Satul Socialist, martie 1970 (Anul 2, nr. 256-281)

1970-03-31 / nr. 281

/ PAGINA 2 SATUL SOCIALIST Nr. 281 — Marţi 31 martie Luna aceasta, au avut loc In Întreaga ţara, Intr-o atmos­­feră de lucru, conferinţele ex­traordinare ale uniunilor ju­deţene ale cooperativelor de consum, moment de seamă în cadrul acţiunilor pregătitoare ale celui de-al V-lea Congres al cooperaţiei de consum, ce va avea loc la 9—10 aprilie în Capitala ţârii. La conferin­ţele ţinute în judeţe în prezen­ţa delegaţilor Biroului Execu­tiv al Centrocoop şi al orga­nelor de partid şi de stat lo­cale, a fost analizată activita­tea desfăşurată de uniuni in 1969 şi în primele două luni ale anului în curs. Spiritul de exigenţă şi res­ponsabilitate în care s-au des­­fâşurat conferinţele ilustrează hotârîrea zecilor de mii de lu­crători din unităţile coopera­ţiei de consum de a munci îârâ preget pentru îndeplini­rea şi depăşirea sarcinilor in acest ultim an al cincinalului. Conferinţele judeţene au pri­lejuit o largă mobilizare a ce-Conferinţa extraordinară a Uniunii judeţene Braşov a cooperativelor de consum a analizat pe larg contribuţia lucrătorilor din cooperaţie la formarea fondului central de produse agroalimentare, mun­ca depusă de aceştia pentru dezvoltarea prestărilor de ser­vicii în mediul rural şi pentru îmbunătăţirea aprovizionării şi deservirii populaţiei săteşti cu un sortiment diversificat şi de calitate de bunuri de larg consum. Cooperativele din judeţ — s-a arătat la conferinţă — au realizat în 1969 achiziţii în valoare de 7118 000 lei. Re­zultatele dobîndite în do­meniul achiziţiilor au mărit veniturile ţărănimii, contri­buind implicit la sporirea vo­lumului de mărfuri industriale desfăcute prin unităţile coo­peraţiei de consum. Valoarea totală a produselor vîndute populaţiei în 1969 a fost cu 23 577 000 lei mai mare decît în anul anterior. Creşterea nivelului de trai al locuitorilor satelor este o­­glindită şi de numărul mare de articole de uz îndelungat, desfăcute prin unităţile coo­peraţiei de consum. Anul tre­cut, sătenii şi-au cumpărat, printre altele, 2 342 de televi­zoare, 2 176 de aparate de ra­dio, 1 683 de maşini de spălat rufe, precum şi frigidere, ma­şini de cusut, aspiratoare. Nu­mai mobila vîndută prin ma­gazinele săteşti depăşeşte suma de 35 milioane de lei. Calcu­lat pe cap de locuitor, coope­raţia de consum a vîndut popu­laţiei mărfuri de categoria celor amintite în valoare de 3 184 de lei. Menţionăm faptul că anul acesta vor fi desfă­cute produse în valoare de 843 milioane de lei, adică cu 10,3 la sută mai mult decît în 1969. Un aport substanţial la buna aprovizionare a populaţiei cu diverse produse l-au adus şi unităţile productive şi de prestări de servicii ale coope­raţiei de consum. Avem în vedere cele 18 brutării, labo­ratoarele de cofetărie etc. Rezultate bune au avut în cursul anului trecut şi între­lor peste şapte milioane membri ai cooperativelor de consum din ţara noastră şi a tuturor lucrătorilor din organi­zaţiile cooperaţiei de consum pentru continua perfecţionare a activităţii in toate sectoare­prinderile de mobilier comer­cial care, răspunzînd unor ce­rinţe locale, au completat sto­cul de mărfuri desfăcute prin magazinele săteşti cu mese de bucătărie, schiuri, săniuţe etc. In cadrul conferinţei s-a re­levat, ca un fapt pozitiv, acti­vitatea depusă pentru moder­nizarea deservirii populaţiei. Astfel, reţeaua cooperaţiei de consum braşovene s-a îmbo­găţit în 1969 cu braseria­­camping „Dealul Perşanilor" ; la Săcele s-a dat în folosinţă un modern şi spaţios complex comercial. Complexelor exis­tente, li s-au adăugat noi spa­ţii comerciale în localităţile Iaşi, Beia şi Tohan. In comu­nele Hălchiu, Feldioara, Dum­­brăviţa şi Prejmer au luat fiinţă laboratoare de cofetărie utilate corespunzător. Preocuparea pentru perfec­ţionarea activităţii în acest sector, chemat să asigure o bună aprovizionare şi deser­vire a populaţiei săteşti, se re­flectă şi în ansamblul de mă­suri luate în ultimul timp. Este vorba de adîncirea stu­diului cererii de consum a populaţiei, organizarea de con­sfătuiri cu consumatorii de la sate şi a unor expoziţii cu vînzare, participarea la tîrguri şi serbări cîmpeneşti, organi­zarea de unităţi mobile în campania agricolă pentru de­servirea ţăranilor cooperatori direct pe tarlale, extinderea preparatelor cu specific local, întocmirea de studii pentru îmbunătăţirea formelor de de­servire, accentul căzînd pe au­toservire, lărgirea comerţului mobil şi expunerea deschisă, alegerea liberă a mărfurilor, perfecţionarea diferitelor for­me de aprovizionare, în buna desfăşurare a în­tregii activităţi comerciale, un rol deosebit de important îl au cei 4 000 de salariaţi ai cooperaţiei de consum braşo­vene, în marea lor majoritate gestionari de unităţi şi raioa­ne, vînzători şi ospătari. Zi­le de activitate — achiziţii şi contractări, comerţ, prestări de servicii şi producţie. Moment important în viaţa cooperaţiei de consum. Con­gresul acestei organizaţii va analiza activitatea desfâşura-sînt conştienţi de răspunderea pe care o au în procesul de­servirii populaţiei şi sînt pe deplin convinşi că de compor­tarea şi munca lor depinde bunul renume al unităţilor cooperaţiei de consum, şi, în ultimă instanţă, aprecierile consumatorilor interni şi ale turiştilor străini. Majoritatea unităţilor ali­mentare, de textile-încălţă­­minte şi metalo-chimice, pre­cum şi restaurantele, cofetă­riile şi librăriile săteşti se bucură de preţuirea vizitato­rilor, realizînd în condiţii op­time sarcinile stabilite prin plan. Evidenţiem dintre aces­tea, unităţile cooperativelor Cristian, Buneşti, Lisa, Lovnic şi Veneţia, care au depăşit atît planul de desfacere pe 1969, cit şi cel stabilit în primele două luni ale acestui an, cu circa 2—4 procente. Aceasta constituie — după cum au re­levat tovarăşii Dumitru Bejem preşedintele Centrocoop, Ion Olteanu, adjunct al ministru­lui comerţului interior, şi Ioan Bordaş, secretar al comitetu­lui judeţean P.C.R. Braşov — cea mai elocventă dovadă a calităţii muncii depuse de lu­crătorii cooperaţiei de consum, a roadelor eforturilor lor pen­tru o bună aprovizionare a u­nităţilor, pentru servirea aten­tă, civilizată a sătenilor, în cadrul conferinţei extra­ordinare judeţene Braşov au fost aleşi 28 de delegaţi la cel de-al V-lea Congres al coope­raţiei de consum. Printre a­­ceştia se află preşedintele cooperativei agricole de pro­ducţie Ghimbav, Stanciu Du­mitru, şi membrii cooperatori Georgeta Tulbure din Sînpe­­tru şi Gheorghe Panchea din Sebeş. Intr-o atmosferă de entu­ziasm a fost trimisă o tele­gramă Comitetului Central al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în care, printre al­tele, se arată : „Sub conduce­rea organelor şi organizaţiilor de partid şi cu sprijinul ne­precupeţit al statului, coope­ratorii din judeţul Braşov, ro­mâni, germani, maghiari şi de alte naţionalităţi, în strînsă unitate şi frăţie, şi-au luat an­gajamentul ca în cinstea ce­lui de al V-lea Congres al coo­peraţiei de consum să contri­buie la îmbunătăţirea apro­vizionării populaţiei de la ora­şe prin achiziţii peste plan în valoare de trei milioane lei şi la îmbunătăţirea aprovizionă­rii populaţiei de la sate, prin desfacerea peste plan a unui volum de mărfuri de 12 mi­lioane lei“. tă de la ultimul congres şi pînă în prezent, stabilind sar­cinile ce revin cooperaţiei de consum, în lumina hotărîrilor celui de-al X-lea Congres al partidului, al liniilor directoare stabilite de acesta. După cum s-a subliniat şi la conferinţe­le judeţene, cel de al V-lea Congres va dezbate, totodată documente de însemnătate majoră în viaţa organizaţiei , proiectul de lege privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei de consum în ţara noastră şi unele îmbunătăţiri ce urmează a fi aduse Statu­tului organizaţiei în concor­danţă cu noua etapă de dez­voltare politică, economică şi socială a societăţii noastre so­cialiste. Congresul va alege Consiliul Uniunii centrale a cooperaţiei de consum şi co­misia de cenzori. La încheierea lucrărilor, conferinţele judeţene au trimis telegrame Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în care a fost reliefată recu­noştinţa faţă de partid şi de stat a celor şapte milioane membri ai cooperaţiei de con­sum. In telegrame se afirma, de asemenea, hotârîrea zecilor de mii de lucrători din acest important sector de activitate de a-şi consacra întreaga ca­pacitate şi energie pentru în­registrarea unor noi succese în toate sferele de activitate, care să conducă în final la mai buna activitate de achi­ziţii, comercială şi de prestaţii. In pagina de faţă redăm aspecte de la dezbaterile ce au avut loc în cadrul confe­rinţelor din judeţele Braşov, Olt şi Mureş. JUDETUL BRAŞOV: In serviciul consumatorilor Conferinţele extraordinare ale uniunilor judeţene ale cooperativelor de consum Prezent şi perspective în comerţul sătesc v Vorbeşte tovarăşul Dumitru Be­­jan, preşedintele CENTROCOOP Expoziţie organizată cu prilejul conferinţei judeţene, la Bra­­şov. Sunt expuse articole realizate de secţiile prestări trico­­taje-încâlţâminte Aspect din sală Magazinul universal din Arcani, judeţul Gorj Contractările şi achizi­ţiile de produse agro-ali­­mentare realizate de dife­rite unităţi economice spe­cializate au o importanţă economică din cele mai mari, ele contribuind la o mai bună aprovizionare a populaţiei ţării, la dezvol­tarea exportului, la reali­zarea unor importante ve­nituri de către cooperati­vele agricole şi de ţăranii cooperatori. Anul trecut — aşa cum a reieşit la confe­rinţa extraordinară a U­­niunii judeţene Olt a coo­perativelor de consum — o serie de cooperative agri­cole, onorîndu-şi contrac­tele încheiate cu cooperaţia de consum, au realizat ve­nituri substanţiale. Din nu­meroasele exemple citate de delegaţii la conferinţă, am reţinut pe cele mai semnificative. Cooperativa agricolă din Vădastra a li­vrat 18 tone de paie de sorg pe care a primit 56 000 lei ; pentru ouăle vîndute, cooperativa Băbiceni a în­casat 55 000 lei; pentru păsările valorificate prin cooperaţie, unitatea din Grojdibod­ a primit 29 000 lei. In total, cooperativele agricole şi ţăranii coope­ratori din judeţul Olt au livrat la fondul de stat prin cooperaţia de consum, în 1969, produse agro-alimen­­tare în valoare de peste 14 milioane lei, această sumă rep­rezentînd contravaloa­rea a 118 tone de carne de pasăre, 131 tone de miere, 11 tone carne de ovine, 22 tone carne de porc, 55 tone porumb şi grîu, 10 tone floarea soarelui, 10 tone prune uscate, 31 tone mere şi altele. S-a remarcat şi iniţiati­va cooperaţiei de consum în antrenarea ţăranilor co­operatori de a valorifica şi o serie de produse specifice exportului. Printre produ­sele livrate beneficiarilor externi se numără : 6,3 tone broaşte, 1,1 tone melci, 2 548 kg carne de iepuri de casă, 41,7 tone pene. De e­­videnţiat este şi faptul că tot mai multe cooperative agricole sporesc suprafeţele cultivate cu plante medi­cinale, ceea ce a permis co­operaţiei de consum să a­­chiziţioneze, în baza con­tractelor ferme încheiate, 5 383,6 tone coreandru, 20 tone fenicol, 10 tone muştar alb, 265 tone sorg paie, 450 tone sprg seminţe şi alte­le. Cooperativele agricole fruntaşe în asemenea ac­ţiuni — Seaca, Văleni, Op­taşi şi altele — au realizat prin valorificarea plante­lor medicinale cultivate, aproape 3 milioane lei. Participanţii la conferin­ţă au remarcat, însă, că rezultatele dobîndite de cooperaţia de consum în domeniul achiziţiilor şi contractărilor sunt departe de posibilităţi şi cerinţe, o serie de rezerve nefiind pe deplin valorificate. Rămî­­neri în urmă nejustificate există , in ceea ce priveşte achiziţionarea de ouă. Cau­za principală a deficien­ţelor constă în nerespecta­­rea integrală a contracte­lor de către unele coope­rative agricole, ale căror conduceri continuă, din păcate, să vadă în con­tractele încheiate docu­mente a căror îndeplinire are un caracter benevol. Este cazul cooperativei a­­gricole Turia, care în loc de­­30 000 de ouă contrac­tate cu cooperaţia de con­sum, a livrat doar 18 000. Restanţe importante la li­vrările de ouă se constată şi în alte unităţi agricole din raza cooperativelor de JUDEŢUL OLT consum Cîrlogani, Corbu, Fărcoiu, Grojdibod, Izbi­­ceni şi Perieţi. Atît informarea prezen­tată, cit şi discuţiile pur­tate — au luat cuvîntul ing. Ioan Bucşa, vicepre­şedinte al Centrocoop, ■Gheorghe Constantin,­ se­­cretar al Comitetului ju­deţean de partid şi alţi de­legaţi şi invitaţi — au o­­ferit soluţii valoroase, me­nite să ducă la intensifica­rea activităţii de achiziţii şi contractări. Dintre aces­tea consemnăm organiza­rea unor acţiuni ample de achiziţii la domiciliul pro­ducătorilor, acţiuni la care să fie antrenaţi nu numai salariaţii cooperativelor (a­­chizitori, gestionari etc.), ci şi consiliile săteşti. In cazul ouălor, asemenea ac­ţiuni de achiziţii la domi­ciliu trebuie să se reali­zeze la intervale cît mai scurte, mai ales acum, în lunile aprilie şi mai, cînd producţia atinge perioada de vîrf. Participanţii la confe­rinţă au propus, de aseme­nea, ca, pe viitor, să se a­­corde o asistenţă tehnică mai susţinută unităţilor a­­gricole cooperatiste, astfel ca acestea să înregistreze rezultate superioare în cul­tivarea plantelor medici­nale. S-a atras, totodată, atenţia IV­ACOOP-ului- Olt să distribuie cooperati­velor agricole contractan­te sau membrilor acestora, într-o mai mare măsură decît pînnă acum, materia­lul de înmulţire necesar pentru plantele medici­nale şi sorg, puii de o zi, iepurii de casă şi concen­tratele necesare creşterii acestora, gîştele pentru îndopat. De asemenea, s-a subliniat necesitatea spri­jinirii apicultorilor în ob­ţinerea de baze melifere şi a mijloacelor de transport pentru deplasarea familii­lor de albine. In vederea susţinerii acestor acţiuni, s-a propus să se realizeze afişe şi pliante prin care să fie popularizate veniturile obţinute de cooperativele agricole şi ţăranii coopera­tori fruntaşi în contractări şi achiziţii, metodele folo­site de aceştia în obţine­rea unor producţii ridi­cate, de calitate superioa­ră. In obţinerea unor pro­ducţii mari, constante, un rol important îl vor o­­cupa demonstraţiile prac­tice, schimburile de expe­rienţă între apicultori, crescători de păsări şi de iepuri de casă, precum şi alte asemenea acţiuni. Conferinţa extraordinară a cooperativelor de consum din judeţul Olt a luat în discuţie şi alte probleme majore, cum ar fi acelea ale aprovizionării şi deser­virii populaţiei rurale cu un sortiment de mărfuri mai bogat şi de calitate superioară, extinderea pre­­­­stărilor de servicii şi a activităţii de credit, dez­voltarea şi modernizarea reţelei comerciale şi de a­­limentaţie publică. Au fost aleşi, cu acest prilej, 70 de delegaţi la cel de-al V-lea Congres al cooperaţiei de consum, printre care şi o serie de preşedinţi de cooperative agricole, ţărani coopera­tori cu rezultate bune în livrarea de produse agro­alimentare la fondul cen­tral de stat prin coopera­ţia de consum. Este vorba, printre alţii, de tovarăşul Dumitru Tudose, preşedin­tele cooperativei agricole Stoicăneşti şi de ţăranii cooperatori Elena Ciupitu, din Vădastra, Ana Serbcu din Tia Mare, Dorina Ni­­colau din Redea etc. Participanţii la confe­rinţă au adresat o tele­gramă Comitetului Central al Partidului Comunist Ro­mân, tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, în care se angajează să perfecţioneze neîncetat activitatea în re­ţeaua cooperaţiei de con­sum, să traducă în viaţă sarcinile ce-i revin aces­teia din hotărîrile Con­gresului al X-lea al parti­dului. Contractările şi achiziţiile -9 o importantă sursă de venituri Aspect din timpul desfăşurării lucrărilor conferinţei U.J.C.C.-Olt JUDEŢUL MUREŞ: mmmi I Ш1­­ Dezbaterile Conferinţei Uniunii judeţene Mureş, s-au axat, în principal, pe amplificarea şi diversificarea serviciilor pe care le prestează la sate, cooperaţia de consum. In cuvîntul lor, vorbitorii au arătat că dinamicul proces de urbanizare a satului implică pătrunderea rapidă a elementelor de civi­lizaţie modernă, citadină, în mediul rural, accelerarea pro­cesului de apropiere treptată a confortului localităţilor ru­rale de acela al oraşelor. Cooperaţia de consum, care, prin­tre altele, este chemată să asigure deservirea populaţiei cu o gamă diversificată de servicii, satisface în tot mai mare măsură cerinţele mereu crescînde ale populaţiei săteşti. Dar să lăsăm faptele şi cifrele să vorbească. In 1969, activitatea de producţie şi prestări a marcat un spor de X1 procente faţă de plan şi de 26 procente faţă de rea­lizările anului precedent. Reţeaua de prestaţii a sporit mult cunoscînd şi un intens proces de diversificare. în judeţ vionează secţii de 71 de profile. în fiecare comună ţului, îşi desfăşoară activitatea cîte 10 secţii de servicii. în comunele mureşene — după cum la conferinţa judeţeană — se întîlnesc tot cismării, secţii de zidari-zugravi, atelier electrotehnice sau de uz casnic. La cele ori Maioreşti, îţi poţi comanda modern de haine ori o peredig­­­derile actualului plan cinci, prestaţii şi a volumului­­ primii trei ani. Beneficiu­ prestaţii a fost anul tri lion lei peste prevet] a fost redus, prirj. La obţinerea ace, faptul că 30 la venit din re. Secţiile îşi, lui de m, populaţi de mj artiţj fră. Participanţii la conferinţă au dezbătut pe larg, cu răspun­dere, sarcinile ce revin cooperaţiei de consum în anii viito­rului cincinal, măsurile care pot asigura îndeplinirea lor exemplară. Din prevederile viitorului cincinal amintim, creşterea producţiei secţiilor de prestaţii de 2,5 ori faţă de perioada 1966—1970, valoarea producţiei peste plan atingînd, în 1975, suma de 165 milioane lei. Beneficiile planificate în această perioadă se ridică la 48 miloane lei. Pînă în 1975 se preconizează înfiinţarea a încă 1 ЗДЗ de unităţi de prestaţii, diversificate in 120 de pre^flM|HuA^r­iile uzuale, de prev a cel puţin cj^^iSSSSSSSSSjSSSSm^l­­­­Jj BL­­I ■ HL

Next