la Înfăptuirea programului de lărgire şi diversificare a reţelei unităţilor pentru deservirea populaţiei. Numai in prima jumătate a anului, în cuprinsul judeţului vor lua fiinţă 38 de noi unităţi specializate în producţia de încălţăminte şi artizanat pentru care U.C.E.C.O.M. a alocat 15 milioane lei. LA HIRŞOVA a fost termi- TM nată construcţia drumului ce duce spre cetatea Carsium, valoros monument istoric prin continuitatea existenţei sale de-a lungul perioadei ocupaţiei romane şi a celei de formare a poporului român. In scopul mai bunei valorificări turistice a acestui important monument ce domină inălţimile Hîrşovei se mai amenajează, cu participarea voluntară a cetăţenilor, un complex comercial, un parc şi spaţii de parcare auto. Ш MUZEUL DE ISTORIE din TM străvechiul burg al Sighişoarei, care deţine peste 60 000 de exponate, s-a îmbogăţit cu noi şi valoroase achiziţii. Printre acestea se află patru tablouri in ulei, aparţinînd pictorului Constantin Udroiu, unul înfăţişîndu-l pe Bălcescu la Palermo, iar celelalte pe cei trei conducători ai răscoalei din 1784 din Transilvania : Horia, Cloşca şi Crişan. Au fost achiziţionate, de asemenea, o serie de piese rare de mobilă ţărănească, precum şi alte obiecte create de meşterii locali din vechile bresle. Creatorul popular îşi creează şi-şi recreează viaţa în imagini. In Evocări 1 (1958) Sadoveanu descoperea „o artă şi o fineţe deosebită în sufletul acelor ciobani care priveau cu ochi de poet zările şi care murmurau cîntece". Şi nu se poate trece cu vederea peste acea forţă interioară, intuitivă a artistului popular de a opera cu abstracţiuni. Cel mai în materie dintre cercetătorii care au sondat pe o viguroasă verticală sufletul, mişcarea interioară a neamului, Lucian Blaga, afirma în 1925 (Feţele unui veac) : „Ţăranul stilizează la fiecare pas ! In icoane. In scoarţe. In arhitectură". Din acest nealterat şi fertil sentiment al frumosului, al detaliului abstractizat în imagine, avea să izvorască întreaga creaţie a poporului român. Operaţia de a stabili caracteristicile funcţionalităţii estetice a artei populare o implică pe aceea de a cerceta orizontul ideologic şi estetic al creatorului de frumos, înseamnă, totodată, a preciza izvoarele acelei forţe de a discerne frumosul pînă-n marginile lui interioare. Funcţionalitatea estetică a creaţiei folclorice implică un anume simţ de a aprecia estetic o realitate, un simţ, în limitele căruia se cuprind şi criterii de valorificare, omologare şi ierarhizare, fiind vorba, în ultima instanţă, de a privi prin prisma unei atitudini etic-umane realitatea, elementele componente ale acestui complex care este viaţa. ...Cînd au început să plîngă codrii de singurătate (Şi de ce să nu mă plec / Dacă păsările trec / Peste vîrf de rămurele / Ducînd dorurile mele / Şi norocul meu cu ele) şi uliţele satului românesc să se întunece de grele îndoieli şi bucurii amînate, în ani de război, patriotismul a iscat un adevărat cult al luminii şi al păcii : „Adună, jale, adună / De la fraţi şi de la mumă, / De la soră, de la tată / Şi o fă, Doamne, o apă / Să nu mai despartă dragi / Mîndri ca floarea de fagi". Din reflecţia adîncă şi sinceră dar, mai mult, din coexistenţa permanentă cu CREATORUI IUBITOR DE EROR natura, idealul fizic împrumu- tă de la aceasta trăsături esenţiale : Mustăcioara lui / Spicul griului, / Ochişorii lui / Mura cîmpului / etc. Treptat s-a adăugat idealului de frumos fizic şi ideea de frumos pictural, dar supreme român acele trăsături morale ale omului simplu cu dragostea zidită din întrebare („Dragostea din ce se-ncepe ?" sau „Dragostea din ce-i făcută ?“). Numai după o adîncă analiză poetul popular a creat metafore, sinteze ale unei gîndiri imagistice („Unde şade urîtu / Se-negreşte pămîntu / Unde şade dragostea / Se-nverzeşte pajiştea"), în care antiteza realizată cu astfel de mijloace evidenţiază un elevat simţ al valorii frumosului, dar şi o deosebită forţă de a disloca „Urîtul" : „Decit ţipău şi cu unt / Şi să-l minei cu-n om urît ; / Mai bine mălai zguros / Şi să-l minei cu-n om frumos"); sau : „Unde joacă om frumos, / Creşte iarba-n loc pietros ! Unde joacă omul hîd, / Piere iarba pe curînd". In esenţă idealul estetic nu se reduce numai la frumosul fizic ci se structurează într-un frumos moral, interior, sufletesc. Cînd a fost să crească din pămîntul românesc Coloana, drumul s-a părut infinit şi porţile s-au încrustat cu gînduri, cu chipuri şi simţiri şi românul şi-a ales cu delicateţe tot ce s-a potrivit gustului său şi ce-a fost în consens cu sentimentele sale: frunza şi coasa, fluierul şi ghioaga, solzul de peşte şi stejarul, rămînînd receptiv acelui frumos exploziv şi deplin. Izvorînd dintr-o adîncă reacţie estetică, latentă în subsolul românesc, eticul se zideşte cu plenitudine în atitudini protestatare, în întreaga lor substanţă : Cine strică dragostile / Arză-i focu grajdurile ! Aşa se întîmplă că inepuizabilul făuritor de frumos este şi un riguros iubitor al acestuia şi că în ţara noastră s-a adăugat cu migală de meşter giuvaergiu nestemată lingă nestemată, ca să se alunge urîtul, şi s-au prins toate acestea în vijelia căluşarilor şi s-au colorat în ceramică, în plosca dusă-n cumetrii şi în catrinţe, ca înfloritul cimp de frumiuseţe. V. MARIN-BASARAB Cei peste 200 de cititori permanenţi au la dispoziţie circa 5 000 de volume la biblioteca din Виси, judeţul Ialomiţa Un grup de dansatori din comuna Salcia, judeţul Mehedinţi, printre care Spiridon Gică, Zeamă Antoane, Odor Ion şi Caluşaru Ion, repetind un brîu. La fluier, Marin Udrea, laureat al celui de al IX-lea concurs al formaţiilor artistice de amatori, faza finală Foto ! C. NEGOIŢA SATUL SOCIALIST /WWVWWW\A/WWWW4\/WW'/WW\/V4/\/W\AAAA/\/V4/WVAA/WW1 Cu gindul la primăvară (Urmare din pag. I ) nu şi semnificaţia ei adine umană. Gestul semănătorului simbolizează şi acum esenţa însăşi a actului de creaţie. Ca dintr-un bob aruncat in pămînt să odrăslească zece. De aceea „semănător" este, potrivit acelui simbol, oricine înfăptuieşte acţiunea nobilă de a împărtăşi altora cunoştinţe, învăţăminte, idealuri de propăşire, cu acea dăruire care le poate face să rodească. Semănător — în acest sens — este şi profesorul, artistul, activistul obştesc, ca şi oricare om al muncii, de orice profesie, care iradiază în jurul său dorinţa de a merge înainte, de a crea, de a acţiona astfel incit să sporească zestrea de bunuri materiale şi spirituale a societăţii. Iată ce ar trebui să sugereze în versuri un poet care doreşte să înfăţişeze, ca odinioară Vasile Alecsandri, un pastel al muncilor de primăvară din anii noştri. Priveliştea miilor de cai putere, din oţel, pe vastele cîmpuri ale ţării este tot atît de dătătoare de fior poetic. Ba încă oferă prilej pentru imagini mult mai sugestive, mai plastice. Căci dimensiunea lor este mult mai vastă, iar ţara întreagă se află în toiul unui dinamic proces de înnoire istorică. Imagine semnificativă privind frumuseţea artei decorative româneşti UN VERS UITAT 0, mamă, dulce mamă.•• Oamenii îmbătrînesc. Pe nici unul dintre noi nu-l cruţă această, lege a firii. Ajunşi la o anumită vîrstă, oamenii îşi caută liniştea, gîndindu-se la tihna binemeritată după o viaţă de muncă. Cei care au cîştigat respectul şi dragostea copiilor primesc la bătrîneţe prinosul recunoştinţei filiale. In marea lor majoritate copiii sînt plini de consideraţie pentru părinţii lor. Dar... Mai zilele trecute am vizitat căminul de bătrîni din Valea Seacă, judeţul Iaşi. Aşezat într-o pădure de stejari, căminul te impresionează plăcut, în primul rînd, prin felul în care sînt îngrijiţi bătrînii : curăţenie, mîncare gustoasă şi consistentă şi asistenţă medicală de calitate. Grija statului nostru pentru bătrîni se vădeşte aici cu prisosinţă. Dar nu le lipseşte, oare, nimic acestor bătrîni ? Ba da ! Mulţi dintre ei o simt cu inima frîntă, deoarece copiii lor i-au dat uitării. Iat-o pe Paraschiva Onea, de 71 ani. Îmi povesteşte despre cei trei feciori ai ei : Miltiade, Laurenţiu şi Paraschiv. Chipul ei s-a însufleţit acum de flacăra nestinsă a dragostei materne peste care suferinţele au încrustat cute adin ei. A avut oare o tinereţe ? Mi-o imaginez lipsindu-se odinioară de multe din bucuriile vieţii pentru a-şi creşte copiii mari, sănătoşi şi buni : „Aş fi dorit mult să am o fiică. Poate mi-ar fi fost mai uşor la bătrîneţe. Fecitorilor mei, cînd i-am căsătorit, le-am dat zestre cum se dă la fete". Aflu că nu primeşte nici o scrisoare de la nimeni, nici de la cei doi feciori din Braşov, nici de la cel mai mic, inginer în Zlatna. Elena Oloieru este de mulţi ani în grija statului. E drept, are asigurată existenţa, dar rănile sufletului de mamă pot fi ele vindecate? Cinci copii a crescut : „Pe toţi i-am iubit deopotrivă şi i-am făcut oameni ; toţi au meserii, dar nici unul nu vine să mă vadă. Poate că n-au timp". Catinca I. Andrieş din Horleşti are şapte copii. Toţi sînt aşezaţi la casele lor. A sperat că se va bucura de o bătrîneţe liniştită. Dar nu s-a întîmplat aşa. In una din zile, Anica I. Cogeanu, fiica sa mai mică, şi-a luat mama şi a dus-o la Ioan Andrieş, unul dintre feciori, care la rîndul său a trimis-o la un alt frate. De aici din nou la Anica Cogeanu, care nu a găsit altă soluţie decit să-şi ducă mama la dispensar, unde a părăsit-o pur şi simplu. Acest trist film al odiseei bătrînei din Horleşti arată cum o inimă de mamă poate fi sfărîmată de inimile de piatră ale propriilor copii. Bătrîneţea, ce-i drept, nu-i uşoară, dar poate deveni o povară de nesuportat atunci cină nu se dă respectul cuvenit părului alb, mîinilor tremurînde. Tot atît de drept este şi faptul că societatea noastră dispune de mijloace care să asigure bătrîneţii demnitatea şi liniştea de care are nevoie. Dar omul nu poate fi imaginat în afara legăturilor sale de familie, de cei care i-au dat viaţă şi cărora le-a dat, la rîndul său, viaţă. Iată un adevăr la care merită să ne gîndim. Poezia „Mama" de M. Eminescu se află aproape în fiecare manual de literatură şi, oricine, trecînd prin şcoală, a zăbovit nu o dată asupra minunatelor sale versuri. Dar oare chiar atît de uşor poate fi uitată adînca, marea ei înţelepciune şi frumuseţe ? IOAN SACHELARIE coresp. „Satului socialist" IMPRUDENŢA In seara zilei de 6 ianuarie, Ciorchină Cornel din comuna Bogaţi, judeţul Argeş, l-a împuşcat — din imprudenţă — cu o armă de vînătoare pe consăteanul său Păun Damian. Precum se vede, nerespectarea indicaţiilor cu privire la folosirea armelor de vînătoare a dus la un tragic accident. • PRIETENUL LA NEVOIE SE CUNOAŞTE Moş Vasile Zaharia din satul Plugari, judeţul Iaşi, este prieten cu toată lumea. Totuşi cei mai apropiaţi îi sunt copiii din sat. Iată şi un gest semnificativ. Peste sat căzuse din abundenţă zăpada. Cu mic cu mare oamenii au ieşit să facă pîrtii. A ieşit şi moş Zaharia, ADUNATE DE PRIN SATE dar bătrîneţea îşi spunea cuvîntul. I-au sărit însă în ajutor prietenii săi , elevii. Înarmaţi cu lopeţi, pionierii clasei a Vll-a A de la Şcoala generală din sat au deszăpezit căile de acces din curtea prietenului lor. Şi nu-i pentru prima dată cînd purtătorii cravatelor roşii cinstesc cum se cuvine titlul de pionier. Felicitări! O FLUIERI A PAGUBA La stîna cooperativei agricole de producţie din comuna Grădiştea, judeţul Vîlcea, au murit de curînd 74 de oi. Paguba produsă: peste 10 000 de lei. Acum ciobanii de la Grădiştea stau şi fluieră a pagubă , sunt buni de plată. • S-AU JUCAT CU FOCUL La atelierul de tîmplărie al cooperativei meşteşugăreşti din comuna Vadul Crişului, judeţul Bihor, a izbucnit un incendiu în ziua de 14 ianuarie care a degradat cinci motoare electrice şi a transformat în scrum diverse materiale lemnoase. Paguba se ridică la aproximativ 25 000 lei. Cauza? O sobă metalică supraîncălzită lăsată nesupravegheată. Cine va suporta consecinţele? Desigur, cei care s-au jucat cu focul. OAMENI DE CUVINT „Să avem o comună cit mai frumoasă" — acesta a fost cuvîntul unanim al locuitorilor din Valea Argovei, judeţul Ilfov, la una din întîlnirile cu deputaţii. Şi s-au ţinut de cuvînt: gardurile au fost aliniate şi vopsite, iar podeţele preparate. Au fost înlocuiţi pomii uscaţi şi trotuarele pavate s-au extins cu încă 5 km. Tot cu sprijinul cetăţenilor şi al deputaţilor a fost construită în staţia de autobuze o cabină pentru adăpostul călătorilor. Nr. 229 — Joi 29 ianuarie STAREA VREMII Timpul probabil pentru 29 ianuarie . Vremea se răceşte uşor începînd din nord-vestul ţării. Cerul va fi variabil, mai mult acoperit. Vor cădea precipitaţii mai ales în nord-vest. Vint slab pînă la potrivit predominînd din sectorul nordic. Temperaturile minime vor fi cuprinse între —10 şi —5 grade în nord şi Intre —4 şi +2 grade în rest, iar maximele vor oscila între —3 şi +3 grade In nord şi Intre -1l şi +5 grade In rest. Ceaţă locală. Timpul probabil pentru 30 şi 31 ianuarie şi 1 februarie , vremea continuă să se răcească uşor în prima parte a intervalului, mai ales în jumătatea de nord-est a ţării. Cerul va fi mai mult noros. Vor cădea precipitaţii locale.4 Vînt potrivit predominînd din sectorul nord-estic. Temperatura în creştere în a doua parte a intervalului. Minimele vor fi cuprinse între —10 şi 0 grade, izolat mai coborîte în nord, iar maximele între 13 şi 4-6 grade. Joi 29 ianuarie SOARELE răsare la ora 7 şi 38 de minute. Apune la ora 17 şi 20 de minute. De la începutul anului au trecut 29 de zile. Pînă la sfîrşitul anului au rămas 336 de zile. medalion ALEXANDR PUŞKIN Se împlinesc 133 de ani de la uciderea, într-un duel, a poetului rus Alexandr Seraheevici Puşkin, unul dintre marii lirici ai literaturii universale. S-a nâscut la Moscova dintr-o familie de nobili- Poeziile de orientare democratică, antifaristă şi antifeudală i-au atras exilări repetate. Puşkin a cîntat cu înflăcărare setea de libertate a poporului, dragostea lui de viaţă, trecutul istoric şi frumuseţile naturii. în poemele „Ruslan şi Ludmila", „Rusalka* ş.a. el valorifică la un înalt nivel artistic bogăţia şi frumuseţea tradiţiilor folclorice ale poporului, relevînd complexitatea morală a omului simplu, năzuinţa lui spre libertate şi spre frumos. Poemele istorico-eroice „Poltava" şi „Călăreţul de aramă* evocă patriotismul poporului, condus de ţarul Petru I, în lupta pentru libertate şi pentru modernizarea statului feudal-iobăgist. Romanul în versuri „Evgheni Oneghin este considerat ca o enciclopedie a vieţii ruse şi operă naţională în cel mai înalt grad- Proza lui Puşkin, de o desăvîrşită concizie, sobrietate şi similitate, cuprinde povestiri, nuvea, precum şi romanul istoric „Fata căpitanului". A scris de asemenea tragedia „Boris Godunov”, considerată ca temelie a dramaturgiei ruse moderne. O mare parte din scrierile sale au fost traduse în românește de către C. Negruzzi, E. Camilar, G. Lesnea, M. R. Paraschivescu, V. Eftimiu, Al. Philippide ș.a. d. POVESTEA VORBEI : Un foc mic, care dă căldură, preţuieşte mai mult decît un foc mare, care frige (proverb scoţian). MICA ENCICLOPEDIE CELE ŞAPTE MINUNI ALE LUMII ANTICE Mausoleul din Halicarnas. Uriaş mormînt ridicat de Artemisa soţului său Mausol, de la care s-a preluat, de altfel, şi numele de mausoleu. Monumentul a fost construit între anii 353—350 î.e.n. Era un monument funerar neobişnuit, avînd patru nivele : o construcţie subterană, prima parte de zidărie masivă a corpului mausoleului, colonada, alcătuită din 36 de coloane, apoi o piramidă în trepte, avind deasupra o cvadrigă condusă de Mausol şi Artemisa. înălţimea totală a monumentului, foarte vizibil de pe mare, era de 43 m. între cele 36 de coloane se găseau statui lucrate de sculptori celebri. RADIO ŞI TELEVIZIUNE Vineri 30 ianuarie RADIO PROGRAMUL I. —6.05—9.30 MUZICA ŞI ACTUALITĂŢI. 10.05 Drag mi-e cîntecul şi jocul. 10.30 Muzică uşoară. 11.45 Sfatul medicului. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 Din muzica popoarelor. 12.15 Melodii distractive. Ştiinţa la zi. 12.30 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 RADIOJURNAL. 14.00 Caleidoscop muzical. 14.50 La microfon Nelu Orian. 15.00 ROZA VINTURILOR. 16.00 RADIOJURNAL. Buletin meteo-rutier. 16.20 Cîntece populare. 17.05 Pentru patrie. 17.35 Muzică populară interpretată de Gavril Prunoiu şi Alexandru Titruş. 18.30 O melodie pe adresa dv. 19.00 Gazeta radio. 20.10 — 365 de cîntece. 20.20 ARGHEZIANĂ 20.25 Zece melodii preferate. 21.00 Atenţiune părinţi ! Poşta emisiunii. 21.20 Cîntă Jean Păunescu. 21.35 Solistul serii — Juliette Greco. 22.00 RADIOJURNAL. Buletin meteorologic. 22.20 Sport. 22.30 Concert de muzică uşoară. PROGRAMUL II. 6.10 Program muzical de dimineaţă. 7.00 RADIOJURNAL. Buletin meteorutier. 8.10 Tot înainte (emisiune pentru pionieri). 9.00 Taragotistul Iosif Milu. 9.45 MATINEU TEATRAL „STRIGOII" de HENRIK IBSEN. 11.35 Şirag de melodii. 14.03 Din comoara folclorului nostru. „Ciobanul care şi-a pierdut oile". Emisiune de Constantin Prichici. 14.30 Melodii de Aurel Manolache şi Ştefan Kardoş. 14.35 Ştiinţa la zi. 16.00 RADIOJURNAL. Buletin meteo-rutier. 16.50 Pe teme medicale. 17.00 Cavalcada ritmurilor. .18.00 Varietăţi muzicale. TELEVIZIUNE 17.00 Deschiderea emisiunii. Consultaţii pentru elevi. 18.00 LUMEA COPIILOR. Copilăria marilor muzicieni. Ucenicia lui Bach. 18.30 Actualitatea în economie. 19.00 Telejurnalul de seară. 19.20 REFLECTOR. 19.30 MAI AVEŢI O ÎNTREBARE ? Emisiune de cultură ştiinţifică. 20.40 Film artistici UN OM TERIBIL. 22.05 TELEJURNALUL DE NOAPTE. 22.20 CADRAN. Emisiune de actualitate internaţională. COOPERAŢIA DE CONSUM (Urmare din pag. I) In comparaţie cu anul trecut, organizaţiile cooperaţiei de consum au contractat pînă în prezent cantităţi mai mari la articole de menaj, detergenţi, plăci de azbociment, carton asfaltat şi altele. Creşteri însemnate de marfă se înregistrează la confecţii, tricotaje şi încălţăminte, atît ca volum cît şi ca diversitate a sortimentelor. Dintre mărfurile alimentare contractate pentru desfacere prin magazinele cooperaţiei în anul 1970, menţionăm sporurile faţă de 1969, la unt — cu 170 tone, la ulei — cu aproape 5 000 tone, la slănină şi untură — cu 1100 tone, la conserve de peşte — cu 940 tone, la conserve de legume — cu peste 7 000 tone etc. Dezvoltarea continuă a desfacerilor de mărfuri la sate într-un ritm susţinut, diversificarea cererii pe un sortiment de produse din ce în ce mai larg pun ca o problemă deosebit de actuală asigurarea unei reţele comerciale corespunzătoare şi amplasată cît mai judicios. Răspunzînd acestui deziderat, în planul de investiţii în construcţii sunt cuprinse 331 obiective comerciale noi cu o suprafaţă comercială de 96 000 mp, dintre care, pînă la sfîrşitul acestui an, se vor da în funcţiune 217. Dintre aceste obiective comerciale, circa o treime vor fi construcţii cu etaj , magazine universale, complexe comerciale şi supermagazine, care vor putea asigura desfacerea unei game largi de mărfuri. Noile construcţii comerciale sunt amplasate, în principal, în localităţile centre de comună către care gravitează mai mult populaţia şi unde se va putea asigura şi un fond de mărfuri în structură şi sortimente complexe. Nu vom neglija, fireşte, nici nevoile de aprovizionare ale populaţiei din satele componente, în aceste localităţi se vor amenaja noi magazine săteşti prin care se vor desface în special mărfuri de cerere curentă. Paralel cu preocuparea pentru dezvoltarea bazei tehnico-materiale ne concentrăm eforturile şi pentru intensificarea ritmului de modernizare a reţelei existente. Avem în vedere, printre altele, extinderea autoservirii şi expunerii deschise a mărfurilor, ceea ce va asigura condiţii mai bune de deservire a populaţiei rurale. Aş vrea să subliniez faptul că în luna aprilie a acestui an va avea loc cel de al V-lea Congres al cooperaţiei de consum, eveniment deosebit de important în viaţa organizaţiilor cooperatiste. El va face bilanţul ■ activităţii desfăşurate de organizaţiile noastre şi va stabili totodată liniile directoare ale activităţii în perioada următoare, în lumina sarcinilor ce decurg din Directivele celui de-al X-lea Congres al Partidului Comunist Român. In perioada premergătoare congresului urmează să se desfăşoare adunările săteşti, adunările generale ale cooperativelor de consum şi de credit, precum şi conferinţele uniunilor judeţene ale cooperativelor de consum. Astfel, pînă la sfîrşitul lunii ianuarie 1970 se vor ţine adunări săteşti ale membrilor cooperatori, în luna februarie vor avea loc adunările generale ale cooperativelor de consum şi de credit, iar în perioada 1—20 martie vor avea loc conferinţele uniunilor judeţene. Un obiectiv important al acestor adunări îl va constitui mobilizarea întregii mase de membri cooperatori şi a lucrătorilor organizaţiilor cooperatiste pentru obţinerea unor rezultate deosebite în realizarea sarcinilor ce revin cooperaţiei de consum în toate sectoarele de activitate. Prin îndeplinirea exemplară a sarcinilor ce ne revin, vom aduce o contribuţie mereu sporită la înfăptuirea măreţului program elaborat de Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român.