Satul Socialist, mai 1970 (Anul 2, nr. 308-332)

1970-05-23 / nr. 325

PAGINIA 2 Eroii sînt la posturile lor (Urmare din pag. I) * 48 vor fi inundaţi. Imprudenţa lor necesită eforturi deosebite. Noaptea şi vîntul îngreunează acţiunile de salvare. Elicopterul nu mai poate face faţă. Intră în acţiune autoamfibiile. In turnul bisericii sint copii şi fe­mei. Unul peste altul. Plîng. Le e frig şi foame. Cu o am­­fibie, soldatul Săcîrjan Constan­tin se apropie de groaznicul naufragiu. Valurile izbesc cu furie. Maşina e gata să se răs­toarne. Se înaintează. Greu, dar se înaintează. Se văd chipuri li­vide. Ochi măriţi de spaimă. Sînt chipurile celor care au re­fuzat să creadă că Bodrogul va fi inundat. 22.05. Din diferite localităţi se comunică potenţialul de sal­vare. La Variaş sunt 30 de va­goane şi o locomotivă gata de plecare. Lovrinul dispune de 48 vagoane marfă, 18 de per­soane şi o locomotivă sub­ pre­siune. Jimbolia are o rezervă de 120 vagoane. Ora 23, în sfîrşit, puţin calm. La cantonul 11 apa staţionează. La cantonul 8 într-o oră a cres­cut doar cu 2 cm. O veste cir­culă cu repeziciune . Pecica— Arad e sub apă. S-a rupt digul. Se trimit ajutoare. E o comună mare. 18 mii locuitori şi un pu­ternic sector zootehnic. Nimeni nu stă. Nici Mureşul. La Cenad situaţia se agravea­ză. Digul nu este solidificat. Oamenii s-au oprit o clipă. Trupurile ostenite se lasă greu la pămînt. S-a adus de mînca­­re. Mîinile s-au dezobişnuit să apuce mîncarea. Iacob Francisk e plecat de două zile de acasă. Stă cu coatele sprijinite pe genunchi, cu privirea pierdută spre sat. Satul se evacuase şi nu ştia nimic de ai lui. Lucrul a fost reluat. Screperele muşcă adine din pămînt. în ajutor a venit şi o unitate de tancuri. Icnitul scurt al loviturii cu caz­maua. Pe toate căile de acces vin maşini şi oameni. Un sere­per s-a împotmolit. După el un altul. Şi încă unul. Pămîntul e clisos. De sus plouă. Trebuie făcut rapid ceva. Cu mîna, cu crengi, cu lopata, cu umărul, oamenii ajută, împing, fac efor­turi. Nimeni nu stă. Nici Mu­reşul, în sfîrşit, au reuşit. Sa­tul şi ogorul au fost salvate. De mîine va începe o nouă zi. Ora 4. Din nou în faţă cu hărţi, cifre, ore, începe o nouă bătălie cu centimetrii, cu apele. O nouă zi şi probabil o nouă victorie în luptă cu furia dez­lănţuită a apei. La Sînpetru Mare lupta con­tinuă. La Igriş toată lumea este la posturi. Zeci de maşini sînt gata oricum pentru intervenţie. Peste tot am auzit cuvinte cal­de adresate militarilor de sub conducerea colonelului Albu sau a colonelului Ciobăniţă. E a patra zi de alertă. De-a lun­gul digului ne întîmpină figuri ostenite, obraji supţi, mîini proptite cu nădejde pe lopeţi. Sînt mulţumiţi. Pînă acum au învins stihia. La lumina zori­lor Mureşul e parcă mai blajin. Imaginea lui însă rămîne. Dură şi grea. Şi acum, din nou spre Cenad. Locul unde la noapte va avea loc marea bătălie. Tisa refuză să primească Mureşul. încleş­tarea lor o vor rezolva însă oamenii. ­ s s ­s ­ ­s \­­ i ­ss I­I ­ssss \ \ \ ­ ­ SATUS SOCIALIST ORELE TRAGICE, O­RELE LUPTEI \s­­s ...VINERI, LA ORA 10 Şiretul inundase total sau parţial ferma Zagna, pe o suprafaţă cu lucernă de 2 282 ha, staţia de uscat furaje verzi, cu cele 810 ha cultivate cu porumb, 150 h­a orez aparţinînd fermei Vădeni, ferma Siret, cu 600 ha cultivate cu floarea-soarelui, ferma Satu Nou cu 334 ha de lucernă nouă, ferma Piscu, cu cele 230 ha culturi anuale de siloz, Centrul de însămînţări artificiale al I.A.S. Baldovineşti, pe 125 ha cu loturi semincere şi 309 ha de culturi anuale pentru masă verde. A fost, de asemenea, acoperită de ape o mare fermă a I.A.S. Dunărea, care dispune de 2 194 ha de legume. Pornind din albia Siretului, apa nu s-a mai oprit in incinta Latinu-Vădeni. Ea a rupt şoseaua înspre Dunăre şi terasamentul de cale ferată, înaintînd metru cu metru înspre oraş. Au fost înconjurate de va­luri Fabrica de conserve Zagna Vădeni (întregul utilaj care a pu­tut fi demontat şi transportat a fost pus la adăpost de orice peri­col) şi staţiile de cale ferată din Bărboşi şi Baldovineşti. Aici, unde oamenii au ţinut piept apei zile întregi, se aşteaptă retragerea rîu­­lui pentru a se putea trece, cu aceleaşi eforturi eroice, la refacerea obiectivelor distruse. Atenţia tuturor este îndreptată acum către Insula Mare a Brăi­lei, incintă de 72 000 ha, încercuită şi ea din toate părţile de apa Dunării. \ \siss­­s­t­ssssssssssss 1 s ­s ­s \ \s \ \ \ \ Din serele care se văd în prim-plan, ar fi plecat în scurt timp răsaduri. Apele au inundat și, lacome, au distrus . ­ss A. Organizarea, disciplina - baraje puternice (Urmare din pag. I) celă din judeţul Brăila, cea cuprinsă între Dunăre, Siret şi oraş. Ultima linie de­ rezistenţă împotriva puhoiului era calea ferată, în jurul orei 2 noaptea, linia a fost ruptă, apele pătrunzînd şi aici. Mii de muncitori de la uzinele Progresul şi Laminorul, de la Şan­tierul Naval, întreprinderea agricolă de stat şi Fabrica de con­serve Zagna Vădeni, aflaţi aici, au transportat de urgenţă vagoane de pietriş şi saci cu nisip pentru a bara drumul apei. Prutul ameninţă să inunde în următoarele zile. Potrivit prog­nozei, nivelul apei în zona satului Oancea va creşte, în unele locuri, peste nivelul actual al digurilor de apărare. Pen­tru a preveni inundarea a noi terenuri agricole şi distrugerea de obiective şi localităţi rurale şi în această zonă, au fost dislocate pe malul Prutului însemnate forţe de muncă. Comandamentul ju­deţean şi organele locale de partid au hotărît să execute supra­înălţarea digurilor pe o lungime de 14 km şi să le consolideze în porţiunile mai slabe. Cîteva sute de oameni, folosind 30 autobascu­lante, 3 dragline mari, 3 buldozere, atelaje, lucrează fără între­rupere. Prutul continuă să înregistreze creşteri, iar rîul Bîrlad pre­zintă­­un nivel uşor variabil la Tecuci. în cuprinsul judeţului, pînă joi dimineaţă au fost inundate 412 locuinţe şi au fost evacuate 695 de familii. Din revărsarea Siretului, mai multe drumuri au fost acoperite de puhoaie, printre care şi şoseaua Galaţi — Tecuci. Au fost avariate calea ferată Bărboşi — Şerbeşti pe o distanţă de 10 km şi linia telefonică Tudor Vladimirescu­­— Nămoloasa pe 2 km... ess ALERTĂ ÎN TOATE AŞEZĂRILE DELTEI Continuîndu-şi ritmul de creştere înregistrat în ultimele zile, apele Dunării au atins la Tulcea cote de 430 cm. în zona Rusca, unde cu o zi înainte apele au străpuns zidul de apărare, inundînd localitatea Iiganii de Jos, formaţiuni ale gărzilor patriotice, os­taşi ai forţelor noastre armate şi numeroşi cetăţeni au reuşit peste noapte să astupe breşa. Aici se lucrează în prezent la consolidarea spărturii şi supraînălţarea digului pe mai multe porţiuni dintre Rusca, Ilgani şi Partizani. Nu s-au înregistrat victime, în localita­tea Crişan de pe braţul Sulina, unde apa acoperise cheiul, s-a semnalat vineri trecerea ei şi peste digul de apărare. Nici aici nu se semnalează victime. S-au luat măsuri operative pentru stăvili­rea apelor şi evacuarea populaţiei. în prezent este foarte periclitată uzina de apă a municipiului Tulcea, unde se lucrează cu înfrigurare, cu maşini şi forţe umane pentru construirea unui dig suplimentar de protejare. însemnate forţe sunt concentrate la această oră pentru conso­lidarea şi supraînălţarea digului de apărare a terenurilor aparţi­nînd unităţilor agricole din localităţile Ostrov, Dăeni, Pecineaga şi Turcoaia, precum şi la barajul de la punctul „Lăţimi", situat între localităţile „23 August" şi Garvăn. Continuă evacuarea populaţiei şi animalelor din localităţile inundate. Pînă în prezent au fost cazate pe bacuri dormitor 360­­ de familii, alte 2 230 fiind găzduite la Tulcea şi în satele ferite de inundaţii. Au fost evacuate aproape 15 000 de bovine, ovine şi por­cine... B B@B@@K3@ BOB CONSTRUCTORII ACŢIONEAZĂ (Urmare din pag. I) gubele provocate de inundaţii. Ce acţiuni aţi întreprins, la nivel de minister ? — Acţiunile întreprinse de noi vi­zează două direcţii principale : asigu­rarea condiţiilor tehnico-materiale care să permită în unităţile neafectate de inundaţii îndeplinirea şi depăşirea planurilor de producţie pe trimestrul II, obţinerea unei cantităţi suplimen­tare la principalele materiale de con­strucţii care să însumeze 10 000 tone ciment, 5 km tuburi azbociment, 9 000 m.c. prefabricate beton armat, 2 500 tone ipsos, 200 000 m.p. gea­muri, 200 000 m.p. materiale hi­droizolatoare etc. ; repunerea în funcţiune a unităţilor care au suportat efectul distrugător al inundaţiilor. Pînă astăzi, cinci în­treprinderi din cele opt afectate în noaptea de 13—14 mai de inundaţii şi-au­ reînceput activitatea . Fabrica de cărămizi şi ţiglă „Mure­şeni" — Tg. Mureş, Fabrica de tera­cotă Bistriţa, Fabrica de cărămizi Arieşul — Cîmpia Turzii, Fabrica de fi cărămizi Tîrnăveni şi parţial Fabrica de geamuri Tîrnăveni. Lucrătorii a­­cestor unităţi au primit un substan­ţial ajutor din partea muncitorilor din multe alte fabrici din cadrul mi­nisterului nostru (Bucureşti, Cluj, Iaşi). Echipe de electricieni şi mecanici din aceste fabrici au lucrat zi şi noapte şi au reu­şit să pună în stare de funcţionare utilajele, instalaţiile, liniile tehnologi­ce de fabricaţie.­­ Se subînţelege că, dincolo de exemplificările dv. cifrice şi no­minalizate, trebuie să vedem munca şi eforturile, de multe ori desfăşurate în condiţii greu de în­chipuit, a mii şi mii de oameni. Animaţi de un fierbinte patriotism, muncitorii, tehnicienii, inginerii şi-au unit forţele, stăvilind efectul distrugător al apelor. Intr-o vi­brantă solidaritate cu cei angre­naţi în bătălia dramatică cu sti­hiile naturii, au acţionat lucrătorii din unităţile aflate în judeţele ne­­calamitate... — Un singur exemplu cred că va elocvent. E vorba de modul în care au acţionat lucrătorii Combina­tului de materiale de construcţii din Tg. Jiu, una din unităţile industriale cele mai puternice ale ministerului. Duminică 17 şi luni 18 mai, au lu­crat într-un ritm continuu, susţinut, p­­roducînd o gamă largă de materia­­e de construcţii — var, ciment, cără­midă, panouri termoizolatoare, plăci de azbociment. Ei s-au angajat să producă peste plan : 2 000 tone ci­ment, 1 000 000 buc. cărămizi, 15 000 m.p. panouri termoizolatoare şi alte produse.­­ In apelul lansat de Biroul Executiv al Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, colec­tivele din sectorul materialelor de construcţii — fabrici de ciment, cărămizi, geamuri, prefabricate etc. — sunt chemate să intensifice producţia pentru a acoperi marile nevoi ale economiei naţionale şi ale populaţiei din zonele calamita­te. Ceea ce presupune, în acelaşi timp, intensificarea ritmului de tri­mitere — spre aceste judeţe — a importante cantităţi de materiale de construcţii. — Intr-adevăr, la eforturile mari care se fac pentru aprovizionarea ope­rativă cu alimente, medicamente şi alte bunuri a populaţiei sinistrate, şi noi am acţionat încă din primele zile expediind cantităţi însemnate de ma­teriale de construcţii. Spre judeţul Satu Mare am trimis peste 1500 tone ciment, 250 tone var, 1000 000 buc. ţiglă, 2 000 000 buc. cărămizi, 50 000 m.p. carton bituminat, 25 000 m.p. geamuri, 12 000 m.p. plăci din azboci­ment. De la Turda, au fost dirijate 800 tone piatră pentru refacerea dru­mului Cluj—Dej, de la carierele uni­tăţilor noastre din Braşov şi Turda alte 20 000 tone piatră pentru reface­rea drumurilor, şoselelor, căilor fera­te. Exemplele ar putea continua. Prin ordinul ministrului industriei materia­lelor de construcţii, s-a stabilit să predăm în cantităţi sporite şi cu prio­ritate ciment, var, ipsos, plăci şi tu­buri din azbociment, material de zi­dărie, ţigle, geamuri, materiale hidro­­izolatoare, panouri mari din beton ar­mat, diverse prefabricate din beton armat, obiecte sanitare şi multe altele. Aceste materiale le vom dirija în con­tinuare spre comandamentele judeţe­ne pentru combaterea inundaţiilor, urmînd a fi folosite în scopul reface­rii unor obiective ale industriei, pen­tru construirea de locuinţe şi punerea în stare de funcţionare a căilor de comunicaţie distruse. Lucrătorii din ministerul nostru, din centrale, direc­ţii şi unităţi, sunt hotărîţi să-şi uneas­că eforturile pentru ca prin muncă, animaţi de un fierbinte patriotism, să ajute, alături de întregul popor, eco­nomia naţională şi pe cetăţeni, să şteargă cît mai repede urmele lovitu­rilor năpraznice date de forţele săl­batice ale naturii. f Mr. 325 —Sîmbătă 23 mai RECOMANDĂRILE STERULUI SMIATO Datorită măsurilor luate de Mi­nisterul Sănătăţii, în aceste zile cadrele medico-sanitare se află în primele rînduri de luptă pen­tru combaterea urmărilor nefaste ale inundaţiilor, pentru ocrotirea sănătăţii oamenilor din zonele a­­fectate de calamităţi. Echipele medico-sanitare con­stituite din specialişti şi cadre sa­nitare medii, mulţi sosiţi din alte judeţe ale ţării, dispun de materia­lele necesare, medicamente, mij­loace de transport. Ele îşi fac din plin­­ datoria. Dar eforturile depuse de cadre­le medico-sanitare nu pot avea e­­ficienţă decît dacă întreaga popu­laţie aflată în condiţiile specifice din zonele inundate respectă mă­surile cerute de igienă, absolut necesare pentru păstrarea sănătă­ţii. Se ştie că, mai ales în condiţiile create de calamităţi, se impune cea mai strictă igienă. Alimentarea cu apă potabilă, de pildă, consti­tuie o problemă de o excepţională importanţă. Apariţia unor focare de boli transmisibile avînd ca poar­tă de intrare ,tubul digestiv, cum ar fi febra tifoidă, dizenteria, pa­­razitozele intestinale sînt strîns legate de impuritatea apei. Ministerul Sănătăţii recoman­dă ca, în această perioadă, popu­laţia din oraşele şi satele care au fost supuse inundaţiilor să res­pecte cu stricteţe următoarele : — Să nu se consume pentru băut decît apa din fîntînile care au fost curăţate şi dezinfectate sub supravegherea cadrelor me­dico-sanitare, ori apă fiartă şi răcită, sau apă minerală. — Să nu se consume alimente­le care au fost inundate (carne, legume etc.) decît după o preala­bilă fierbere. — Să se prezinte la vaccinările ce se fac în zonele calamitate. — Copiii pînă la 14 ani să fie prezentaţi echipelor medico-sani­tare care acţionează în aceste zo­ne pentru a primi gamaglobulină (care constituie un important mijloc de protecţie împotriva bo­lilor infecţioase). — La orice rănire, să se pre­zinte echipelor medico-sanitare pentru a fi injectaţi cu ser antite­­tanic. — La cel mai mic semn de boa­­­­lă : temperatură, diaree, (adulţi) temperatură, diaree, tuse, stare de agitaţie (copii) să se prezinte la medic. . — Deosebită atenţie trebuie să se acorde femeilor gravide. La o tulburare cît de neînsemnată a e­­voluţiei normale a sarcinii, gravi­dele să se prezinte la medic sau moaşă. — Colectivităţile să respecte strict măsurile de igienă stabilite pentru evitarea maladiilor ; me­dicul să fie neîntîrziat anunţat cu toate cazurile de îmbolnăvire. — Fiecare cetăţean trebuie­ să urmeze întocmai indicaţiile echi­pelor medico-sanitare. N-a rămas cine știe ce, dintr-o trudă de ani de zile ! ­VVVVWVVVNA/VVVVVVWVVVVVVN/VVVVVWV' SEMNE DUREROASE PE TRUPUL ŢĂRI­ I Cu excepţia judeţelor Caraş-Severin şi Gorj, toate judeţele ţârii au simţit sau simt efectele distru­gătoare ale inundaţiilor.­­ Pînă ieri dimineaţă, peste 720 000 de hectare de teren agricol au fost inundate, din care 321 000 hectare teren însâmînţat. @ Circa 250 de întreprinderi, multe dintre ele uzi­ne şi combinate de importanţă republicană, au fost distruse sau avariate.­­ în judeţul BRĂILA, nivelul apelor Siretului în zona digului Latinu - Vădeni a ajuns la 729 cm, de­păşind nivelele maxime atinse vreodată. Din aceas­tă cauză, digul supraînălțat cu eforturi uriaşe a ce­dat. Au fost inundate peste 20 000 de hectare, distru­se sau avariate 1010 case.­­ Apele Siretului au inundat, de asemenea, staţia de pompare din comuna Braniştea care alimenta cu apă municipiul GALAŢI. Provizoriu, alimentarea cu apă a oraşului se efectuează cu un grup de pompe cu apă din Dunăre. © în judeţul HUNEDOARA inundaţiile au acoperit 17 193 ha teren agricol, au avariat 11 unităţi pro­ductive, au distrus sau avariat 2 300 de case. © în ultimele zile, a fost cuprins de calamitate şi judeţul IALOMIŢA. Peste 1 400 de case distruse sau avariate, 16 localităţi şi 21 350 de hectare inundate­­ este bilanţul provizoriu al distrugerilor din acest judeţ.­­ Munca eroică a zeci de mii de oameni din jude­ţul ARAD a împiedicat - ca şi în multe alte locuri - întinderea dezastrului. Cu toate acestea, au fost ava­riate 42 de unităţi productive, inundate total sau parţial 10 localităţi, distruse sau avariate 567 de ca­se. De la Ministerul Transporturilor si Telecomi­iicatiilor­­ „ In ultimele 48 de ore au fost redate circulaţiei noi linii ferate, drumuri naţionale, s-au restabilit numeroase circuite telefonice in­terurbane şi s-au redeschis oficii P.T.T.R. în zonele calamitate din Transilvania. Au fost redeschise magistrala feroviară 200 Bucureşti—Braşov— Sibiu—Vinţul de Jos—Deva—A­­rad—Curtici, precum şi liniile Me­­dieşul Aurit—Odereu, Luduş—Mă­­gheruş Şieu şi Satu Mare—Baia Mare. In afară de liniile ferate a­­nunţate anterior în presă, s-a mai închis sectorul Baldovineşti-Bar­­boşi de pe linia Brăila—Galaţi. Circulaţia feroviară spre Galaţi a fost dirijată prin complexul CFR Bîrlad. S-au redat circulaţiei rutiere arterele DN 14 A Mediaş — Iernut (numai pentru autoturisme), DN 15 A Reghin—Sărăţel, DN 22 Rm. Sărat—Brăila, DN 24 Vînători — Sculeni. Pe DN 7 este permis ac­cesul autocamioanelor, însă cu restricţii totale pentru autoturis­me. Sunt închise şoselele DN 2 — Brăila—Şendreni—Galaţi (accesul spre Galaţi se realizează prin Te­cuci—Valea Mărului — Vîrlezi — Bujoru—Folteşti—Galaţi şi Tecuci — Griviţa — Izvoarele—Schela), DN 5 C Giurgiu—Zimnicea (circu­laţia rutieră se realizează pe ruta ocolitoare Smărdioasa—Bujoru), DN 14­A Teiuş—Blaj, DN 17 Be­­clean—Bistriţa, DN 17­­ Vatra Dor­­nei—Călugăreni, DN 54 Corabia— Tr. Măgurele (circulaţia rutieră se realizează pe ruta ocolitoare Iz­laz—Izbiceni), DN 57 Orşova—Svi­­niţa şi DN 25 Tecuci—Şendreni. Ministerul Poştelor şi Teleco­municaţiilor anunţă că pe întreg teritoriul ţării a mai rămas închis un singur oficiu PTTR, cel din Oraşul Nou, judeţul Satu Mare. Nu s-au restabilit în întregime cir­cuitele telefonice ale abonaţilor din Dej, Baia Mare, Tg. Mureş, Sighi­şoara, Luduş, Reghin, Mediaş, Alba Iulia, Satu Mare. A fost complet restabilit sistemul deservirii poştale în judeţele Suceava, Sălaj, Bistriţa, Maramureş, Cluj, Mureş, Hunedoa­ra şi Sibiu. In 6 localităţi din jude­ţul Alba nu se pot asigura încă tri­miterile poştale şi difuzarea presei. Se întăreşte digul care să apere Aradul. Unităţi întregi ale forţelor noas­tre armate, mii de cetăţeni nu mai cunosc odihnă i.t

Next