Satul Socialist, ianuarie 1970 (Anul 2, nr. 208-231)

1970-01-14 / nr. 216

• Comisia mixta guvernamentala româno-franceză, crea­tă in baza Declaraţiei româno-franceze din mai 1968 în vederea dezvoltării cooperării dintre România şi Franta şi­ a fi­lut, intre 8 şi 12 ianuarie 1970, la Bucureşti, a doua sesiu­ne. Delegaţia română a fost condusă de preşedintele Con­siliului Economic al României, Manea Mănescu, iar delega­ţia franceză de ministrul economiei şi finanţelor al Franţei, Valéry Giscard d'Estaing. In cadrul acestei sesiuni a fost semnat un acord româno-francez cu privire la schimburile şi cooperarea economică pe perioada 1970—1974 şi s-a con­venit asupra încheierii unui acord turistic între cele două ţări. In timpul vizitei sale în România ministrul francez al economiei şi finanţelor, Valéry Giscard d'Estaing, a fost primit de către preşedintele Consiliului de Stat al Republi- EVENIMENTE cu­ Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi de preşedinte­le Consiliului de Miniştri al României, Ion Gheorghe Maurer, prilejuri cu care a fost subliniată cu satisfacţie dezvoltarea fructuoasă a relaţiilor de prietenie tradiţională dintre Ro­mânia şi Franţa, perspectivele favorabile ale dezvoltării vii­toare a acestora. • In oraşul Tr. Măgurele a avut loc, recent, o solemnita­te în cadrul căreia a fost dezvelită statuia domnitorului Mir­­cea cel Bâtrîn, personalitate de seamă în istoria ţării noas­tre, care vreme de 32 de ani a străjuit cu mintea şi cu bra­ţul hotarele gliei strămoşeşti, identificîndu-se cu aspiraţiile de libertate şi neatîrnare ale poporului. • Începînd din ziua de 12 ianuarie, Ministerul Sănătăţii a organizat o acţiune de vaccinare antipoliomielitică a co­piilor în vîrstă de 3 şi 15 luni. Imunizarea, care constă în administrarea unui vaccin pe cale bucală, se desfăşoară în trei etape. Acţiunea se va ter­mina în cursul lunii aprilie. Simt SOCIALIST ZILE PLINE ÎN CAMPANIA AGRICOLA DE IARNA Titlul acestei rubrici, nu a fost ales întîmplator. Procesul complex de dezvoltare intensivă şi multilaterală a agriculturii cooperatiste impune considerarea iernii ca un anotimp de muncă in­tensă aproape în toate compartimentele producţiei agricole. Se execută acum lucrări hotă­­rîtoare în legumicultura şi zootehnie, în planta­ţii şi chiar la culturile de cîmp. Grădinarii, de pildă, pregătesc răsadniţele, serele inmuljitor şi solariile, însâmînteaza şi întreţin culturile. Crescătorii de animale au o agendă şi mai încărcată , acum este perioada fârurilor, zilnic din sectorul zootehnic,se livrează cantităţi importante de carne, lapte, ouă, întreagă această activitate se desfăşoară în condiţii de îngrijire, furajare, adăpostire mai deosebite decât în oricare altă perioadă a anului. Şi tot acum trebuie executate lucrări de bază în po­i.Cultură, întreţinerea semănăturilor de toamnă, fertilizarea terenurilor, amenajările pentru irigaţii etc­ Numărul şi volumul mare al lucrărilor, complexitatea lor şi condiţiile specifice acestui anotimp impun măsuri tehnice şi organizatorice care să asigure folosirea deplină a mijloacelor mecanice şi a forţei de muncă. Importanţa acestei campanii — de iarnă — este cu atît mai mare cu cît de cantitatea şi mai ales de calitatea lucrărilor care se execută acum depind într-o măsură hotârîtoare rezul­tatele pe care le vom obţine în celelalte campanii ale anului, depind rezultatele cu care se va încheia ultimul an al actualului plan cincinal, care trebuie să constituie o bază solidă de pornire în viitorul cincinal. ANUL II Nr. 216 MIERCURI 14 IANUARIE 1970 4 pagini 30 bani Cine nu seamănă acum nu are ce planta în primăvară ! Precizînd sarcinile ce revin sec­torului legumicol pentru a asigu­ra în bune condiţii şi în cursul întregului an aprovizionarea popu­laţiei, precum şi disponibilităţi pentru export, tovarăşul Nicolae Ceauşescu arăta la plenara din decembrie a C.C. al P.C.R. că : „S-au luat în toamna aceasta un şir de măsuri, dar vreau să atrag atenţia că şi în anii trecuţi am primit asigurări că vom avea le­gume din belşug, pentru ca, în a- Haid-anchetă în judeţele Olt şi Bacău nul următor, să se înregistreze to­tuşi deficienţe". In judeţul Olt, din cele 7 000 ha planificate pentru grădinărie, 6 600 ha au fost amplasate numai pe teren irigat, urmînd ca şi res­tul suprafeţelor să fie identifica­te în apropierea surselor de apă şi amenajate în acest scop. O altă măsura consta in concen­trarea producţiei de legume in­tr-un număr restrîns de cooperati­ve. Fiind primul an de specializa­­re ш acest domeniu, 52 de coope­­rative vor cultiva 5 060 ha (între 80—130 ha fiecare), creîndu-se astfel condiții să se asigure trei sferturi, adică 90 000 de tone, din producţia de legume ce trebuie li­vrată la fondul central, numai din aceste unităţi. Concomitent cu aceasta, s-a tre­cut ■ la construirea de sere-înmul­­ţitor pe o suprafaţă de 5 000 m .­, precum şi solarii încălzite pentru repicatul răsadurilor pe o suprafa­ţă de 20 000 m­p. Dar serele şi so­lariile de la Curtişoara, Drăgă­­neşti-Olt, Slăveni, Izbiceni, Cotea­­na şi din alte cooperative agricole nu vor putea asigura întregul ne­cesar de răsaduri pentru suprafa­ţa planificata pe­­ aur; s-au iniţiat şi alte măsuri menite AL. ŞTEFANESCU (Continuare în pag. a 3-a) CARNET Nu de mult, în holul Casei Scriitorilor din Bucu­reşti a putut fi vizitată o expoziţie de tablouri în ulei puţin obişnuită. Caracterul ei inedit se datoreşte fap­tului că cel care a expus nu este, cum se î­­ntîmplă de obicei, un pictor profe­sionist, membru al Uniunii artistice de specialitate. Talent autentic Pictorul este un sătean din­­tr-o comună din ţinutul Bihorului, pe nume Ion Ni­­codin-Niţă. Îi recunosc chi­pul, de bărbat cărunt, cu zîmbet hîtru, aşa cum se înfăţişează el însuşi în mij­locul lumii pe care a zugră­vit-o în tablourile lui. Iar lumea aceasta apare aşa cum a văzut-o în ju­rul său, o viaţă întreagă, lumea satului bihorean, a rudelor şi prietenilor, a consătenilor săi. Trăsăturile de penel n-au siguranţa şi VASILE NICOROVICI (Continuare în pag. a 2-a) O nouă „promoţie" de miei a în­ceput să-şi facă apariţia în saiva­nele cooperativelor agricole. Aten­ţie îngrijitori ! Căldura şi hrana sunt elemente de bază în obţinerea unor produşi viguroşi, cu sporuri mari în greutate. MATCA — temelia zootehniei; cum o consolidăm? Referindu-se la rolul zootehniei în ansamblul agriculturii noastre, tovarășul Nicolae Ceaușescu arăta, în cuvîntarea la încheierea lucră­rilor plenarei C.C. al P.C.R. din decembrie 1969, că „o agricultură modernă nu se poate face fără o zootehnie dezvoltată". S-a subli­niat, de asemenea, că în coopera­tivele agricole este necesar să se aplice pe scară largă o serie de măsuri menite să conducă la un progres mai rapid al zootehniei, în sensul sporirii efectivelor de a­­nimale, îmbunătăţirii raselor, tre­cem la t U.'yUiiUl, . .. —-, . -filate pentru creșterea bovinelor, porcinelor, păsărilor. Se desprinde de aici ideea că ob­­ţi7i£T€ci unor rezultate superioare în zootehnie nu poate fi con­cepută fără asigurarea unui nu­cleu-matcă valoros și suficient de numeros care să constituie baza dezvoltării continue a efectivelor şi realizării unor producţii ri­dicate. In decursul anilor, cooperativele agricole au obţinut o serie de re­zultate bune pe linia transformării lor în unităţi producătoare de lap­te, carne, lină şi alte produse a­­nimaliere. Edificatoare sunt exem­plele pe care ni le oferă din acest punct de vedere cooperative ca cele din Şimand, judeţul Arad, Sa­­lonta, judeţul Bihor, Palazul Mare,­ţul Iaşi şi numeroase altele. Pro- Z. BÏRLADEANU R SOMESAN (Continuare în pag. a 3-a) Гп această hală (Uzi­na de maşini grele Bucureşti) se „toarnă" piese uriaşe de zeci­­şi sute de tone, nece­sare marilor obiective industriale care se construiesc în țara noastră PRIMARII sunt şi ai satelor componente în judeţul Vîlcea, ne-am intere­sat mai îndeaproape despre modul în care consiliile populare acordă asistenţă nu numai centrului ci­vil, dar şi satelor mărginaşe, une­le care au fost cîndva comune. Lu­cruri bune am găsit la Băbeni, Păuşeşti-Măglaşi, cît şi în alte locuri. Prin rotaţie, în satele în­depărtate, lucrătorii consiliilor a­­cordă ore de audienţă, rezolvă la faţa locului problemele cetăţeneşti de interes general sau cele perso­nale. De asemenea e de consemnat faptul că realizările edilitar-gos­­podăreşti sunt prezente pe toată raza localităţilor amintite. Exem­plele bune nu trebuie mult cău­tate. La Băbeni, la una din sesiu­nile consiliului s-a luat în dezba­tere tocmai modul cum se înfăp­tuiesc propunerile cetăţenilor din satele mărginaşe. Constatările de moment nu erau îmbucurătoare. Atunci, îndată după sesiune, s-a elaborat o decizie în urma că­reia şi Gheorghe Gheorghiţescu, Ion şi Gheorghe Stănciucu, au mobilizat cetăţenii şi au trecut la transpunerea în viaţă a măsurilor stabilite pentru înfrumuseţarea circumscripţiilor lor. S-au procu­rat tuburi de beton, au fost gă­site mijloacele cu ajutorul căro­ra s-a transportat o mare canti­tate de balast pentru amenajarea drumurilor degradate şi pe care a­­cum se circulă cu uşurinţă. Grija deosebită pentru mai buna gospodărire, aprovizionarea cu cele necesare a magazinelor comercia­le în satele îndepărtate se mani­festă şi la Păuşeşti-Măglaşi. Aici s-a dat îndeosebi „bătălia" pentru introducerea curentului electric în toate casele şi nu numai în cele GH. DIMA (Continuare în pag. a 2-a) _______ citiți In PAGINA a rubrica noastră POVESTE CU STRIMBA LEMNE I *•••.* • ¥ •• »*. i■' " .,.-V « •vt'V \ A rămas sania Colindînd satele din nordul ţării, lui Strîmbă­­lemne i s-a întîmplat un accident. La un hop, sa­nia lui s-a fărîmat. Tăl­­pigul sting s-a frînt în două, iar ţepuşele din partea dreaptă au fost fă­cute fărîme. Şi aricit de meşter e eroul nostru în arta lemnului, n-a izbutit sa avea să dreagă stricăciunile­ pricinuite săniei. A hotă­­rît, deci, s-o ducă la un atelier de specialitate, îşi aminti de o discuţie avu­tă la Uniunea judeţeană Botoşani a cooperativelor de consum, unde fusese informat că un asemenea atelier cu activitate şi re­zultate rodnice a fost or­ganizat chiar de coopera­tiva de consum din comu­na Hilişeu. Ce noroc pe el că i s-a întîmplat ac­cidentul chiar Ungă a­­ceastă comună ! S-a prezentat la preşe­dintele cooperativei : — Aveţi un atelier de tîmplărie ? — Unul din cele mai bune din judeţ... — Mi se pot repara ţe­puşele şi tălpigul de la sanie ? — Facem lucrări şi mai complicate, de artă chiar, şi garantăm calitatea lor. — Batem palma ? — Batem. — Cină să viu s-o iau ? — Mai întîi trebuie s-o duci. — Unde ?­ — La oraş, în Dorohoi, pe str. Mihai Viteazul. Acolo e atelierul nostru de tîmplărie... — Cum adică, fiind aici în Hilişeu, să mă duc la Dorohoi ca să-mi repar sania la atelierul coope­rativei de consum din... comuna Hilişeu ? Aştept să vină atelierul aici în comună. Şi aşteaptă. Aşteaptă şi locuitorii din satele co­munei Hilişeu. D. TARNAUCEANU lama pe uliţă... în Bucureşti, la Muzeul Satului Instrument al făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate PETRU I. BERARU Partidul nostru porneşte de la concepţia că edificarea orînduirii socialiste este opera conştientă a maselor, rodul gîndirii şi activită­ţii creatoare a acestora, rodul gîn­dirii şi activităţii creatoare a în­tregului popor се-şi făureşte liber propriul său destin. Crearea tuturor condiţiilor pen­tru ca oamenii muncii să ia parte activă la conducerea treburilor ob­şteşti, să-şi spună cuvîntul asupra tuturor problemelor dezvoltării so­cietăţii este un postulat de prim ordin al construcţiei socialiste şi comuniste. Partidul Comunist Român con­sideră drept una dintre marile sale îndatoriri, în îndeplinirea mi­siunii istorice ce-i revine în socie­tatea noastră, organizarea şi con­ducerea nemijlocită a procesului de adîncire şi perfecţionare mul­tilaterală a noii orînduiri sociale, de promovare a tot ce e nou şi avansat în gîndirea şi creaţia so­cială, de dezvoltare continuă a de­mocraţiei socialiste. „Perfecţiona­rea continuă a conducerii socie­tăţii, a activităţii multilaterale a statului, a raporturilor sociale — spunea tovarăşul Nicolae Ceauşescu — reprezintă condiţia esenţială a înaintării ţării noastre pe calea so­cietăţii socialiste1*. Abordînd a­­ceastă problemă, Congresul al X-lai al novtî/Ti îlni «Aotru a prim­it de la teza marxistă fundamentală potrivit căreia statul va dăinui încă multă vreme, constituind ca­drul naţional de făurire a societă­ţii socialiste multilateral dezvolta­te, ca etapă obiectivă în procesul trecerii treptate la comunism. Făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate presupune nu numai perfecţionarea relaţiilor de producţie, ci şi a tuturor rela­ţiilor sociale, crearea acelui cadru organizatoric apt să permită mani­festarea în sfera vieţii sociale a fiecărui cetăţean, participarea tot mai activă a celor ce muncesc la conducerea treburilor politice, lăr­girea libertăţilor, dezvoltarea de­mocraţiei socialiste. Documentele Congresului al X-lea conturează direcţiile principale ale programu­lui multilateral iniţiat de partid pentru perfecţionarea relaţiilor de producţie, a tuturor raporturilor sociale, a suprastructurii, îmbună­tăţirea formelor şi metodelor de organizare a economiei naţionale, a întregii societăţi. In aceste con­diţii sociale, funcţiile statului cu­nosc ample transformări calitative: activitatea sa internă se concen­trează spre dezvoltarea rapidă a forţelor de producţie şi adîncirea relaţiilor sociale socialiste, spre intensificarea vieţii culturale şi «Л» «rm­­­n 9_/1­V Semne bune anul­are „În anul 1970 se continuă construcţia spitalelor de mare ca­pacitate Galaţi (1 000 paturi), Baia Mare (900 paturi şi policli­nică), Craiova (1 000 paturi şi policlinică). Se prevede de ase­menea începerea con­­strucției unor spitale noi cu capacitate de cite 500 paturi la Rm. Vîlcea, Slatina, Bra­şov, Alexandria, Vas­lui, Timişoara, neuro­chirurgie Bucureşti, complexul clinic Bucu­reşti cu 1 500 paturi precum şi o policlini­că la Tîrnăveni. In mediul sătesc Mi-­ Ca să fim sănătoşi Dr. MIHAIL ALDEA adjunct al ministrului sănătăţii Misterul Sănătăţii va acorda un sprijin din fond central de 2 200 000 lei pentru construcţia a 10 dis­pensare rurale în ju­deţele Argeş, Brăila, Constanţa, Gorj, Hu­nedoara, Sălaj, Tul­­cea, Olt, Vaslui, Ga­laţi. Se vor aloca din fondurile centralizate ale Ministerului Sănă­tăţii cca. 112 008 000 lei unităţilor din re­ţeaua sanitară pentru diverse utilaje medi­cale din ţară şi im­port (350 unituri den­tare, 100 aparate ronteţe­ dentare, me­se de operaţie etc). De asemenea mijloa­ce de transport (309 autosanitare)". In­semn­ăra de călătorie dira Franţa Biot - acolo unde sticla prinde viaţă d­­­ntre Nice şi Cannes, pe fai­moasa Rivieră, un sătuc îşi anunţă cu numele său scurt, lesne de ţinut minte, prezenţa la numai trei kilometri de Meditera­­na : Biot. Aici, unde lanţul Alpilor coboară vertiginos, de parcă ar vrea să-şi spele versantele în mare, nu vei găsi agitaţia elegantă a sta­ţiunilor amintite la început. Casele încorsetate de ziduri, străduţe pa­vate cu piatră, florile şi numărul mare de olari este tot ceea ce se poa­te observa în mica localitate pro­vensală. Dacă însă apuci pe un mic drum străjuit de măslini, vei a­­junge direct la sticlărie, locul unei îndeletniciri artizanale căreia i s-a dus vestea pînă departe, chiar şi în alte ţări. Desigur, vizita începe cu maga­zinul unde sînt expuse vînzării produsele de forme şi culori pe cît de atrăgătoare, pe atît de obişnui­te: sticle, pahare, ulcioare, carafe, vaze, platouri şi altele, de folosin­ţă curentă, care poate n-ar mai merita să vorbim despre ele. Cu toate acestea, sticlăria de la Biot îşi are o reputaţie bine stabilită şi prin locul unde fiinţează, dar şi prin felul cum realizează produse­le. Iată de ce vizita continuă din magazin alături, în atelierul unde strălucirea fascinantă a cuptorului este egalată doar de sticla lumi­noasă, în permanentă mişcare, în mîinile celor ce-i dau viaţă. Ceea ce face farmecul original al sticlăriei de la Biot este tocmai EUGEN ATANASIU (Continuare in pag. a 4-a)

Next