Satul Socialist, ianuarie 1970 (Anul 2, nr. 208-231)

1970-01-29 / nr. 229

PAGINA 2 INFORMATII MODERNA FABRICA de­­ mobilă din Oradea, care a în­ceput să producă in cursul anului trecut, a livrat, zilele acestea, în Republica Populară Bulgaria, pri­mele garnituri de mobilă „Dana". Tot pentru export a fost realizat prototipul unei garnituri de mobi­lă „Dacia". Conform contractelor Încheiate cu beneficiari din străi­nătate, anul acesta fabrica orădea­­nă va produce 4 000 de garnituri „Dacia".­­ REŢEAUA TURISTICA a cooperaţiei de consum se completează in acest an cu noi u­­nităţi. Ele sunt amplasate la Sova­­ta, Ilişeşti, Valea Ursului, Bran si Cheia. Construite în stilul arhitec­tonic local, ele vor dispune de spa­ţii de cazare, unităţi de alimenta­ţie publică, locuri de parcare a autoturismelor. De asemenea, la Ţăndărei, pe traseul Bucureşti — Constanţa, se vor amenaja un res­taurant­ şi o cofetărie, iar în pădu­rea de lingă Babadag un nou cam­ping.­­ UNIUNEA JUDEŢEANĂ a TM cooperativelor meşteşugăreşti din Constanţa a trecut la Înfăptui­rea programului de lărgire şi di­versificare a reţelei unităţilor pen­tru deservirea populaţiei. Numai in prima jumătate a anului, în cu­prinsul judeţului vor lua fiinţă 38 de noi unităţi specializate în pro­ducţia de încălţăminte şi artizanat pentru care U.C.E.C.O.M. a alocat 15 milioane lei.­­ LA HIRŞOVA a fost termi- TM nată construcţia drumului ce duce spre cetatea Carsium, valoros monument istoric prin continuita­tea existenţei sale de-a lungul pe­rioadei ocupaţiei romane şi a ce­lei de formare a poporului român. In scopul mai bunei valorificări turistice a acestui important mo­nument ce domină inălţimile Hîr­­şovei se mai amenajează, cu parti­ciparea voluntară a cetăţenilor, un complex comercial, un parc şi spa­ţii de parcare auto. Ш MUZEUL DE ISTORIE din TM străvechiul burg al Sighişoa­­rei, care deţine peste 60 000 de ex­ponate, s-a îmbogăţit cu noi şi va­loroase achiziţii. Printre acestea se află patru tablouri in ulei, a­­parţinînd pictorului Constantin U­­droiu, unul înfăţişîndu-l pe Băl­­cescu la Palermo, iar celelalte pe cei trei conducători ai răscoalei din 1784 din Transilvania : Horia, Cloşca şi Crişan. Au fost achizi­ţionate, de asemenea, o serie de piese rare de mobilă ţărănească, precum şi alte obiecte create de meşterii locali din vechile bresle. Creatorul popular îşi creează­ şi-şi recreează viaţa în imagini. In Evocări 1 (1958) Sadoveanu descoperea „o artă şi o fineţe deosebită în sufletul acelor cio­bani care priveau cu ochi de poet zările şi care murmurau cîntece". Şi nu se poate trece cu vederea peste acea forţă interi­oară, intuitivă a artistului popu­lar de a opera cu abstracţiuni. Cel mai în materie dintre cerce­tătorii care au sondat pe o vi­guroasă verticală sufletul, miş­carea interioară a neamului, Lucian Blaga, afirma în 1925 (Feţele unui veac) : „Ţăranul stilizează la fiecare pas ! In icoane. In scoarţe. In arhitec­tură". Din acest nealterat şi fertil sentiment al frumosului, al de­taliului abstractizat în imagine, avea să izvorască întreaga cre­aţie a poporului român. Ope­raţia de a stabili caracteristicile funcţionalităţii estetice a artei populare o implică pe aceea de a cerceta orizontul ideologic şi estetic al creatorului de frumos, înseamnă, totodată, a preciza izvoarele acelei forţe de a dis­cerne frumosul pînă-n margini­le lui interioare. Funcţionalitatea estetică a creaţiei folclorice implică un a­­nume simţ de a aprecia estetic o realitate, un simţ, în limitele căruia se cuprind şi criterii de valorificare, omologare şi ierar­hizare, fiind vorba, în ultima instanţă, de a privi prin prisma unei atitudini etic-u­mane rea­litatea, elementele componente ale acestui complex care este viaţa. ...Cînd au început să plîngă codrii de singurătate (Şi de ce să nu mă plec / Dacă păsările trec / Peste vîrf de rămurele / Ducînd dorurile mele / Şi noro­cul meu cu ele) şi uliţele satu­lui românesc să se întunece­ de grele îndoieli şi bucurii amîna­te, în ani de război, patriotismul a iscat un adevărat cult al lumi­nii şi al păcii : „Adună, jale, adună / De la fraţi şi de la mumă, / De la soră, de la tată / Şi o fă, Doamne, o apă / Să nu mai despartă dragi / Mîndri ca floarea de fagi". Din reflecţia adîncă şi sinceră dar, mai mult, din coexistenţa permanentă cu CREATOR­UI IUBITOR DE EROR natura, idealul fizic împrumu-­ tă de la aceasta trăsături esen­ţiale : Mustăcioara lui / Spicul griului, / Ochişorii lui / Mura cîmpului / etc. Treptat s-a adăugat idealului de frumos fizic şi ideea de fru­mos pictural, dar supreme ro­mân acele trăsături morale ale omului simplu cu dragostea zidi­tă din întrebare („Dragostea din ce se-ncepe ?" sau „Dragostea din ce-i făcută ?“). Numai după o adîncă analiză poetul popular a creat metafo­re, sinteze ale unei gîndiri ima­gistice („Unde şade urîtu / Se-negreşte pămîntu / Unde şade dragostea / Se-nverzeşte pajiştea"), în care antiteza rea­lizată cu astfel de mijloace evi­denţiază un elevat simţ al valo­rii frumosului, dar şi o deosebi­tă forţă de a disloca „Urîtul" : „Decit ţipău şi cu unt / Şi să-l minei cu-n om urît ; / Mai bine mălai zguros / Şi să-l minei cu-n om frumos"); sau : „Unde joacă om frumos, / Creşte iar­­ba-n loc pietros ! Unde joacă o­­mul hîd, / Piere iarba pe cu­­rînd". In esenţă idealul estetic nu se reduce numai la frumosul fizic ci se structurează într-un f­rumos moral, interior, sufle­tesc. Cînd a fost să crească din pămîntul românesc Coloana, drumul s-a părut infinit şi por­ţile s-au încrustat cu gînduri, cu chipuri şi simţiri şi românul şi-a ales cu delicateţe tot ce s-a potrivit gustului său şi ce-a fost în consens cu sentimentele sale: frunza şi coasa, fluierul şi ghioaga, solzul de peşte şi ste­jarul, rămînînd receptiv ace­lui frumos exploziv şi deplin. Izvorînd dintr-o adîncă reac­ţie estetică, latentă în subsolul românesc, eticul se zideşte cu plenitudine în atitudini protes­tatare, în întreaga lor substan­ţă : Cine strică dragostile / Ar­­ză-i focu grajdurile ! Aşa se întîmplă că inepuiza­bilul făuritor de frumos este şi un riguros iubitor al acestuia şi că în ţara noastră s-a adăugat cu migală de meşter giuvaergiu nestemată lingă nestemată, ca să se alunge urîtul, şi s-au prins toate acestea în vijelia căluşari­lor şi s-au colorat în ceramică, în plosca dusă-n cumetrii şi în catrinţe, ca înfloritul cimp de frumiuseţe. V. MARIN-BASARAB Cei peste 200 de cititori permanenţi au la dispoziţie circa 5 000 de volume la biblioteca din Виси, judeţul Ialomiţa Un grup de dansatori din comuna Salcia, judeţul Mehedinţi, printre care Spiridon Gică, Zeamă Antoane, Odor Ion şi Caluşaru Ion, re­­petind un brîu. La fluier, Marin Udrea, laureat al celui de al IX-lea concurs al formaţiilor artistice de amatori, faza finală Foto ! C. NEGOIŢA SATUL SOCIALIST /WWVWWW\A/WWWW4\/WW'/WW\/V4/\/W\AAAA/\/V4/WVAA/WW1 Cu gindul la primăvară (Urmare din pag. I ) nu şi semnificaţia ei adine umană. Gestul semănătorului sim­bolizează şi acum esenţa în­săşi a actului de creaţie. Ca dintr-un bob aruncat in pă­­mînt să odrăslească zece. De aceea „semănător" este, po­trivit acelui simbol, oricine înfăptuieşte acţiunea nobilă de a împărtăşi altora cunoş­tinţe, învăţăminte, idealuri de propăşire, cu acea dăruire care le poate face să rodească. Semănător — în acest sens — este şi profesorul, artistul, ac­tivistul obştesc, ca şi oricare om al muncii, de orice profe­sie, care iradiază în jurul său dorinţa de a merge înainte, de a crea, de a acţiona astfel incit să sporească zestrea de bunuri materiale şi spiritua­le a societăţii. Iată ce ar trebui să sugere­ze în versuri un poet care do­reşte să înfăţişeze, ca odinioară Vasile Alecsandri, un pastel al muncilor de primăvară din anii noştri. Priveliştea miilor de cai putere, din oţel, pe vas­tele cîmpuri ale ţării este tot atît de dătătoare de fior poetic. Ba încă oferă prilej pentru imagini mult mai su­gestive, mai plastice. Căci dimensiunea lor este mult mai vastă, iar ţara întreagă se a­­flă în toiul unui dinamic pro­ces de înnoire istorică. Imagine semnificativă privind fru­museţea artei decorative româneşti UN VERS UITAT 0, mamă, dulce mamă.•• Oamenii îmbătrînesc. Pe nici unul dintre noi nu-l cruţă această, lege a firii. Ajunşi la o anumită vîrstă, oamenii îşi caută liniştea, gîndindu-se la tihna binemeritată după o viaţă de muncă. Cei care au cîştigat respectul şi dragostea copiilor primesc la bătrîneţe pri­nosul recunoştinţei filiale. In ma­rea lor majoritate copiii sînt plini de consideraţie pentru părinţii lor. Dar... Mai zilele trecute am vizitat că­minul de bătrîni din Valea Seacă, judeţul Iaşi. Aşezat într-o pădure de stejari, căminul te impresionea­ză plăcut, în primul rînd, prin fe­lul în care sînt îngrijiţi bătrînii : curăţenie, mîncare gustoasă şi con­sistentă şi asistenţă medicală de calitate. Grija statului nostru pen­tru bătrîni se vădeşte aici cu priso­sinţă. Dar nu le lipseşte, oare, ni­mic acestor bătrîni ? Ba da ! Mulţi dintre ei o simt cu inima frîntă, deoarece copiii lor i-au dat uitării. Iat-o pe Paraschiva Onea, de 71 ani. Îmi povesteşte despre cei trei feciori ai ei : Miltiade, Laurenţiu şi Paraschiv. Chipul ei s-a însufle­ţit acum de flacăra nestinsă a dra­gostei materne peste care suferin­ţele au încrustat cute adin ei. A a­­vut oare o tinereţe ? Mi-o imaginez lipsindu-se odinioară de multe din bucuriile vieţii pentru a-şi creşte copiii mari, sănătoşi şi buni : „Aş fi dorit mult să am o fiică. Poate mi-ar fi fost mai uşor la bătrîneţe. Fecitorilor mei, cînd i-am căsătorit, le-am dat zestre cum se dă la fete". Aflu că nu primeşte nici o scrisoare de la nimeni, nici de la cei doi feciori din Braşov, nici de la cel mai mic, inginer în Zlatna. Elena Oloieru este de mulţi ani în grija statului. E drept, are a­­sigurată existenţa, dar rănile sufle­tului de mamă pot fi ele vindecate? Cinci copii a crescut : „Pe toţi i-am iubit deopotrivă şi i-am făcut oa­meni ; toţi au meserii, dar nici unul nu vine să­­ mă vadă. Poate că n-au timp". Catinca I. Andrieş din Horleşti are şapte copii. Toţi sînt aşezaţi la casele lor. A sperat că se va bucura de o bătrîneţe liniştită. Dar nu s-a întîmplat aşa. In una din zile, Anica I. Cogeanu, fiica sa mai mică, şi-a luat mama şi a dus-o la Ioan Andrieş, unul dintre fe­ciori, care la rîndul său a trimis­-o la un alt frate. De aici din nou la Anica Cogeanu, care nu a găsit altă soluţie decit să-şi ducă mama la dispensar, unde a părăsit-o pur şi simplu. Acest trist film al odi­seei bătrînei din Horleşti arată cum o inimă de mamă poate fi sfărî­­mată de inimile de piatră ale pro­priilor copii. Bătrîneţea,­ ce-i drept, nu-i uşoa­ră, dar poate deveni o povară de nesuportat atunci cină nu se dă respectul cuvenit părului alb, mîi­­nilor tremurînde. Tot atît de drept este şi faptul că societatea noastră dispune de mijloace care să asi­gure bătrîneţii demnitatea şi liniş­tea de care are nevoie. Dar omul nu poate fi imaginat în afara le­găturilor sale de familie, de cei care i-au dat­­ viaţă şi cărora le-a dat, la rîndul său, viaţă. Iată un a­­devăr la care merită­ să ne gîndim. Poezia „Mama" de M. Eminescu se află aproape în fiecare manual de literatură şi, oricine, trecînd prin şcoală, a zăbovit nu o dată asupra minunatelor sale versuri. Dar oare chiar atît de uşor poate fi uitată adînca, marea ei înţelepciune şi frumuseţe ? IOAN SACHELARIE coresp. „Satului socialist" IMPRUDENŢA In seara zilei de 6 ianuarie, Ciorchină Cornel din comuna Bogaţi, judeţul Argeş, l-a îm­puşcat — din imprudenţă — cu o armă de vînătoare pe consăteanul său Păun Damian. Precum se vede, nerespecta­­rea indicaţiilor cu privire la folosirea armelor de vînătoare a dus la un tragic accident. • PRIETENUL LA NEVOIE SE CUNOAŞTE Moş Vasile Zaharia din sa­tul Plugari, judeţul Iaşi, este prieten cu toată lumea. Totuşi cei mai apropiaţi îi sunt copiii din sat. Iată şi un gest semni­ficativ. Peste sat căzuse din abundenţă zăpada. Cu mic cu mare oamenii au ieşit să facă pîrtii. A ieşit şi moş Zaharia, ADUNATE DE PRIN SATE dar bătrîneţea îşi spunea cu­­vîntul. I-au sărit însă în aju­tor prietenii săi , elevii. Înar­maţi cu lopeţi, pionierii clasei a Vll-a A de la Şcoala gene­rală din sat au deszăpezit căile de acces din curtea prietenu­lui lor. Şi nu-i pentru prima dată cînd purtătorii cravate­lor roşii cinstesc cum se cu­vine titlul de pionier. Felici­tări! O FLUIERI A PAGUBA La stîna cooperativei agri­cole de producţie din comuna Grădiştea, judeţul Vîlcea, au murit de curînd 74 de oi. Pa­guba produsă: peste 10 000 de lei. Acum ciobanii de la Gră­diştea stau şi fluieră a pagu­bă , sunt buni de plată. • S-AU JUCAT CU FOCUL La atelierul de tîmplărie al cooperativei meşteşugăreşti din comuna Vadul Crişului, ju­deţul Bihor, a izbucnit un in­cendiu în ziua de 14 ianuarie care a degradat cinci mo­toare electrice şi a transformat în scrum diverse materiale lemnoase. Paguba se ridică la aproximativ 25 000 lei. Cauza? O sobă metalică supraîncălzi­tă lăsată nesupravegheată. Cine va suporta consecinţele? Desigur, cei care s-au jucat cu focul.­ ­ OAMENI DE CUVINT „Să avem o comună cit mai frumoasă" — acesta a fost cu­­vîntul unanim al locuitorilor din Valea Argovei, judeţul Ilfov, la una din întîlnirile cu deputaţii. Şi s-au ţinut de cuvînt: gar­durile au fost aliniate şi vop­site, iar podeţele p­reparate. Au fost înlocuiţi pomii uscaţi şi trotuarele pavate s-au ex­tins cu încă 5 km. Tot cu sprijinul cetăţenilor şi al deputaţilor a fost constru­ită în staţia de autobuze o ca­bină pentru adăpostul călă­torilor. Nr. 229 — Joi 29 ianuarie STAREA VREMII Timpul probabil pentru 29 ia­nuarie . Vremea se răceşte uşor începînd din nord-vestul ţării. Ce­rul va fi variabil, mai mult aco­perit. Vor cădea precipitaţii mai ales în nord-vest. Vint slab pînă la potrivit predominînd din sec­torul nordic. Temperaturile mini­me vor fi cuprinse între —10 şi —5 grade în nord şi Intre —4 şi +2 grade în rest, iar maximele vor oscila între —3 şi +3 grade In nord şi Intre -1l şi +5 grade In rest. Ceaţă locală. Timpul pro­babil pentru 30 şi 31 ianuarie şi 1 februarie , vremea continuă să se răcească uşor în prima parte a intervalului, mai ales în jumă­tatea de nord-est a ţării. Cerul va fi mai mult noros. Vor cădea pre­cipitaţii locale.4 Vînt potrivit pre­dominînd din sectorul nord-estic. Temperatura în creştere în a do­ua parte a intervalului. Minimele vor fi cuprinse între —10 şi 0 gra­de, izolat mai coborîte în nord, iar maximele între 13 şi 4-6 grade. Joi 29 ianuarie SOARELE răsare la ora 7 şi 38 de minute. Apune la ora 17 şi 20 de minute. De la începutul anului au trecut 29 de zile. Pînă la sfîrşi­­tul anului au rămas 336 de zile. medalion ALEXANDR PUŞKIN Se împlinesc 133 de ani de la uciderea, într-un duel, a poetului rus Alexandr Seraheevici Puşkin, unul dintre marii lirici ai literatu­rii universale. S-a nâscut la Mos­cova dintr-o familie de nobili- Poeziile de orientare democrati­că, antifaristă şi antifeudală i-au atras exilări repetate. Puşkin a cîntat cu înflăcărare setea de li­bertate a poporului, dragostea lui de viaţă, trecutul istoric şi frumuseţile naturii. în poemele „Ruslan şi Ludmila", „Rusalka* ş.a. el valorifică la un înalt nivel artistic bogăţia şi frumuseţea tradiţiilor folclorice ale poporu­lui, relevînd complexitatea mo­rală a omului simplu, năzuinţa lui spre libertate şi spre frumos. Poemele istorico-eroice „Poltava" şi „Călăreţul de aramă* evocă patriotismul poporului, condus de ţarul Petru I, în lupta pentru libertate şi pentru modernizarea statului feudal-iobăgist. Romanul în versuri „Evgheni Oneghin este considerat ca o enciclopedie a vieţii ruse şi operă naţiona­lă în cel mai înalt grad- Proza lui Puşkin, de o desăvîr­­şită concizie, sobrietate şi sim­­ilitate, cuprinde povestiri, nuve­­a, precum şi romanul istoric „Fata căpitanului". A scris de a­­semenea tragedia „Boris Godu­nov”, considerată ca temelie a dramaturgiei ruse moderne. O mare parte din scrierile sale au fost traduse în românește de că­tre C. Negruzzi, E. Camilar, G. Lesnea, M. R. Paraschivescu, V. Eftimiu, Al. Philippide ș.a. d. POVESTEA VORBEI : Un foc mic, care dă căldură, preţuieşte mai mult decît un foc mare, care frige (proverb scoţian). MICA ENCICLOPEDIE­­ CELE ŞAPTE MINUNI ALE LUMII ANTICE Mausoleul din Halicarnas. U­riaş mormînt ridicat de Ar­­temisa soţului său Mausol, de la care s-a preluat, de altfel, şi numele de mauso­leu. Monumentul a fost con­struit între anii 353—350 î.e.n. Era un monument funerar neo­bişnuit, avînd patru nivele : o construcţie subterană, prima par­te de zidărie masivă a corpului mausoleului, colonada, alcătuită din 36 de coloane, apoi o pira­midă în trepte, avind deasupra o cvadrigă condusă de Mausol şi Artemisa. înălţimea totală a mo­numentului, foarte vizibil de pe mare, era de 43 m. între cele 36 de coloane se găseau statui lu­crate de sculptori celebri. RADIO ŞI TELEVIZIUNE Vineri 30 ianuarie RADIO PROGRAMUL I. —­6.05—9.30 MUZICA ŞI ACTUALITĂŢI. 10.05 Drag mi-e cîntecul şi jocul. 10.30 Muzică uşoară. 11.45 Sfatul medi­cului. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 Din muzica popoarelor. 12.15 Melodii distractive. Ştiinţa la zi. 12.30 Intîlnire cu melodia popu­lară și interpretul preferat. 13.00 RADIOJURNAL. 14.00 Caleidoscop muzical. 14.50 La microfon Nelu Orian. 15.00 ROZA VINTURILOR. 16.00 RADIOJURNAL. Buletin meteo-rutier. 16.20 Cîntece popu­lare. 17.05 Pentru patrie. 17.35 Mu­zică populară interpretată de Ga­­vril Prunoiu şi Alexandru Ti­­truş. 18.30 O melodie pe adresa dv. 19.00 Gazeta radio. 20.10 — 365 de cîntece. 20.20 ARGHEZIANĂ 20.25 Zece melodii preferate. 21.00 Atenţiune părinţi ! Poşta emisiu­nii. 21.20 Cîntă Jean Păunescu. 21.35 Solistul serii — Juliette Gre­co. 22.00 RADIOJURNAL. Buletin meteorologic. 22.20 Sport. 22.30 Concert de muzică uşoară. PROGRAMUL II.­­ 6.10 Pro­gram muzical de dimineaţă. 7.00 RADIOJURNAL. Buletin meteo­rutier. 8.10 Tot înainte (emisiune pentru pionieri). 9.00 Taragotistul Iosif Milu. 9.45 MATINEU TEA­TRAL­­ „STRIGOII" de HENRIK IBSEN. 11.35 Şirag de melodii. 14.03 Din comoara folclorului nos­tru. „Ciobanul care şi-a pierdut oile". Emisiune de Constantin Prichici. 14.30 Melodii de Aurel Manolache şi Ştefan Kardoş. 14.35 Ştiinţa la zi. 16.00 RADIOJUR­NAL. Buletin meteo-rutier. 16.50 Pe teme medicale. 17.00 Cavalca­da ritmurilor. .18.00 Varietăţi mu­zicale. TELEVIZIUNE 17.00 Deschiderea emisiunii. Consultaţii pentru elevi. 18.00 LU­MEA COPIILOR. Copilăria mari­lor muzicieni. Ucenicia lui Bach. 18.30 Actualitatea în economie. 19.00 Telejurnalul de seară. 19.20 REFLECTOR. 19.30 MAI AVEŢI O ÎNTREBARE ? Emisiune de cul­tură ştiinţifică. 20.40 Film artistici UN OM TERIBIL. 22.05 TELE­JURNALUL DE NOAPTE. 22.20 CADRAN. Emisiune de actualitate internaţională. COOPERAŢIA DE CONSUM (Urmare din pag. I) In comparaţie cu anul trecut, or­ganizaţiile cooperaţiei de consum au contractat pînă în prezent can­tităţi mai mari la articole de me­naj, detergenţi, plăci de azboci­ment, carton asfaltat şi altele. Creş­teri însemnate de marfă se înregis­trează la confecţii, tricotaje şi în­călţăminte, atît ca volum cît şi ca diversitate a sortimentelor. Dintre mărfurile alimentare contractate pentru desfacere prin magazinele cooperaţiei în anul 1970, menţio­năm sporurile faţă de 1969, la unt — cu 170 tone, la ulei — cu a­­proape 5 000 tone, la slănină şi un­tură — cu 1100 tone, la conserve de peşte — cu 940 tone, la con­serve de legume — cu peste 7 000 tone etc. Dezvoltarea continuă a desface­rilor de mărfuri la sate într-un ritm susţinut, diversificarea cererii pe un sortiment de produse din ce în ce mai larg pun ca o problemă deosebit de actuală asigurarea unei reţele comerciale corespunzătoare şi amplasată cît mai judicios. Răs­­punzînd acestui deziderat, în pla­nul de investiţii în construcţii sunt cuprinse 331 obiective comerciale noi cu o suprafaţă comercială de 96 000 mp, dintre care, pînă la sfîr­­şitul acestui an, se vor da în func­ţiune 217. Dintre aceste obiective comerciale, circa o treime vor fi construcţii cu etaj , magazine uni­versale, complexe comerciale şi su­permagazine, care vor putea asigu­ra desfacerea unei game largi de mărfuri. Noile construcţii comerciale sunt amplasate, în principal, în localită­ţile centre de comună către care gravitează mai mult populaţia şi unde se va putea asigura şi un fond de mărfuri în structură şi sortimente complexe. Nu vom ne­glija, fireşte, nici nevoile de apro­vizionare ale populaţiei din satele componente, în aceste localităţi se vor amenaja noi magazine săteşti prin care se vor desface în special mărfuri de cerere curentă. Paralel cu preocuparea pentru dezvoltarea bazei tehnico-materia­­le ne concentrăm eforturile şi pen­tru intensificarea ritmului de mo­dernizare a reţelei existente. Avem în vedere, printre altele, extinde­rea autoservirii şi expunerii des­chise a mărfurilor, ceea ce va asi­gura condiţii mai bune de deservi­re a populaţiei rurale. Aş vrea să subliniez faptul că în luna aprilie a acestui an va a­­vea loc cel de al V-lea Congres al cooperaţiei de consum, eveniment deosebit de important în viaţa or­ganizaţiilor cooperatiste. El va face bilanţul ■­ activităţii desfăşurate de organizaţiile noastre şi va stabili totodată liniile directoare ale acti­vităţii în perioada următoare, în lumina sarcinilor ce decurg din Di­rectivele celui de-al X-lea Con­gres al Partidului Comunist Ro­mân. In perioada premergătoare con­gresului urmează să se desfăşoare adunările săteşti, adunările gene­rale ale cooperativelor de consum şi de credit, precum şi conferinţe­le uniunilor judeţene ale coopera­tivelor de consum. Astfel, pînă la sfîrşitul lunii ianuarie 1970 se vor ţine adunări săteşti ale membrilor cooperatori, în luna februarie vor avea loc adunările generale ale cooperativelor de consum şi de credit, iar în perioada 1—20 mar­tie vor avea loc conferinţele uniu­nilor judeţene. Un obiectiv important al acestor adunări îl va constitui mobilizarea întregii mase de membri coopera­tori şi a lucrătorilor organizaţiilor cooperatiste pentru obţinerea unor rezultate deosebite în realizarea sarcinilor ce revin cooperaţiei de consum în toate sectoarele de ac­tivitate. Prin îndeplinirea exemplară a sarcinilor ce ne revin, vom aduce o contribuţie mereu sporită la în­făptuirea măreţului program ela­borat de Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român.

Next