Satul Socialist, martie 1970 (Anul 2, nr. 256-281)

1970-03-31 / nr. 281

• O delegaţie a Uniunii Generale a Sindicatelor, condusă de tovarăşul Constantin Dragan, prim-vicepreşedinte al Con­siliului Central al U.G.S.R., a plecat luni dimineaţa la Hel­sinki, unde va face o vizită la invitaţia Federaţiei Sindica­telor din Finlanda. • Delegaţia Partidului Comunist Român, condusă de tovarășul Gheorghe Pană, membru al Comitetului Execu­tiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., a avut o întîlnire cu tovarășii Reuben Farber, secretar ge­neral adjunct al Partidului Comunist din Marea Brita­­nie, Bert Ramelson, Anthony Chater, Jack Woldis, George Wake şi Frank Stanley, membri ai Comitetului Politic al P.C. din Marea Britanie. EVENIMENTE • La Soţia a fost semnat primul protocol pentru extin­derea colaborării tehnico-ştiinţifice directe în domeniul agriculturii pe anul 1970 între Ministerul Agriculturii şi Silviculturii din România şi Ministerul Agriculturii şi In­dustriei Alimentare din Bulgaria. • A plecat la Budapesta o delegaţie a Consiliului popu­lar al municipiului Bucureşti, condusă de Ion Cosma, prim­­vicepreşedinte al Comitetului Executiv, care, la invitaţia Co­mitetului Executiv al Sfatului popular al capitalei R. P. Un­gare, va participa la inaugurarea primei porţiuni a noului metrou. • In mai multe localităţi din judeţele Alba şi Hunedoara au continuat să aibă loc simpozioane, expuneri şi alte ma­nifestări consacrate împlinirii a 100 de ani de la naşterea lui V. I. Lenin. La bibliotecile orăşeneşti din Aiud şi Sebeş s-au deschis expoziţii de cărţi, cuprinzînd opera lui Lenin şi lucrări ale scriitorilor români care ilustrează viaţa şi acti­vitatea marelui dascăl al proletariatului mondial. " Interesele economiei naţionale, ale fiecărei cooperative agricole impun MĂSURI HOTĂRITE PENTRU CREŞTEREA PRODUCŢIEI DE CARNE Intre întreprinderile agricole de stat şi cooperativele agricole­. Colaborare largă, pe planuri multiple In ansamblul măsurilor cuprinse în programul naţional de dezvol­tare a zootehniei şi de sporire a producţiei animaliere, adoptat de recenta plenară a C.C. al P.C.R., un loc deosebit îl ocupă creşterea por­cilor şi a păsărilor, sectoare care pot şi trebuie să asigure într-un ritm mai intens populaţiei şi in­dustriei prelucrătoare mari canti­tăţi de carne şi ouă. Una din căile de realizare a acestui obiectiv îl constituie larga cooperare în pro­ducţie a întreprinderilor agricole de stat cu cooperativele agricole, în vederea extinderii şi generali­zării celor mai noi metode tehno­logice şi de organizare în flux in­dustrial a producţiei animaliere. Vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu, făcută sîmbăta trecută la Complexul avicol din Crevedia, demonstrează o dată mai mult preocuparea conducerii partidului şi statului nostru pentru dezvolta­rea mai rapidă a zootehniei. Secre­tarul general al partidului a reco­mandat cu acest prilej să se inten­sifice activitatea pentru iniţierea şi statornicirea unei cooperări pe planuri multiple între unităţile a­­gricole de stat şi cooperatiste. Acest lucru se impune cu atît mai mult cu cît în numeroase judeţe ale ţării au fost constituite asocia­ţii intercooperatiste care, folosind fonduri proprii şi credite primite de la stat, construiesc complexe moderne pentru creşterea şi în­­grăşarea taurinelor, porcinelor şi a păsărilor, ele avînd nevoie de un sprijin susţinut pentru introducerea rapidă a tehnicii avansate şi expe­rienţei unităţilor agricole de stat. Asemenea complexe a cite 30 000 de porci fiecare au şi început să se construiască în judeţul Olt. Pen­tru a cunoaşte în ce va consta spri­jinul pe care aceste obiective zoo­tehnice îl vor primi încă din 1970 din partea întreprinderilor agri­cole de stat cu profil similar, am fost recent la Complexul industrial de creştere a porcilor aparţinînd AL. ŞTEFANESCU (Continuare în pag. a 3-a) Cu cîteva săptămîni în urmă, analizînd stadiul îndeplinirii obligaţiilor contractuale pe trimestrul 1 la carnea de porc, or­ganele agricole din jude­ţul Dolj au constatat că mai multe cooperative a­­gricole nu şi-au onorat îndatoririle. Din cele 900 de tone de carne de porc ce trebuiau predate pe bază de contract, nu s-au realizat decât aproxima­tiv 600 de tone. Desigur că un deficit de 300 de tone de carne şi încă, în primul trimestru al anu­lui a constituit un sem­nal pentru factorii de răspundere din acest ju­deţ. Pentru a nu se mai re­peta această stare de lu­cruri şi pentru a se asi­gura îndeplinirea inte­grală a obligaţiilor anua­le asumate de unităţile cooperatiste (6 000 de tone de carne de porc), direc­ţia agricolă, în colaborare cu uniunea judeţeană a cooperativelor agricole, a luat unele măsuri bune, care rezolvă situaţia de moment, dar nu oferă ga­ranţia realizării integrale a obligaţiilor ce revin sectorului agricol coope­ratist. Despre ce este vorba ? Anul acesta cooperati­vele agricole din Goicea Mare, Galicea Mare, Ma­­glavit, Segarcea, Amă­­răştii de Jos, Bistreţu, Cetate, Gîngiova şi altele şi-au planificat să crească şi să predea, fiecare pen­tru fondul central între 1 000 şi 1 500 de porci graşi. Cu toate că au asi­gurată marca de repro­ducţie şi şi-au reţinut AL. RÎMNICEANU (Continuare în pag. a 3-a) PERSEVERENŢA -condiţie a finalizării unei acţiuni bune CARTE POŞTALĂ Copiii sunt de obicei ase­muiţi cu florile. Nu e vorba în primul rună de frumuseţea lor, deşi contează şi asta, ci de iubirea maternă şi paternă cu care sunt primiţi şi încon­juraţi în orice familie al cărei climat este curat ca apa de izvor. Şi iată de ce nu e de mirare că în onomastica popu­lară întîlnești deseori copii Trei bujori purtînd nume extrase din bo­tanică : Floarea, Trandafir, Calomfir, Crăiţa, Busuioc, Bu­jor, Ortansa. Deunăzi un eveniment sim­plu, obişnuit şi omenesc a tre­zit atenţia întregii obşti din Filipeşti Tîrg, judeţul Pra­hova. Femeia Camelia Sîrbu, în vîrstă de 37 de ani, a dat naştere la trei gemeni : doi băieţi şi o fetiţă. Familia aces­tei ţărănci cooperatoare s-a mărit deodată de la 3 copii cîţi avea piim-acum, la 6 co­pii. Iată un but -It ,frumos, iată o familie la Filvj. Interior din noua termocentra­lă de la Borzeşti Foto: D. VINTILĂ V smui saciAuisi ANUL II Nr. 281 MARTI 31 MARTIE 1970 4 pagini — 30 bani FRUNTAŞII îşi primesc răsplata Decernarea distincţiilor de cooperativa agricolă fruntaşă pe ţară in întrecerea socialistă desfăşurată în anul 1969 Duminică a continuat decernarea drapelelor şi diplomelor de unitate fruntaşă, precum şi înmînarea premiilor în valoare de cîte 25 000 de lei, cuvenite cooperativelor agricole clasate pe primul loc pe ţară in întrece­rea socialistă «remizată rein) trecut în cinstea Congresului al X-lea al partidului şi a celei de-a XXV-a aniversări a eliberării patriei. Distinc­ţiile au fost decernate într-un cadru sărbătoresc de reprezentanţi ai Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie şi ai Ministe­rului Agriculturii şi Silviculturii. în continuare, publicăm, scurte relatări ale corespondenţilor noştri prezenţi la festivităţile care au avut loc cu acest prilej : COMANA — judeţul Constanţa. Cu 7 086 kg de porumb la hectar, obţinute pe 639 de hectare, coope­rativa din localitate a cucerit pri­mul loc pe ţară la această valoroasă cultură. Producţia mare i-a permis să livreze statului însemnate can­tităţi de porumb peste prevederi şi să dezvolte sectorul zootehnic. Drapelul şi diploma de unitate fruntaşă au fost amînate tovarăşu­lui Nicolae Hudiţeanu, Erou al Muncii Socialiste, preşedintele uni­tăţii, de către tovarăşul Stelian Io­­nescu, membru al Biroului Perma­nent al Uniunii Naţionale a Coope­rativelor Agricole de Producţie. Exprimîndu-şi satisfacţia pentru succesul obţinut, tovarăşul Nicolae Hudiţeanu s-a angajat în numele ţăranilor cooperatori din Comana să realizeze în 1970 producţii mari la toate culturile şi speciile de ani­male şi să livreze statului, peste prevederi, 25 de tone de grîu, 59 de tone de porumb, 14 tone de floarea-soarelui, 275 de tone de le­gume, 34 de tone de struguri, 265 hl de lapte. TUŞNAD-SAT — judeţul Har­ghita. Anul 1969 nu a fost favora­bil, după cum se ştie, culturii car­tofului, recoltele fiind, în general, mici. Recoltînd, însă, 20 418 kg de tuberculi, în medie, de pe fiecare din cele 455 de hectare cultivate cu cartofi, cooperativa din Tuşnad-Sat a demonstrat că prin aplicarea co­rectă a agrotehnicii, prin efectuarea la timp şi de calitate a lucrărilor, urmările condiţiilor naturale ne­prielnice pot fi atenuate. Drapelul şi diploma de cooperativă agricolă fruntaşă la cultura cartofului au fost înmînate lui Imre Molnar, pre­şedintele unităţii, de , ,v­r.”»sul in­giner Nicolae Ştefan,­adjunct, al ministrului agriculturii şi silvicul­turii. Felicitîndu-i pe cooperatori în numele Uniunii Naţionale şi al (Continuare în pag. a 3-a) ceput să curgă porumb pe jos. Cineva a strigat la fe­meia din remorcă : „Vezi Maria, că se duce porum­bul pe jos". „Eh, că n-o fi foc" a răspuns Maria. Intr-adevăr nu era foc ci... porumb. Cum pînă atunci Strîmbă-lemne se uitase în sus după vrăbii, a pri­vit și în jos. Pe o supra­față destul de mare era mai mult porumb decit pietriș. Aici, prin negli­jența celor ce încărcau porumb, vrăbiile aveau hrana asigurată pentru un an de aici înainte. Plecînd spre tren, lui Strîmbă-lemne * îi sunau încă în urechi cuvintele femeii din remorcă: „Eh, că n-o fi foc !" Nu e foc, e averea noas­tră, cu care nu trebuie să îngrăşăm nici rampele staţiilor şi nici vrăbiile ! GH. NEAGU, cooperatorii din lazu, judeţul Ialomiţa, îrtsâniînţeazci cu ifecla ele zahăr 120 fetile* Nicolae Poiunescu supraveghează fatie aproape caiimHui b'-rărilor ef«c HL^ tuate de către tractorişti ■jj^^ Рою . C. DUMITRU ■ krábiilo­r La Scorniceşti a început livrarea primelor roşii la export Sîmbătă 28 martie au fost expe­diate la export primele 500 kg de roşii din producţia acestui an de la modernele sere ale cooperativei agricole din Scorni­ceşti, judeţul Olt. Săptămîna aceas­ta alte 1000 kg vor lua drumul beneficiarilor de peste hotare. Pe măsură ce recoltările se vor apropia de perioada de vîrf, can­tităţile livrate la export vor creş­te pînă la 7—8 tone zilnic. Livrarea castraveţilor — care se cultivă în primul ciclu pe 11 hec­tare — a început mai demult, re­coltîndu-se pînă acum circa 275 000 kg. Conform planului, de pe cele 16 hectare de seră se prevede reali­zarea unei producții în valoare de peste 16 000 000 lei. Pe întreaga suprafaţă cultivată cu grîu__— 400 de hectare, coo­peratorii din Nalbant, judeţul Tulcea, au administrat, în aceas­­tă­ primăvară, îngrăşăminte chi­mice. Acum griul creşte parcă râzînd cu ochii. Ing. Nicolae Borzea, preşedintele unităţii, controlează periodic starea cul­turii. Rezultatul ultimului con­trol este îmbucurător : densita­tea la mp depăşeşte, în medie, 500 de plante Actualitatea politică Politica externă a României A­m urmărit, cu un interes nestăpî­­nit aş spune, Darea de seamă cu privire la activitatea in­ternaţională a Republicii Socialiste România, în anul 1969, prezentată Marii Adunări Naţionale de ministrul afacerilor externe al ţării, tovarăşul Corneliu Mănescu. Este o sarcină de loc uşoară, ori­cine îşi poate da seama de aceasta. Să punctezi numai, necum să comen­tezi, ideile cuprinse în­ această sinteză atotcuprinzătoare de politică externă, oglindă a acţiunilor multiple între­prinse în diverse planuri ale activităţii internaţionale de ţara noastră în anul care a trecut. Cu conştiinţa limpede că şi într-o asemenea modalitate de tratare îndeplinim o datorie faţă de cititor, vom încerca, pe scurt, să des­prindem unele din ideile de bază ale documentului. Se impune de la bun început cons­tatarea că politica desfăşurată de ţara noastră în relaţiile internaţionale este o continuare firească a politicii inter­ne, politică creatoare, constructivă, pusă în slujba celor mai înalte aspi­raţii ale omului. Este drumul trasat de Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român, moment înscris în viaţa poporului, ca o dată de însem­nătate istorică, eveniment care a sta­bilit cadrul amplu al dezvoltării inter­ne a societăţii noastre, obiectivele şi liniile directoare ale prezenţei Româ­niei în arena internaţională. Este fapt certificat pe deplin că, în 1969, România s-a afirmat viguros ca un factor activ de bună înţelegere, ca o ţară ale cărei iniţiative au ca unic scop instaurarea în lume a unui climat de pace şi securitate, a unor raporturi între popoare bazate pe res­pectul reciproc, pe principiul sacru al suveranităţii, neamestecului în trebu­rile interne, al dreptului inalienabil al fiecărui popor de a se conduce sin­gur, de a decide singur asupra pre­zentului său, asupra căilor dezvoltării sale viitoare. în centrul politicii externe a Româ­niei s-au situat prietenia, alianţa fră­ţească şi colaborarea multilaterală cu toate ţările socialiste. în acelaşi timp, ţara noastră a dezvoltat şi extins re­laţiile sale cu celelalte ţări ale lumii. Astăzi Republica Socialistă România întreţine relaţii diplomatice şi consu­lare cu 95 de state. Delegaţii la nivel înalt ale ţării noastre au vizitat, în 1969, ţări ale Europei şi de pe alte continente. La rîndu-i, România a primit numeroşi înalţi oaspeţi din multe ţări. Sunt rea­lităţi care pun în lumină traducerea în viaţă a unuia din postulatele fun­damentale ale politicii noastre exter­ne, anume că statornicirea şi extinde­rea relaţiilor bilaterale constituie, în lumea contemporană, una din căile ce duc la promovarea înţelegerii, a cola­borării, la apropierea punctelor de vedere, la crearea de punţi trainice de legătură între ţări. S-au adîncit relaţiile României cu ţările din zona Balcanilor. Au fost extinse relaţiile cu ţările Africii. S-a lărgit simţitor cadrul legăturilor ce a­­propie România de ţările Americii Latine. Avem relaţii diplomatice cu ţări din zona Oceaniei. Au dobîndit un conţinut mai concret relaţiile de prietenie şi colaborare cu ţările socia­liste şi nesocialiste din Asia S-au îm­bunătăţit raporturile României cu sta­tele arabe. România s-a pronunţat şi se pro­nunţă pentru reglementarea paşnică a­ ­ POPESCU-BOGDANEŞTI (Continuare în pag. a 4-a)

Next