Satul Socialist, ianuarie 1970 (Anul 2, nr. 208-231)
1970-01-29 / nr. 229
Peisaj în alb și negru. Doar două culori, dar cîtâ frumusețe ! SATUL SOCIALIST ANUL II Nr. 229 JOI 29 IANUARIE 1970 4 pagini — 30 bani • La 27 ianuarie*, Miread Malița, adjunct al ministrului da externe al României, care sa afla într-o vizită la Stockholm, la Invitația guvernului suadez, a fost primit de Torsten Nilsson, ministrul afacerilor externe, cu care prilej au fost trecute în revistă relaţiile bilaterale dintre România şi Suedia. La Simferopol a avut loc o solemnitate în cadrul căreia ministrul plenipotenţiar Ion Ciubotaru, consilier al Ambasadei României în U.R S.S., fi colonelul Cornel Berar, ataşatul militar, aero fi naval al României în Uniunea Sovietică, au înmînat unui grup de cetățeni sovietici ordine fi medalii românesti, conferita pentru participarea acestora la eliberarea țării noastre de sub jugul fascist fi pentru contribuţia lor la întărirea prieteniei româno-sovietice. La Moscova îşi desfăşoară lucrările Conferinţa teoretică internaţională consacrată centenarului naşterii lui Lenin, cu tema „Sistemul socialist mondial — întruchipare a ideilor leninismului". Delegaţia română este condusă de prof. dr. Roman Moldovan, membru corespondent al Academiei. • în raza municipiului Tecuci a început construcţia unui mare complex zootehnic. Potrivit proiectului, aici vor fi date în exploatare peste un an grajduri şi construcţii anexe care vor putea adăposti 2 200 vaci de reproducţie şi 1 000 viţei. • In zilele de 26 şi 27 ianuarie a avut loc la Sofia o întîlnire a adjuncţilor miniştrilor de externe din statele participante la Tratatul de la Varşovia, în cursul căreia au fost discutate probleme legate de pregătirea Conferinţei aeneraleuropene în problema securității și colaborării în "Europa. EVENIMENTEa£e. Cum aţi pregătit ADUNAREA GENERALA? Raid-anchetă prin judeţele Ilfov şi Ialomiţa In condiţiile acestui an, adunările generale ale membrilor cooperatori au o semnificaţie deosebită, ele fiind chemate să dezbată pe larg măsurile stabilite de conducerea partidului pentru dezvoltarea agriculturii cooperatiste — măsuri concretizate în Hotărirea plenarei din decembrie a Consiliului Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie — şi, în funcţie de condiţiile locale existente, să precizeze măsurile ce trebuie luate pentru îmbunătăţirea activităţii de producţie, economică şi organizatorică a fiecărei unităţi. Aşa cum am relatat în numerele anterioare ale ziarului, în unele cooperative agricole primele adunări generale — cele care dezbat şi aprobă normele de muncă şi formele de organizare şi retribuire a muncii — au avut loc. In multe unităţi însă ele urmează să se ţină de acum încolo. Ce se întreprinde aici pentru reuşita adunărilor ? Cum se achită de sarcinile importante, multiple ce le revin în această privinţă cadrele de conducere şi specialiştii din unităţi, organele agricole ? La aceste întrebări şi-a propus să răspundă raidul întreprins, recent, prin cîteva cooperative agricole din judeţele Ilfov şi Ialomiţa. Se cuvine să precizăm de la bun început, ca o remarcă generală, că în majoritatea cooperativelor cei chemaţi să pregătească adunările generale, materialele care vor fi supuse spre dezbatere, desfăşoară o activitate rodnică, responsabilă. Colectivele formate din ingineri, membri ai consiliilor de conducere, brigadieri, şefi de echipă, cooperatori cu experienţă analizează temeinic noile forme organizatorice şi de retribuire recomandate, precum şi normele stabilite de Ministerul Agriculturii şi Silviculturii, pentru ca în funcţie de posibilităţile existente să le aleagă pe acelea care pot da cele mai bune rezultate, pot asigura îmbunătăţirea — încă din acest an — a activităţii de producţie şi economice. Merită reţinut faptul că în această activitate amplă, de mare răspundere sunt antrenaţi şi cooperatorii, astfel ca ei să poată înţelege esenţa măsurilor adoptate de plenara Consiliului Uniunii Naţionale, să-şi poată spune părerea în legătură cu măsurile concrete ce trebuie luate — în spiritul acestora — în fiecare unitate. O preocupare de seamă a colectivelor formate, a cooperativelor o constituie definirea formelor organizatorice ce se vor adopta de către adunarea generală. Răspunderea cu caree lucrează în multe unităţi constituie o garanţie sigură a succesului acestei importante acţiuni. La cooperativa din Albeşti, judeţul Ialomiţa, bunăoară, Tudor Jugănaru, preşedintele unităţii, şi Ion Popa, inginerul şef, ne informau că în urma studiului făcut şi a consultării cooperatorilor s-a propus adoptarea unor forme organizatorice diferenţiate în funcţie de condiţiile fiecărei ramuri. Pentru culturile de cîmp se preconizează organizarea unui sector constituit din patru brigăzi, a cărui conducere va fi încredinţată unui specialist, precum şi înfiinţarea unei ferme legumicole cu 113 hectare, în zootehnie s-a propus organizarea unei ferme mixte de porcine şi păsări şi a trei brigăzi specializate pentru taurine de reproducţie, vaci de lapte şi ovine. Acest mod de organizare — ni se explica — va asigura valorificarea superioară a resurselor de care dispune unitatea, a bazei materiale şi a forţei de muncă existente, instaurarea răspunderii fiecărui om pentru realizarea producţiei propuse. La Jegălia s-a preconizat orga- MARIA BOGDAN (Continuare în pag. a 3-a) CARNET E încă iarnă, ogoarele hibernează sub plapuma de omăt, dar oamenii satului trăiesc cu gîndul la primăvară. Ei privesc soarele din ce, în ce mai puternic şi mai înalt, îşi revizuiesc uneltele de muncă, îşi plănuiesc amănunţit acţiunile viitoare, ca în preajma unei mari bătălii. Căci îi aşteaptă într-adevăr o mare bătălie, străveche şi totuşi în fiecare an nouă. De aceea Cu gîndul la primăvară în vorbele de azi se şi spune „campanie", campanie de primăvară. Ce însemnează aceasta, în proporţiile ei adevărate, nu-ţi poţi da seama decît atunci, şi acolo, în tumultul satelor şi cîmpurilor cuprinse de fierbinţeala muncii zorite. Şirurilor de pluguri, ţinute de coarne, şirurilor de semănători, care înaintau în lungul brazdelor, cu gestul rotit al mîinii drepte, i-au luat loc maşinile moderne : tractorul şi semănătoarea. Priveliştea, descrisă cîndva de Alecsandri, s-a schimbat. Dar VASILE NICOROVICI (Continuare în pag. a 2-a) înaintea adunării generale pentru dare de seamă şi dezbaterea sarcinilor de plan, o ultimă şedinta a consiliului de conducere la cooperativa agricolă Pitaru, judeţul Dîmboviţa Foto : C. DUMITRU Шт La pupitrul de comandă al unei locomotive electrice în plină cursă pe magistralele țării Cu privire la organizarea Muzeului de istorie al Republicii Socialiste România Pe baza hotărîrii Comitetului Central al Partidului Comunist Român și a Consiliului de Miniştri cu privire la înființarea Muzeului de istorie al Republicii Socialiste România, a fost numită o comisie de organizare, sub preşedinţia academicianului profesor Constantin Daicoviciu. De asemenea, a fost atribuită acestui muzeu clădirea Poştei Centrale din Bucureşti. Muzeul de istorie al Republicii Socialiste România va înfăţişa cele mai reprezentative mărturii ale istoriei patriei noastre, ale luptei revoluţionare a poporului român pentru eliberare socială şi independenţă naţională, pentru realizarea statului naţional unitar, dezvoltarea economiei, ştiinţei şi culturii, pentru făurirea societăţii socialiste, împreună cu istoria poporului român vor fi înfăţişate istoria dezvoltării naţionalităţilor conlocuitoare, tradiţiile comune ale luptei pentru libertatea şi progresul patriei. O atenţie deosebită se va acorda prezentării contribuţiei poporului român la civilizaţia umană în această parte a Europei şi în lume. Muzeul va înfăţişa relaţiile de prietenie dintre România şi ţările socialiste, legăturile dintre poporul român şi alte popoare de-a lungul veacurilor, solidaritatea cu lupta de eliberare naţională şi socială dusă de alte popoare. Patrimoniul muzeistic al Muzeului de istorie al Republicii Socialiste România se va constitui din exponate şi documente de importanţă republicană aflate în administrarea muzeelor, Arhivelor statului, bibliotecilor, centrelor de documentare, ministerelor, consiliilor populare, din obiecte donate sau achiziţionate de la organizaţii obşteşti, de cult sau persoane fizice. Muzeul de istorie al Republicii Socialiste România va desfăşura o intensă activitate de cercetare ştiinţifică în vederea îmbogăţirii şi valorificării patrimoniului muzeistic, va aduce o largă contriuţie la întreaga activitate ideologică şi culturalştiinţificâ din ţara noastră. Cu maşinile industriei laptelui prin cooperativele agricole din judeţul Bihor Cu puţina vreme in ună am întreprins pe raid prin citeva cooperative agricole din judeţul Bihor, pentru a constata modul în care se desfăşoară acţiunea de livrare-preluare a laptelui. „Sînteţi mulţumiţi de felul în care se respectă contractul?" — a fost întrebarea pe care am pus-o interlocutorilor. La cooperativa agricolă din comuna Valea lui Mihai, răspunsul a fost pozitiv. Anul trecut, de la fiecare vacă s-a obţinut — în medie — o producţie de peste 2 500 litri lapte, ceea ce a făcut ca planul producţiei-marfă să fie depăşit cu 910 hectolitri. Autocisternele I. L. au venit cu regularitate să preia laptele, iar recepţia s-a făcut în prezenţa brigadierului, inginerului zootehnist şi a tehnicianului cu selecţia. Şi în acest an lucrurile se desfăşoară în condiţii corespunzătoare. In prima decadă a lunii ianuarie, de pildă, s-au livrat peste sarcina de contract 5 hectolitri lapte. Cooperaţia de consum îşi dezvoltă continuu activitatea în domeniul aprovizionării cu mărfuri a populaţiei de la sate, al prestărilor de servicii, precum şi al valorificării unor produse agro-alimentare. Ritmurile şi proporţiile pe sectoarele de activitate stabilite prin planul cooperaţiei de consum în 1970 sunt corelate cu cele prevăzute în planul de stat de dezvoltare a economiei naţionale pe acest an, aprobat de Plenara C.C. al P.C.R. din decembrie 1969 şi legiferat de Marea Adunare Naţională. Ţinînd seama că în acest an cooperaţia de consum are sarcina să contribuie într-o mai mare măsură la constituirea fondului de stat de produse agricole, valoarea totală a planului de contractări-achiziţii va fi cu circa 24 la sută mai mare decît realizările anului trecut. Sporuri substanţiale sunt prevăzute la o serie de produse importante ca ouă, păsări, miere, ovine, lapte de vacă, pene, plante medicinale din flora spontană şi din culturi, precum şi la iepuri de casă, melci, raci, porumbei etc. Ca urmare a măsurilor luate încă înainte de începutul anului, în numeroase judeţe, planul de achiziţii pe luna ianuarie la păsări, de pildă, în Timiş, Arad, Constanţa, Ilfov şi altele, a fost realizat în primele 15 zile în proporţie de 50—62 la sută. Rezultate bune s-au obţinut şi în judeţele Covasna, Ialomiţa, Tulcea şi altele. La prestările de servicii pentru populaţie se prevede o creştere de 8,5 la sută a volumului total de lucrări şi totodată extinderea şi diversificarea reţelei de unităţi în scopul satisfacerii în cît mai bune condiţiuni a cerinţelor populaţiei săteşti. Sarcini importante revin organizaţiilor cooperaţiei de consum în domeniul aprovizionării cu mărfuri a celor peste 12 milioane de locuitori ai satelor. In raport cu creşterea puterii de cumpărare a populaţiei şi al producţiei bunurilor de consum, în acest an se prevede ca prin unităţile noastre să se vîndă cu 2,2 miliarde lei mai multe mărfuri faţă de anul trecut. (Continuare în pag. a 2-a) COOPERAŢIA DE CONSUM in anul 1970 Ing. IOAN BUCŞA vicepreşedinta al CENTROCOOP SPORT citiți In PAGINA a IV-a rubrica noastra RESPECTAT! GRAFICUE DECADALA LIVRAREA PRODUCŢIEI CONTRACTATE! Reparaţiile la IMA Stîlpu, judeţul Buzău se apropie de sfîr?it Foto : C. DUMITRU Ne-am aşteptat să înregistrăm asemenea aspecte la toate cooperativele agricole din acest judeţ, deoarece — ştie oricine — contractul, o dată încheiat, trebuie respectat atît de către furnizor, cît şi de beneficiar. Dar nu s-a întîmplat aşa. In prima decadă a lunii ianuarie, cooperatorii din Buduslău au livrat cu 12 hectolitri mai puţin decît era prevăzut în grafic, cei din Talpoşi au rămas datori cu 50 hectolitri... Extrem de dăunător este că această situaţie nu pune pe gînduri conducerile unităţilor respective. Semnificativ în această privinţă este răspunsul dat de tov. Ion Sava, inginerul şef al cooperativei agricole din Mihai Bravu. Dînsul ne spunea : „Noi n-avem ce să le reproşăm celor de la I. L. . Nu ştim însă dacă şi ei pot spune acelaşi lucru despre noi". Sinceritatea este meritorie, dar aceasta nu ţine loc de fapte. Am redat răspunsul respectiv şi pentru alt motiv : el sintetizează nu numai constatările făcute în cele cîteva cooperative citate anterior, ci în multe altele, unde neîndeplinirea contractelor la acest produs constituie o carenţă mai veche. Aşa se face că anul trecut, pe întregul judeţ, planul producţiei-marfă la lapte nu a fost îndeplinit cu peste 4 000 hectolitri. Firesc ar fi fost ca în urma acestei situaţii, organele agricole judeţene să analizeze cauzele care au determinat nerealizarea planului şi să adopte măsuri corespunzătoare. Dar lucrurile nu s-au petrecut aşa şi în acest an s-a păşit cu... stîngul : în prima decadă a lunii ianuarie, producţia-marfă la lapte a fost îndeplinită în proporţie de 90 la sută. Cu prilejul raidului pe care l-am întreprins am căutat să stabilim cauzele care determină aceste neîndepliniri ale obligaţiilor asumate prin contract Fără a avea pretenţia că le-am aflat pe toate, vom reda cîteva, care sperăm că vor constitui un „semnal de alarmă" atît pentru consiliile de conducere ale cooperativelor, cît şi pentru organele agricole judeţene ; • multe cooperative agricole, printre care : Sîntimreu, Mihai Bravu, Talpoşi, Fegernic etc. n-au asigurat in întregime necesarul de EMIL BUNEA (Continuare în pag. a 3-a) Pot Trimite Trei Recomandate? Cînd spui P.T.T.R. de multe ori nu te gîndeşti la poştă, telegraf, telefon, radio, ci în primul rînd la operativitate. Dacă, să zicem, locuieşti la Satu Mare şi vrei să comunici ceva la Bucureşti, decît să vii pînă în Capitală mai bine pui mina pe telefon sau trimiţi o telegramă şi totul se rezolvă intr-un timp foarte scurt Aceasta se întîmplă de obicei la oficiile poştale din oraşe , în comune... altceva. E drept că Strîmbă-lemne, în drumurile sale prin sate a întîlnit şi oficii poştale care îşi justifică pe deplin scopul pentru care au fost create, dar au fost şi cazuri cînd a stat o zi întreagă ca să capete la telefon legătura cu Bucureştiul. Ieri, Strîmbălemne a primit de la corespondentul voluntar Neagu Ion din satul Dragodăneşti, judeţul Dîmboviţa o scrisoare care l-a determinat să pună mîna pe condei şi să aştearnă pe hîrtie cîteva rînduri, cu speranţa că vor fi citite şi de tovarăşii din ministerul tutelar. Satul Dragodăneşti are un oficiu P.T.T.R. care funcţionează în locuinţa lui Nicu Pantilimon, acesta fiind şi şeful oficiului cu pricina. Să zicem că vrei să expediezi o recomandată sau să vorbeşti la telefon cu un văr de la Tîrgovişte. Poţi să vrei însă mult şi bine pentru că nu eşti servit pînă proprietarul (şeful) nu dă de mîncare la vaci, la porci, la păsări etc. E mai comod să iei autobuzul şi să dai o fugă pînă la Tîrgovişte decît să faci apel la serviciile acestui oficiu P.T.T.R. Şeful oficiului are o metodă originală şi in problema difuzării presei : oricine trece pe stradă primeşte ziarele pentru nenea Ma POVESTE CU STRÎMBA-LEMNE rin, nenea Vasile, nenea Andrei, numai că sînt nenumărate cazurile cînd ziarele nu mai ajung la abonaţi. Strîmbă lemne a vrut să comunice toate aceste neajunsuri telefonic, dar... nici telefonul lui nu funcţionează. Şi mai e o zicală : Vorba zboară (pe fir), scrisul rămîne. Numai că Strîmbălemne nu a scris ca să rămînă, ci să se ia măsuri ! GH. NEAGU ITINERAR RE GLOB „Continentul de la marginea lumii Continentul de la marginea lumii , cum a fost denumită marea insulă ce formează continentul Australiei, datorită marii depărtări la care este situată, a fost descoperit pentru prima oară de navigatorul spaniol Luis Vaez de Torres, în anul 1605. Apoi, succesiv, el a fost redescoperit, ori explorat de multe alte expediţii, între care şi cea a navigatorului englez James Cook. In cele din urmă, Australia a devenit colonie britanică, populaţia autohtonă, aşa-numiţii aborigeni, fiind izgonită în regiunile cele mai aride, unde, datorită lipsei unor condiţii de viaţă normale, a fost, în mod lent dar sigur, exterminată (din cei aproximativ 300 000 de băştinaşi ce populau aceste meleaguri la începutul exodului emigranţilor europeni, au mai rămas astăzi doar vreo 47 000 de suflete). La începutul anului 1901, pe continentul sudic a fost creată Uniunea Australiană, federaţie de state şi teritorii, care a intrat ca dominion în imperiul britanic. Această uniune este alcătuită din șase state — Australia de Sud, Australia de Vest, Noua Galie de Sud, Qeensland, Victoria şi Tasmania —, precum şi două teritorii (Teritoriul de Nord şi Teritoriul Capitalei Federale, denumit şi Camberra). In posesiunea Uniunii Australiene se mai află, de asemenea, insulele Norfolk şi teritoriul Papua, situat în sud-estul insulei Noua Guinee, ambele cu statut de colonii, partea de nord-est a Noii Guinee, cu statut de tutelă, precum și insula Naurucon- EMILIAN GAINA (Continuare în pag. a 4-a) ti