Satul Socialist, februarie 1970 (Anul 2, nr. 232-255)
1970-02-14 / nr. 243
Serele Codlea prezintă astăzi cunoscute şi o latură mai de bucureşteni pentru producţia de flori ne puţin cunoscută a activităţii lor : cultura castraveţilor satul securist 1 ANUL II Nr. 243 Smbătă 14 FEBRUARIE 1970 6 pagini — 30 bani • Cu prilejul aniversării eliberării oraşului Budapesta de sub ocupaţia hitleristǎ, ambasadorul Republicii Populare Ungare la Bucureşti, Ferenc Martin, a oferit joi un cocteil. Au participat Dumitru Popa, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului municipal Bucureşti al P.C.R., primarul general al Capitalei, general-colonel Ion Ioniţa, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., ministrul forţelor armate, Constantin Statescu, secretarul Consiliului de Stat, Corneliu Mânescu, ministrul afacerilor externe, Vasile Vlad, şef de secţie la C.C. al P.C.R., generali şi ofiţeri superiori, participanţi români la luptele pentru eliberarea Budapestei, conducători ai unor instituţii centrale şi organizaţii obşteşti. • Petre Tanasie, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Socialiste România in Ceylon, a prezentat guvernatorului general, William Gopanawa, scrisorile de acreditare. • Cornel Burtică, ministrul comerţului exterior al Republicii Socialiste România, şi membrii delegaţiei economice guvernamentale române au fost primiţi la 11 februarie de alteţa sa şeicul Jaber al Ahmed al Jaber al Sabah, prinţ moştenitor şi primul minstru al statului Kuweit. În cursul discuţiilor au fost abordate probleme de interes reciproc. • La Casa ofiţerilor din Minsk a avut loc solemnitatea în cadrul căreia Ion Ciubotaru, însărcinat cu afaceri ad-interim, şi colonel Cornel Berar, ataşatul militar aero şi naval al Republicii Socialiste România în U.R.S.S., au înmînat unor generali şi ofiţeri superiori sovietici medalii româneşti conferite pentru participarea lor la eliberarea ţârii noastre de sub jugul fascist. EVENIMENTE ale. Secţia de mecanizare : ce este, ce va face ? într-o anchetă publicată cu puţin timp în urmă am prezentat o sumă de puncte de vedere despre felul în care secţiile de mecanizare îşi definesc profilul şi se încadrează în principiile noi de colaborare pe tărâmul producţiei cu cooperativele agricole deservite. La sugestia interlocutorilor cu care am organizat precedenta anchetă, am pus în discuţia unor cadre cu munci de răspundere din Ministerul Agriculturii şi Silviculturii, din direcţiile agricole judeţene şi din întreprinderile de mecanizare, o altă problemă şi anume : cum vedeţi funcţionarea secţiei ca sector mecanic al cooperativei ? Redînd părerile participanţilor la anchetă, vom înfăţişa şi unele puncte de vedere divergente, lucru firesc pentru că procesul definirii activităţii se realizează îndeosebi prin intermediul practicii. — Iar deocamdată — ne spunea Inginerul Gheorghe Gheorghe, director în Ministerul Agriculturii şi Silviculturii — practica pe care o avem ne permite să conturăm atribuţiile, să le direcţionăm, nicidecum să le definitivăm. Ca sector mecanic al cooperativei, secţia de mecanizare va trebui să execute pentru aceasta o serie de lucrări pe care nu le efectua înainte vreme. Socot că merită să reţină atenţia sarcinile ce ne revin în mecaniza-O interesantă discuţie pe tema: CUM TREBUIE SA SE ACŢIONEZE, CE PROBLEME SE CUVIN ÎNCĂ LĂMURITE PENTRU CA SECŢIILE I.M.A. SĂ-ŞI ÎNDEPLINEASCĂ EXEMPLAR NOUA FUNCŢIE DE SECTOARE MECANICE ALE COOPERATIVELOR AGRICOLE rea lucrărilor în fermele zootehnice, cele de reparare şi întreţinere a diverselor utilaje, proprietatea unităţii deservite. De asemenea, cade în obligaţia secţiei şi efectuarea oricărei lucrări mecanice solicitate de cooperativă. — De altfel, noi am efectuat şi pînă acum asemenea lucrări — intervine George Munteanu, inginer coordonator la I.M.A. Tulcea. S-ar putea spune că nu ne lipseşte experienţa. — Diferenţa între situaţia anterioară şi cea de acum e cu totul alta — ţine să precizeze tovarăşul Gheorghe. înainte întreprinderea repara unele utilaje în cooperative ca un act, i-aş zice — de bunăvoinţă. Acum va face acest lucru în aceleaşi condiţii de obligativitate ca şi semănatul, bunăoară. Problema care se pune, şi spre care merită să îndreptăm discuţia, aş formula-o astfel : ce căi, ce mijloace ne stau la dispoziţie pentru îndeplinirea noii sarcini ? — Un fapt mi se pare în afara oricărei discuţii. Noi, în judeţul Mehedinţi — relatează inginerul Ion Floricică, director adjunct al direcţiei agricole — nu prea avem ateliere la secţii. Utilajul propriu ni-1 reparăm fie la sediile întreprinderilor, fie cu ajutorul atelierelor mobile. Primind sarcina de sector mecanic al cooperativei, secţia trebuie să-şi creeze neapărat atelier. — De ce neapărat ? — întreabă inginerul M. Petrovici de la I.M.A. Hărman. Cu asentimentul consiliilor de conducere, pot fi folosite atelierele, utilajele şi chiar forţa de muncă ce aparţine cooperativelor. Şi aceasta nu numai atunci cînd efectuăm reparaţii pentru cooperativă. O putem face şi pentru repararea maşinilor proprii, în Ţara Birsei, unde funcţionează I.M.A. Hărman, multe cooperative au ateliere excelent dotate. Dacă nu privim lucrurile îngust departamental, ci avem în vedere economia naţională ca un tot unitar, ni se pare a fi risipă de fonduri ca în asemenea unităţi să creăm ateliere paralele. Ing. ADELA CUMPANASU MARCEL CALIANU (Continuare în pag■ a 5-a) Marginalii Una din problemele asupra cărora stăruinţa nu e niciodată de prisos este aceea care priveşte relaţiile dintre individ şi societate. Discuţia urmăreşte pe de o parte distrugerea şi înlăturarea concepţiilor vechi care, precum se ştie, au o anumită virulenţă, pe de altă parte, promovarea acelor principii care stau la baza orînduirii noastrte socialiste. Să-i atragem atenţia cititoru- Măsura actelor noastre lui că filozofia marxistă şi apariţia sistemului de state socialiste au zdruncinat din temelii normele eticii burgheze, capitalismul se vede confruntat la el acasă cu o seamă de fenomene cunoscute sub denumirea de mişcări contestatoare. Indiferent de mobilul lor imediat, aceste mişcări denunţă în fond aceeaşi racilă : caracterul anacronic, îmbătrînit şi antiuman al relaţiilor individ-societate în lumea capitalistă. NICOLAE JIANU (Continuare în pag. a 2-a) ее® Citiți în pag. a V l-a rubrica noastră OAMENII DESPRE DURERILE LOR • 24 km pentru o consultaţie • Un stomatolog care rupe coastele unui om . O clădire goală, dar dispensar nu se înfiinţează din lipsă de... spaţiu In secţia de mecanizare, vopsirea tractoarelor este ultima operaţie înaintea începerii campaniei agricole de primăvară Foto : AGERPRES © © Ф 6 © Toţi cei care muncesc ogorul ştiu că în toamnă vremea nu a fost prielnică răsăririi griului. N-au fost precipitaţii, pămîntul era secătuit de apă de seceta din primăvară şi vară. Am intrat în iarnă cu suprafeţe pe care griul nu răsărise sau era slab înfrăţit. Controlul riguros, săptămînal, al fiecărei parcele este de acum o sarcină de capitală importantă pentru toţi specialiştii din unităţi, pentru preşedinţi, pentru brigadieri. Şi nu doar pentru a înregistra pasiv suprafeţele cu grîu nerăsărit sau slab înfrăţit. Mai întîi prentru că, aşa cum precizează Ministerul Agriculturii şi Silviculturii, se impune fertilizarea cu prioritate a culturilor de grîu intrate în iarnă într-o stare de vegetaţie corespunzătoare, şi a celor cu perspective de producţie bună. Recomandarea porneşte de la raţionamentul că folosirea cu precădere a îngrăşămintelor la culturile care se prezintă bine va conduce la un spor de producţie care va putea acoperi pierderile de pe celelalte suprafeţe. Prin aceasta nu se înţelege, fireşte, o intervenţie exclusivă, unilaterală. Griul de pe mari suprafeţe poate fi ajutat să ajungă bine pînă la faza de recoltare şi să dea recolte bune, prin acţiuni operative şi bine organizate pentru spargerea crustei, depistarea şi distrugerea focarelor de dăunători, scurgerea apelor care băltesc, în judeţul Bacău, la un prim control au fost identificate suprafeţe însumînd circa 2 000 de hectare pe care griul este nerăsărit sau slab înfrăţit. La cooperativa agricolă din Parincea, inginerii Eufrosina şi Nicolae Roman, împreună cu brigadierii şi şefii de echipă, au constatat că din cele 974 hectare însămînţate cu grîu doar pe 460 hectare cultura răsărise corespunzător. Controalele făcute de cooperatorii din Ungureni au arătat că şi la ei starea de vegetaţie este nemulţumitoare. Doar pe 120 hectare din 560 însămînţate în toamnă griul îşi arată peria deasă şi verde a firelor bine înfrăţite. Pe 55 hectare nici nu a răsărit. Cum, după topirea zăpezii, apele băltind au început să ameninţe cu sufocarea plantelor, cooperatorii de la Parincea şi Ungureni au trecut de urgenţă la săparea de şanţuri de scurgere. In acelaşi timp, pe solele cu grîu mai slab înfrăţit s-a trecut la administrarea suplimentară a azotatului de amoniu. VASILE IOSIF (Continuare în pag. a 5-a) CUNOAŞTEŢI STAREA DE VEGETAŢIE A GRIULUI ? Parcul Uzinei de autocamioane Braşov. La fiecare opt minute, pe poarta uzinei de la poalele Tîmpei porneşte pe drumurile ţârii un nou autocamion românesc ŢĂRĂNIMEA, o puternică forţă de progres între forţele sociale de bază ale progresului economic şi social al ţării, la loc de frunte se înscrie ţărănimea, în strînsă unitate şi alianţă cu clasa muncitoare, clasă conducătoare . în stat, ţărănimea aduce o contribuţie tot mai mare la realizarea sarcinilor constrite- GHEORGHE ILIE lector universitar ţiei socialiste, la sporirea bunăstării întregului popor. Cooperativizarea agriculturii şi generalizarea relaţiilor socialiste de producţie au transformat ţărănimea într-o clasă omogenă şi unitară, într-un factor hotărîtor al transformării societăţii noastre, al înaintării ei nestăvilite pe calea progresului multilateral, material şi spiritual. Crearea şi dezvoltarea unei puternice industrii, îndeosebi a industriei constructoare de maşini, electrificarea ţării, dezvoltarea industriei chimice au permis statului să acorde agriculturii un sprijin multilateral. Numai în primii trei ani ai actualului cincinal au fost investite în agricultură 20 miliarde lei, la care se adaugă peste 9 miliarde lei investiţii din fondurile proprii ale cooperativelor agricole. Eforturi şi mai mari vor fi făcute în viitorul cincinal pentru dezvoltarea înzestrării tehnice a agriculturii, integrării ei organice în ansamblul economiei naţionale, ca ramură de bază. în Directivele Congresului al X-lea al partidului se prevede un volum de investiţii de 60 miliarde lei din bugetul de stat, la care se adaugă circa 20 miliarde din fondurile proprii ale cooperativelor agricole. Industria va produce o gamă de maşini diversificată, necesară mecanizării complexe a lucrărilor agricole, va furniza circa 2,5 milioane tone îngrăşăminte chimice anual. Se va acorda o atenţie sporită lucrărilor de hidroamelioraţii, pe primul plan fiind înscrise irigaţiile. Toate aceste eforturi materiale vor duce la o sporire considerabilă a producţiei agricole ; la sfîrşitul anului 1975 urmează să se obţină aproximativ 17,5—18,5 milioane de tone de cereale, 4 milioane tone de legume, volumul producţiei zootehnice va creşte cu 25—28 la sută comparativ cu 1970. Participarea cu un volum sporit de valori materiale la circuitul economic, integrarea mai organică a sectorului cooperatist în ansamblul economiei naţionale constituie principala îndatorire socială a ţărănimii. în sporirea rolului social al ţărănimii, atribuţii complexe revin uniunilor cooperatiste agricole, ca organizaţii proprii ale ţărănimii. Ele coordonează eforturile ţăranilor cooperatori pe scară locală şi naţională, în vederea rezolvării problemelor de interes comun, economic, social şi cultural, mijlocesc desfăşurarea relaţiilor de schimb, comerciale şi financiare dintre cooperativele agricole şi organizaţiile de stat. Prin intermediul lor se realizează relaţiile economice de alianţă, în ambele sensuri, dintre clasa muncitoare şi ţărănime. An de an vin în agricultură contingente tot mai numeroase de cadre calificate — ingineri, tehnicieni, mecanizatori. La sfîrşitul anului 1968 existau în agricultură 14 800 specialiști, 14 500 cadre cu (Continuare în pag. a 2-a) Oricîtă bunăvoinţă ai avea, într-o zi, două, sau chiar într-o săptămînă, nu poţi cunoaşte la perfecţie problemele unui sat, oamenii de aici, preocupările, bucuriile şi micile lor necazuri. Cei mai autorizaţi să-şi spună părerea sînt cei care trăiesc şi muncesc la sat. Acesta este şi motivul principal, pentru care în fiecare dimineaţă răsfoim atent scrisorile sosite de la corespondenţii noştri voluntari, adevăraţi cronicari ai faptului curent. Cu poşta de ieri am primit mai multe scrisori care se referă la oamenii puşi să vegheze asupra sănătăţii sătenilor. Demn de menţionat este faptul că multe scrisori încep cu : „Avem un dispensar nou", „De curînd la dispensarul nostru a sosit aparatură modernă", „Medicul a împlinit 10 ani de cînd lucrează în satul nostru" etc. Sînt însă şi scrisori în care corespondenţii voluntari ridică o seamă de probleme care se cer a fi studiate cu atenţie de către organele sanitare judeţene şi chiar de ministerul de resort. De cîţiva ani, medicul Paul Stelea, împreună cu soţia, tot medic, cu doi copii, s-au stabilit definitiv în comuna Găujani, judeţul Ilfov. Cei doi soţi au socotit această soluţie drept cea mai bună, întrucît medicină nu se poate practica între două curse spre Bucureşti, împreună îşi îndeplinesc datoria de apărători ai sănătăţii oamenilor muncii de la sate. Totuşi, corespondentul nostru apreciază că satul ar trebui să ofere intelectuali i. GHEORGHIȚA (Continuare în pag. a 2-a) PAGINA a III-A FOAIE PENTRU INIMĂ ȘI MINTE PAGINA a IV-a Actualitatea politică Apăsătorul coşmar al americii Sunt, se petrec lucruri greu de înţeles uneori: în Statele Unite se vorbeşte tot mai mult de retragerea din Vietnam. Este o cerinţă impusă de raţiune, de bunul simţ elementar, dictată de starea de fapte de pe teatrul de operaţii. Se vorbeşte de retragere, stabilindu-se termene calendaristice şi cifre reprezentînd contingentele ce urmează să părăsească Vietnamul, dar nu şi sfîrşitul războiului. A apărut în sfîrşit, un termen — „vietnamizarea", folosit ca paravan al intervenţiei americane şi care nu este după cum sublinia recent senatorul George McGovern, nimic altceva decit o „politică menită s ascundă americanilor eșecul tors al angajamentului militar american în afacerile poporului vietnamez“. Că lucrurile stau așa, că proiecte de „vietnamizare" a războiuri înseamnă de fapt prelungirea conflictului, iar nu curmarea lui, reiese, între altele, şi din faptul c bugetul militar al Statelor Unit pe exerciţiul financiar 1970, prevede la capitolul Vietnam o creştere de la 300 la 450 milioane dolari. în plus, aliaţilor S.U A, car participă la acest război li se va acorda, de asemenea, 3,162 miliarde dolari. Greu de înţeles rămîne însă faptul că toate acestea vin în flagrantă contradicţie cu acţiunile intreprinse în însuşi sinul Administraţiei Statelor Unite. De cîtva timp în Comisia pentu problemele externe se duc aprinși dezbaterii asupra politicii S.U.A N. POPESCU-BOGDANESTI (Continuare în pag. a 6-a) - POVESTE CU STRÎMBA-LEMNE -STRllM ■ LEMNE,СШ SUtimi MOBILA? Strîmbă-lemne a primit o invitaţie de la locuitorul Victor Bijică din comuna Bengeşti-Gorj. îl chema să vadă, că d-aia-i Strîmbă-lemne, ce mobilă strîmbă a cumpărat. Înainte de a-i desface ambalajul, valora 6 340 lei. După ce i-a desfăcut ambalajul, care a costat şi el 182 lei, a constatat că mobila nu valorează nici... două parale. Strîmbă-lemne s-a prezentat la faţa locului şi a constatat următoarele : 1. Diferenţa de culoare între piese ; 2. De la patul studio lipseşte partea lemnoasă pe care se aplică tapiţeria spătarului ; 3■ La toaletă, în loc de ramă pentru oglindă, a fost folosită o uşă veche pe care se cunoaşte şi locul unde a fost montată broasca ; 4. Uşa din mijloc de la şifonier nu are opritori ; 5. Furnirul deslipit pe diferite porţiuni la uşa din dreapta ; 6. Uşa şifonierului este strîmbă. După ce a făcut aceste constatări, Strîmbă-lemne a întrebat pe Victor Bijică : „Cine zici că a lucrat mobila ?“. „C.E.I.L.-Constanța, care n-a răspuns nici pînă în prezent la sesizarea mea, făcută la data de 14 noiembrie 1969“. Auzind acestea, Strîmbă-lemne a plecat grăbit spre Constanţa. Ce-o fi făcut la Constanţa ? Aşteptam să ne informeze conducerea combinatului respectiv. ROMEO POPESCU