Satul Socialist, ianuarie 1970 (Anul 2, nr. 208-231)

1970-01-29 / nr. 229

Peisaj în alb și negru. Doar două culori, dar cîtâ frumusețe ! SATUL SOCIALIST ANUL II Nr. 229 JOI 29 IANUARIE 1970 4 pagini — 30 bani • La 27 ianuarie*,­ Miread Malița, adjunct al ministrului da externe al României, care sa afla într-o vizită la Stockholm, la Invitația guvernului suadez, a fost primit de Torsten Nilsson, ministrul afacerilor externe, cu care prilej au fost trecute în revistă relaţiile bilaterale dintre România şi Sue­dia.­­ La Simferopol a avut loc o solemnitate în cadrul că­reia ministrul plenipotenţiar Ion Ciubotaru, consilier al Am­basadei României în U.R­ S.S., fi colonelul Cornel Berar, ataşatul militar, aero fi naval al României în Uniunea So­vietică, au înmînat unui grup de cetățeni sovietici ordine fi medalii românesti, conferita pentru participarea acestora la eliberarea țării noastre de sub jugul fascist fi pentru contri­buţia lor la întărirea prieteniei româno-sovietice.­­ La Moscova îşi desfăşoară lucrările Conferinţa teore­tică internaţională consacrată centenarului naşterii lui Le­nin, cu tema „Sistemul socialist mondial — întruchipare a ideilor leninismului". Delegaţia română este condusă de prof. dr. Roman Moldovan, membru corespondent al Acade­miei. • în raza municipiului Tecuci a început construcţia unui mare complex zootehnic. Potrivit proiectului, aici vor fi date în exploatare peste un an grajduri şi construcţii anexe care vor putea adăposti 2 200 vaci de reproducţie şi 1 000 viţei. • In zilele de 26 şi 27 ianuarie a avut loc la Sofia o în­­tîlnire a adjuncţilor miniştrilor de externe din statele parti­cipante la Tratatul de la Varşovia, în cursul căreia au fost discutate probleme legate de pregătirea Conferinţei aeneral­­europene în problema securității și colaborării în "Europa. EVENIMENTE­­a£e. Cum aţi pregătit ADUNAREA GENERALA? Raid-anchetă prin judeţele Ilfov şi Ialomiţa In condiţiile acestui an, adunările generale ale membrilor coope­ratori au o semnificaţie deosebită, ele fiind chemate să dezbată pe larg măsurile stabilite de conducerea partidului pentru dezvoltarea agricul­turii cooperatiste — măsuri concretizate în Hotărirea plenarei din de­cembrie a Consiliului Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie — şi, în funcţie de condiţiile locale existente, să precizeze măsurile ce trebuie luate pentru îmbunătăţirea activităţii de producţie, economică şi organizatorică a fiecărei unităţi. Aşa cum am relatat în numerele anterioare ale ziarului, în unele cooperative agricole primele adunări generale — cele care dezbat şi aprobă normele de muncă şi formele de organizare şi retribuire a muncii — au avut loc. In multe unităţi însă ele urmează să se ţină de acum încolo. Ce se întreprinde aici pentru reuşita adunărilor ? Cum se achită de sarcinile importante, multiple ce le revin în această pri­vinţă cadrele de conducere şi specialiştii din unităţi, organele agri­cole ? La aceste întrebări şi-a propus să răspundă raidul întreprins, recent,­ prin cîteva cooperative agricole din judeţele Ilfov şi Ialomiţa. Se cuvine să precizăm de la bun început, ca o remarcă generală, că în majoritatea cooperativelor cei chemaţi să pregătească adunările generale, materialele care vor fi su­puse spre dezbatere, desfăşoară o activitate rodnică, responsabilă. Colectivele formate din ingineri, membri ai consiliilor de conducere, brigadieri, şefi de echipă, coopera­tori cu experienţă analizează te­meinic noile forme organizatorice şi de retribuire recomandate, pre­cum şi normele stabilite de Mi­nisterul Agriculturii şi Silvicultu­rii, pentru ca în funcţie de posibi­lităţile existente să le aleagă pe acelea care pot da cele mai bune rezultate, pot asigura îmbunătăţi­rea — încă din acest an — a acti­vităţii de producţie şi economice. Merită reţinut faptul că în această activitate amplă, de mare răspun­dere sunt antrenaţi şi cooperatorii, astfel ca ei să poată înţelege esenţa măsurilor adoptate de plenara Con­siliului Uniunii Naţionale, să-şi poată spune părerea în legătură cu măsurile concrete ce trebuie luate — în spiritul acestora — în fiecare unitate. O preocupare de seamă a co­lectivelor formate, a cooperativelor o constituie definirea formelor or­ganizatorice ce se vor adopta de către adunarea generală. Răspun­derea cu care­­e lucrează în multe unităţi constituie o garanţie sigură a succesului acestei importante acţiuni. La cooperativa din Albeşti, judeţul Ialomiţa, bunăoară, Tudor Jugănaru, preşedintele unităţii, şi Ion Popa, inginerul şef, ne infor­mau că în urma studiului făcut şi a consultării cooperatorilor s-a pro­pus adoptarea unor forme organi­zatorice diferenţiate în funcţie de condiţiile fiecărei ramuri. Pentru culturile de cîmp se preconizează organizarea unui sector constituit din patru brigăzi, a cărui condu­cere va fi încredinţată unui spe­cialist, precum şi înfiinţarea unei ferme legumicole cu 113 hectare, în zootehnie s-a propus organizarea unei ferme mixte de porcine şi pă­sări şi a trei brigăzi specializate pentru taurine de reproducţie, vaci de lapte şi ovine. Acest mod de or­ganizare — ni se explica — va asigura valorificarea superioară a resurselor de care dispune unita­tea, a bazei materiale şi a forţei de muncă existente, instaurarea răspunderii fiecărui om pentru realizarea producţiei propuse. La Jegălia s-a preconizat orga- MARIA BOGDAN (Continuare în pag. a 3-a) CARNET­ E încă iarnă, ogoarele hi­bernează sub plapuma de o­­măt, dar oamenii satului tră­iesc cu gîndul la primăvară. Ei privesc soarele din ce, în ce mai puternic şi mai înalt, îşi revizuiesc uneltele de mun­că, îşi plănuiesc amănunţit acţiunile viitoare, ca în preaj­ma unei mari bătălii. Căci îi aşteaptă într-adevăr o ma­re bătălie, străveche şi totuşi în fiecare an nouă. De aceea Cu gîndul la primăvară în vorbele de azi­­ se şi spu­ne „campanie", campanie de primăvară. Ce însemnează aceasta, în proporţiile ei adevărate, nu-ţi poţi da seama decît atunci, şi acolo, în tumultul satelor şi cîmpurilor cuprinse de fierbinţeala muncii zorite. Şi­rurilor de pluguri, ţinute de coarne, şirurilor de semă­nători, care înaintau în lun­gul brazdelor, cu gestul ro­tit al mîinii drepte, i-au luat loc maşinile moderne : trac­torul şi semănătoarea. Prive­liştea, descrisă cîndva de A­­lecsandri, s-a schimbat. Dar VASILE NICOROVICI (Continuare în pag. a 2-a) înaintea adunării generale pentru dare de seamă şi dezbaterea sarci­nilor de plan, o ultimă şedinta a consiliului de con­ducere la coope­rativa agricolă Pi­ta­ru, judeţul Dîm­boviţa Foto : C. DUMITRU Шт La pupitrul de comandă al unei locomotive electrice în plină cursă pe magistralele țării Cu privire la organizarea M­uzeului de istorie al Republicii Socialiste România Pe baza hotărîrii Comitetului Central al Parti­dului Comunist Român și a Consiliului de Miniştri cu privire la înființarea Muzeului de istorie al Re­publicii Socialiste România, a fost numită o comi­sie de organizare, sub preşedinţia academicianu­lui profesor Constantin Daicoviciu. De asemenea, a fost atribuită acestui muzeu clădirea Poştei Cen­trale din Bucureşti. Muzeul de istorie al Republicii Socialiste Româ­nia va înfăţişa cele mai reprezentative mărturii ale istoriei patriei noastre, ale luptei revoluţionare a poporului român pentru eliberare socială şi inde­pendenţă naţională, pentru realizarea statului na­ţional unitar, dezvoltarea economiei, ştiinţei şi cul­turii, pentru făurirea societăţii socialiste, împreu­nă cu istoria poporului român vor fi înfăţişate is­toria dezvoltării naţionalităţilor conlocuitoare, tra­diţiile comune ale luptei pentru libertatea şi pro­gresul patriei. O atenţie deosebită se va acorda prezentării contribuţiei poporului român la civi­lizaţia umană în această parte a Europei şi în lume. Muzeul va înfăţişa relaţiile de prietenie dintre România şi ţările socialiste, legăturile din­tre poporul român şi alte popoare de-a lungul veacurilor, solidaritatea cu lupta de eliberare na­ţională şi socială dusă de alte popoare. Patrimoniul muzeistic al Muzeului de istorie al Republicii Socialiste România se va constitui din exponate şi documente de importanţă republicană aflate în administrarea muzeelor, Arhivelor statu­lui, bibliotecilor, centrelor de documentare, minis­terelor, consiliilor populare, din obiecte donate sau achiziţionate de la organizaţii obşteşti, de cult sau persoane fizice. Muzeul de istorie al Republicii Socialiste Româ­nia va desfăşura o intensă activitate de cercetare ştiinţifică în vederea îmbogăţirii şi valorificării patrimoniului muzeistic, va aduce o largă contri­­uţie la întreaga activitate ideologică şi cultural­­ştiinţificâ din ţara noastră. Cu maşinile industriei laptelui prin coope­rativele agricole din judeţul Bihor Cu puţina vreme in u­nă am întreprins pe raid prin citeva­ cooperative agricole din judeţul Bihor, pentru a constata modul în care se desfăşoară acţiunea de livrare-preluare a laptelui. „Sînteţi mulţumiţi de felul în care se respectă contractul?" — a fost întrebarea pe care am pus-o interlocutorilor. La coopera­tiva agricolă din comuna Valea lui Mihai, răspunsul a fost pozitiv. Anul trecut, de la fiecare vacă s-a obţinut — în medie — o pro­ducţie de peste 2 500 litri lapte, ceea ce a făcut ca planul produc­­ţiei-marfă să fie depăşit cu 910 hectolitri. Autocisternele I. L. au venit cu regularitate să preia laptele, iar recepţia s-a făcut în prezenţa brigadierului, inginerului zootehnist şi a tehnicianului cu selecţia. Şi în acest an lucrurile se desfăşoară în condiţii cores­­punzătoare. In prima decadă a lunii ianuarie, de pildă, s-au livrat peste sarcina de contract 5 hectolitri lapte. Cooperaţia de consum îşi dezvoltă continuu ac­tivitatea în domeniul a­­provizionării cu mărfuri a populaţiei de la sate, al prestărilor de servicii, precum şi al valorificării unor produse agro-ali­­mentare. Ritmurile şi proporţiile pe sectoarele de activitate stabilite prin planul coo­peraţiei de consum în 1970 sunt corelate cu cele prevăzute în planul de stat de dezvoltare a eco­nomiei naţionale pe acest an, aprobat de Plenara C.C. al P.C.R. din decem­brie 1969 şi legiferat de Marea Adunare Naţio­nală. Ţinînd seama că în a­­cest an cooperaţia de con­sum are sarcina să con­tribuie într-o mai mare măsură la constituirea fondului de stat de pro­duse agricole, valoarea totală a planului de con­­tractări-achiziţii va fi cu circa 24 la sută mai mare decît realizările anului trecut. Sporuri substan­ţiale sunt prevăzute la o serie de produse impor­tante ca ouă, păsări, miere, ovine, lapte de vacă, pene, plante medi­cinale din flora spontană şi din culturi, precum şi la iepuri de casă, melci, raci, porumbei etc. Ca urmare a măsurilor luate încă înainte de în­ceputul anului, în nume­roase judeţe, planul de achiziţii pe luna ianuarie la păsări, de pildă, în Ti­miş, Arad, Constanţa, Il­fov şi altele, a fost reali­zat în primele 15 zile în proporţie de 50—62 la sută. Rezultate bune s-au obţinut şi în judeţele Co­­vasna, Ialomiţa, Tulcea şi altele. La prestările de servicii pentru populaţie se pre­vede o creştere de 8,5 la sută a volumului total de lucrări şi totodată extin­derea şi diversificarea re­ţelei de unităţi în scopul satisfacerii în cît mai bune condiţiuni a cerinţelor populaţiei săteşti. Sarcini importante re­vin organizaţiilor coope­raţiei de consum în do­meniul aprovizionării cu mărfuri a celor peste 12 milioane de locuitori ai satelor. In raport cu creş­terea puterii de cumpă­rare a populaţiei şi al producţiei bunurilor de consum, în acest an se prevede ca prin unităţile noastre să se vîndă cu 2,2 miliarde lei mai multe mărfuri faţă de anul tre­cut. (Continuare în pag. a 2-a) COOPERAŢIA DE CONSUM in anul 1970 Ing. IOAN BUCŞA vicepreşedinta al CENTROCOOP SPORT citiți In PAGINA a IV-a rubrica noastra RESPECTAT! GRAFICUE DECADAL­A LIVRAREA PRODUCŢIEI CONTRACTATE! Reparaţiile la IMA Stîlpu, ju­deţul Buzău se apropie de sfîr­?it Foto : C. DUMITRU Ne-am aşteptat să înregistrăm asemenea aspecte la toate coopera­tivele agricole din acest judeţ, de­oarece — ştie oricine — contractul, o dată încheiat, trebuie respectat atît de către furnizor, cît şi de be­neficiar. Dar nu s-a întîmplat aşa. In prima decadă a lunii ianuarie, cooperatorii din Buduslău au li­vrat cu 12 hectolitri mai puţin de­cît era prevăzut în grafic,­ cei din Talpoşi au rămas datori cu 50 hec­tolitri... Extrem de dăunător este că a­­ceastă situaţie nu pune pe gînduri conducerile unităţilor respective. Semnificativ în această privinţă este răspunsul dat de tov. Ion Sava, inginerul şef al cooperativei agri­cole din Mihai Bravu. Dînsul ne spunea : „Noi n-avem ce să le re­proşăm celor de la I. L. . Nu ştim însă dacă şi ei pot spune acelaşi lucru despre noi". Sinceri­tatea este meritorie, dar aceasta nu ţine loc de fapte. Am redat răspunsul respectiv şi pentru alt motiv : el sintetizează nu numai constatările făcute în cele cîteva cooperative citate ante­rior, ci în multe altele, unde ne­­îndeplinirea contractelor la acest produs constituie o carenţă mai veche. Aşa se face că anul trecut, pe întregul judeţ, planul produc­­ţiei-marfă la lapte nu a fost înde­plinit cu peste 4 000 hectolitri. Firesc ar fi fost ca în urma aces­tei situaţii, organele agricole jude­ţene să analizeze cauzele care au determinat nerealizarea planului şi să adopte măsuri corespunzătoa­re. Dar lucrurile nu s-au petrecut aşa şi în acest an s-a păşit cu... stîngul : în prima decadă a lunii ianuarie, producţia-marfă la lapte a fost îndeplinită în proporţie de 90 la sută. Cu prilejul raidului pe care l-am întreprins am căutat să stabilim cauzele care determină aceste ne­­îndepliniri ale obligaţiilor asumate prin contract Fără a avea preten­ţia că le-am aflat pe toate, vom reda cîteva, care sperăm că vor constitui un „semnal de alarmă" atît pentru consiliile de conducere ale cooperativelor, cît şi pentru organele agricole judeţene ; • multe cooperative agricole, printre care : Sîntimreu, Mihai Bravu, Talpoşi, Fegernic etc. n-au asigurat in întregime necesarul de EMIL BUNEA (Continuare în pag. a 3-a) Pot Trimite Trei Recomandate? Cînd spui P.T.T.R. de multe ori nu te gîndeşti la poştă, telegraf, telefon, radio, ci în primul rînd la operativitate. Dacă, să zicem, locuieşti la Satu Mare şi vrei să comunici ceva la Bucureşti, decît să vii pînă în Capitală mai bine pui mina pe te­lefon sau trimiţi o tele­gramă şi totul se rezolvă intr-un timp foarte scurt Aceasta se întîmplă de obicei la oficiile poştale din oraşe , în comune...­­ altceva. E drept că Strîmbă-lemne, în dru­murile sale prin sate a întîlnit şi oficii poştale care îşi justifică pe de­plin scopul pentru care au fost create, dar au fost şi cazuri cînd a stat o zi întreagă ca să capete la telefon legătura cu Bucu­­reştiul. Ieri, Strîmbă­­lemne a primit de la co­respondentul voluntar Neagu Ion din satul Dra­­godăneşti, judeţul Dîm­boviţa o scrisoare care l-a determinat să pună mîna pe condei şi să aş­tearnă pe hîrtie cîteva rînduri, cu speranţa că vor fi citite şi de tova­răşii din ministerul tu­telar. Satul Dragodăneşti are un oficiu P.T.T.R. care funcţionează în locuinţa lui Nicu Pantilimon, a­­cesta fiind şi şeful oficiu­lui cu pricina. Să zicem că vrei să expediezi o re­comandată sau­ să vor­beşti la telefon cu un văr de la Tîrgovişte. Poţi să vrei însă mult şi bine pentru că nu eşti servit pînă proprietarul (şeful) nu dă de mîncare la vaci, la porci, la păsări etc. E mai comod să iei autobu­zul şi să dai o fugă pînă la Tîrgovişte decît să faci apel la serviciile acestui oficiu P.T.T.R. Şeful ofi­ciului are o metodă ori­ginală şi in problema di­fuzării presei : oricine trece pe stradă primeşte ziarele pentru nenea Ma­ POVESTE CU STRÎMBA-LEMNE­ rin, nenea Vasile, nenea Andrei, numai că sînt nenumărate cazurile cînd ziarele nu mai ajung la abonaţi. Strîmbă­ lemne a vrut să comunice toate aceste neajunsuri telefo­nic, dar... nici telefonul lui nu funcţionează. Şi mai e o zicală : Vorba zboară (pe fir), scrisul ră­­mîne. Numai că Strîmbă­­lemne nu a scris ca să rămînă, ci să se ia mă­suri ! GH. NEAGU ITINERAR RE GLOB „Continentul de la marginea lumii C­ontinentul de la marginea lu­mii , cum a fost denumită ma­rea insulă ce formează conti­nentul­­ Australiei, datorită marii de­părtări la care este situată, a fost descoperit pentru prima oară de navi­gatorul spaniol Luis Vaez de Torres, în anul 1605. Apoi, succesiv, el a fost redescoperit, ori explorat de multe alte expediţii, între care şi cea a na­vigatorului englez James Cook. In cele din urmă, Australia a devenit colonie britanică, populaţia autoh­tonă, aşa-numiţii aborigeni, fiind izgonită în regiunile cele mai aride, unde, datorită lipsei unor condiţii de viaţă normale, a fost, în mod lent dar sigur, exterminată (din cei aproxima­tiv 300 000 de băştinaşi ce populau a­­ceste meleaguri la începutul exodului emigranţilor europeni, au mai rămas astăzi doar vreo 47 000 de suflete). La începutul anului 1901, pe conti­nentul sudic a fost creată Uniunea Australiană, federaţie de state şi teri­torii, care a intrat ca dominion în im­periul britanic. Această uniune este alcătuită din șase state — Australia de Sud, Australia de Vest, Noua Galie de Sud, Qeensland, Victoria şi Tasmania —, precum şi două terito­rii (Teritoriul de Nord şi Teritoriul Capitalei Federale, denumit şi Cam­­berra). In posesiunea Uniunii Austra­liene se mai află, de asemenea, insu­lele Norfolk şi teritoriul Papua, situat în sud-estul insulei Noua Guinee, ambele cu statut de colonii, partea de nord-est a Noii Guinee, cu statut de tutelă, precum și insula Nauru­­con- EMILIAN GAINA (Continuare în pag. a 4-a) ti

Next