Satul Socialist, iulie 1970 (Anul 2, nr. 359-384)
1970-07-15 / nr. 370
1/ • Tovarășul Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., a primit pe președintele Uniunii Tineretului Sudanez, Khalil Elias, aflat în vizită în țara noastră la invitația Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist. La Leningrad a avut loc congresul al şaptelea mondial al oraşelor înfrăţite, la care au luat parte reprezentanţi din oraşele a zeci de ţâri ale lumii. Congresul a lansat un apel către toate oraşele lumii de a acorda ajutor cetăţenilor oraşelor din România, care au avut de suferit de pe urma calamităţilor naturale din această primăvară. La încheierea lucrărilor, au fost alese organele de conducere ale federaţiei mondiale a oraşelor înfrăţite. în Consiliul Executiv al Federaţiei a fost ales Ion Maneiuc, primarul municipiului Iaşi. EVENIMENTE • Ministrul învâţâmîntului din Republica Socialistă România, Mircea Maliţa, care se află într-o vizită la Sofia, a avut luni o întîlnire de lucru cu Ştefan Vasilev, ministrul învâţâmîntului public din Republica Populară Bulgaria. Au fost discutate probleme actuale şi de perspectivă ale învâţămîntului din cele două ţâri. A părăsit Capitala o delegaţie militară, condusă de general-colonel Ion Ioniţa, ministrul Forţelor Armate, care, la invitaţia ministrului apărării naţionale a Republicii Populare Democrate Coreene, general de armată Toi Hiăn, va face o vizită de prietenie in această ţară. De asemenea, la invitaţia şefului Marelui Stat Major al Armatei Populare Chineze de Eliberare, Huan Jun-Sen, delegaţia militară română va face o vizită de prietenie în Republica Populară Chineză. • între 20—27 iulie va avea loc la Bucureşti, sub egida Consiliului Naţional al Organizaţiei pionierilor din Republica Socialistă România şi a Comitetului internaţional al mişcării de copii şi adolescenţi Conferinţa internaţională pe tema : „Educaţia copilului în faţa progresului ştiinţei şi tehnicii contemporane". Apropiata reuniune se adaugă celorlalte manifestări organizate în ţara noastră în cadrul Anului internaţional al educaţiei. 15ORE DIN FIECARE ZI SOARELE LUMINEAZĂ CÎMPUL, TIMP MAI MULT DECÎT SUFICIENT PENTRU REALIZAREA VITEZEI ZIL NICE DE LUCRU PLANIFICATE LA :wwwvv o înaintăm spre miezul torid al verii. Pe întinsul Bărăganului şi al Dobrogei, în Cîmpia Olteniei şi pe şesul Banatului, cîmpurile sînt dominate de auriul holdelor de grîu, de verdele intens al porumbului. Sînt zile de muncă încordată, fără istov. Zile în care oameni și mașini într-o continuă confruntare cu timpul, cu orele, adună în hambare rodul lanurilor de grîu, de orz, de mazăre. în urmă, tractoarele brăzdează pâmîntul reavăn, semânâtorile împrăştie sâmînţa. Se pregăteşte cea de a doua recoltă a acestui an. Sînt zile în care, în fiecare cooperativă de pe întinsul ţârii, se cer eforturi susţinute, o muncă bine organizată şi chibzuită pentru ca volumul mare de lucrări să fie realizat în cel mai scurt timp şi de calitatea cea mai bună. Pentru ca nici un bob să nu se piardă, pentru ca acum şi la toamnă, de pe fiecare palmă de pâmînt să obţinem recolta pe care o aşteptăm. Aceasta înseamnă ca toţi cooperatorii să fie prezenţi pe cîmp, la muncă, acolo unde este nevoie de contribuţia lor efectivă, înseamnă ca fiecare combină, fiecare tractor, fiecare agregat să fie utilizat la întreaga sa capacitate. Prezentăm în cele ce urmează constatările făcute din acest punct de vedere cu ocazia unui raid întreprins în cîteva judeţe ale ţârii . BRĂILA : Peste tot, grîul a ajuns în faza de coacere. Măsurile luate de organele agricole judeţene au găsit o largă aplicare în unităţi. Din cele 40 133 hectare de grîu au fost recoltate, pînă acum cîteva zile, peste 12 000 hectare. Lucrul a fost organizat în flux continuu : în urma combinelor terenul se eliberează de paie, seară şi se seamănă culturi sucesive. Ne oprim la cooperativa din comuna Jugurean. Aici cele 309 hectare de grîu au fost recoltate în întregime. Acum se lucrează intens la semănatul porumbului, al furajelor. La Mihai Bravu, lucrau în lan toate cele 12 combine ale secţiei de mecanizare. Ritmul şi calitatea lucrării, prevenirea şi combaterea risipei sunt urmărite cu toată atenţia de către inginerul şef Nicolae Alexandrescu, de brigadierii de cîmp. Organizarea judicioasă a muncii şi-a spus cuvîntul : grîul a fost recoltat de pe 330 ha din cele 510 cultivate. 180 hectare au fost eliberate de paie, 130 a fost arate şi a început semănatul porumbului. Recolta se arată a fi pe măsuraeforturilor depuse de cooperatori şi mecanizatori : circa 3 200 kg de grîu la hectar. Aspecte asemănătoare pot fi întîlnite şi la cooperativele din Botogu, Gropeni, Ciocile, Lanurile, care au recoltat între 250 şi 360 hectare de griu. Constatăm, însă, că nu peste tot există suficientă preocupare pentru înlăturarea risipei şi folosirea maşinilor la întreaga lor capacitate. La cooperativa agricolă „Victoria" am găsit mai multe combine trase la marginea lanurilor. Motivul ? „S-au defectat — ne spune şeful secţiei de mecanizare — datorită suprasolicitării lor la recoltatul mazărei". Oare aceasta să fie cauza ? Sau, poate, slaba preocupare pentru pregătirea lor în vederea recoltării griului ? In orice caz, se constată că echipa de depanare a întreprinderii de mecanizare acţionează cu multă întîrziere. Combina lui Neicu Ştefan, de exemplu, era defectă de cîteva zile, cea a lui Nicolae Olteanu nu trăsese nici o brazdă, iar această echipă, deşi M. BOGDAN GH. ŞTEFAN L. LADARIU I. FAUR (Continuare in pag. a 3-a) ERAIDUL NOSTRU in judeţele BRĂILA © MUREŞ “ TIMIŞ SECERIŞ La cooperativa agricolă din comuna Horia, judeţul Constanţa, combinele lucrează din plin. Se recoltează rodul bogat al lanurilor de griu . In judeţele din zona întâi recoltatul orzului s-a realizat în proporţie de aproape 90 la sută , sânt însă rămâneri în urmă în judeţele Timiş, Buzău şi Olt . Treierişul mazării s-a efectuat în proporţie de numai 46 la sută, întârzieri sânt în majoritatea judeţelor din sud şi vest, unde recoltatul a început mai devreme , între recoltat şi însămînţarea culturilor succesive s-a creat un decalaj de peste 200 000 hectare, care continuă să se mărească datorită faptului că nu sînt bine organizate schimburile la arături şi însămînţâri. După recoltarea orzului, tractoarele ară terenurile cooperativei agricole din Lehliu-sat, judeţul Ialomiţa, pregătindu-le în vederea însămînţării culturilor succesive Foto : N. RUSU UN LOC DE TEMELII, munţi de promisiuni vnă la sfîrşitul anuîn judeţul Vrancea tează să intre în ducţie două obieciiitercooperatiste mare amploare : un binat pentru îngrăa 15 000 de porci, Vîărtineşti, şi Cornul avicol de la Go, cu o capacitate de 00 găini ouătoare, fiind importanţa lor obiective atît :ru economia unităasociate, cit şi :ru economia naţio, dată fiind necesar intrării lor în ţime în cel mai timp cu putinţă , aşteptat ca pe PE ŞANTIERELE COMPLEXELOR INTERCOOPERATISTE DIN JUDEŢUL VRANCEA cele două şantiere să se lucreze în ritm susţinut, ca îndeplinirea graficelor de execuţie să nu ridice nici un fel de probleme. Nu mică ne-a fost surprinderea aflînd că atît la Mărtineşti, cit şi la Goleşti lucrările avansează extrem de greoi, că zile de-a rîndul activitatea pe şantiere este ca şi inexistentă, deşi documentaţia necesară există, fondurile au fost asigurate etc. Principala vină o poartă întreprinderea constructoare : I.S.C.M. din oraşul Gheorghe Gheorghiu-Dej. In sprijinul acestei afirmaţii am putea cita nenumărate exemple. Ne vom rezuma, însă, doar la unul singur, suficient de sugestiv, credem, pentru a MIRON ȘTEFĂNESCU (Continuare în pag a 3-a) BUIEIUL DE RECEPTIUNIRE . No. 1 Pe ogoarele judeţului Vaslui recoltatul cerealelor păioase este în toi. Magaziile bazelor de recepţie sunt pregătite pentru a primi boabele din noua recoltă. La baza de recepţie din Tutova cele dinţii camioane încărcate cu grîu au sosit de la cooperativa agricolă din Dragalina. Buletinul de recepţionare nr. 1 a fost eliberat, pentru cantitatea de 40 de tone de griu, sîmbătă către amiază. Pe zi ce trece, ritmul înmagazinării recoltei se intensifică, mărturie a hotăririi cu care ţărănimea cooperatistă din judeţ înţelege să-şi onoreze angajamentele luate, de a livra la fondul de stat cantități sporite de produse agricole. Vedere panoramică a oraşului Huşi, care cunoaşte o a doua tinereţe SATUL SOCIALIST 1Cotidian editat de Unive ÿleob de Producţie ANUL II Nr. 370 MIERCURI15 IULIE 1970 4 pagini — 30 bani Pămîntul românesc păstrează mărturii ale trecutului de o valoare inestimabilă. Un ciob de vas, vîrful unei lănci, o piatră cu inscripţii, o monedă cu luciri ascunse, un zid de cetate subterană sînt tot atîtea vestigii ce ne atestă vechimea pe acest pamint. Cu săpăliga sa, arheologul scoate la iveală, la lumina zilei, mereu alte dovezi materiale despre trecutul poporului nostru, îmbogăţind şi tezaurul de cunoştinţe istorice. Dar, pămîntul românesc işi afirmă prodigios memoria nu numai în adîncurile sale, ci şi la suprafaţă, proiectînd-o spre înalturi. In orice colţ de ţară ai poposi te întîmpină, drumeţiile, un monument, o cetate, o mînăstire, o casă în ale cărei odăi a trăit, a muncit, a creat, cu gîndul îndreptat spre soarta poporului, cu sufletul aprins de dor de libertate, un artist, un cărturar, un luptător. Unele din aceste monumente arhitecturale se bucură de mult de faimă mondială. Altele sunt mai modeste, dar şi acestea, prin simbolul pe care-l poartă încrustat în piatră, marmură ori lemn, trezesc prelungi ecouri. Cînd vizitezi o aşezare rurală, o comună, un sat, atenţia îţi este atrasă, înainte de orice, de noul peisaj care generos ţi se oferă. Nu poţi să nu rămîi profund impresionat de vasta operă constructivă ce se desfăşoară într-un ritm vertiginos, propriu acestei epoci cînd geniul creator al poporului, stimulat de politica înţeleaptă a Partidului Comunist Român, îşi relevă din plin forţa, virtuţile. Satul românesc de astăzi se înfăţişează, din ce în ce mai clar, într-un veşmînt arhitectonic modern. Acest veşmînt nu e însă în contrast cu ceea ce trecutul ne-a lăsat drept preţioasă moştenire. Dimpotrivă, prezent şi trecut se armonizează. De aceea, de străbaţi meleagurile Maramureşului şi te opreşti la Cuhea, după ce iei cunoştinţă cu ceea ce oamenii au zidit acum, nu poţi să nu zăboveşti la umbra semeţei turle, tipică pentru aceste locuri, unde şi-au avut curţile voievozii Dragoş şi Bogdan. De aceea, de străbaţi pămîntul oltenesc şi faci un popas la Cerneţi, după ce cuprinzi cu privirea peisajul făurit în zilele noastre, nu poţi să nu pătrunzi în cula lui Tudor Vladmirescu, în acea locuinţă fortificată ce a fost folosită, la 1821, ca depozit de arme. De aceea, de călătoreşti prin Ţara Moţilor şi ajungi la Ţebea, după ce constaţi ce mari schimbări s-au petrecut şi în viaţa lor PETRE DINCU (Continuare în pap. a 2-a) CONTINUITATE Fără îndoială ideile sînt preţioase, ele marchează tendinţa noastră firească spre progres, la baza fiecărui act concret stînd o clipă de gîndire. Aşa a fost totdeauna, aşa este mai cu seamă în societatea noastră în care gîndirea umană e descătuşată de prejudecăţi şi pusă în slujba intereselor obşteşti. Dacă vorbim despre agricultură, s-a văzut că iniţiativa, străduinţa cooperatorilor de a descoperi noi mijloace şi activităţi aducătoare de venituri au dus la creşterea uneori spectaculoasă a bunei stări. Dar, iată, se întîmplă să aflăm că o idee bună se risipeşte, ba duce chiar la pagube însemnate atunci cînd ea nu a fost însoţită de prevedere, de acel simţ al realităţii absolut necesar în cadrul economiei. Am spune chiar că o idee bună se legitimează ca atare numai atunci cînd e pusă în relaţie cu o sene întreagă de factori. Cooperatorii din Bărbăteşti- Gorj au înfiinţat o crescătorie de porci. Dar porcii, pre Marginalii nu ajunge o idee cum se ştie, au ciudatul obicei de a se îngrăşa numai cu nutreţ. Nimeni n-a izbutit încă să obţină 1 kg de carne cu mai puţin de 4 kg concentrate. Precum n-au izbutit nici cei din Bărbăteşti şi aşa s-a făcut că ei n-au putut livra la timp cantităţile de carne contractate. Se putea bănui încă din primăvară această situaţie, dar s-a aşteptat probabil o minune. Minunea nu s-a întîimplat şi iată-i acum pe vajnicii gospodari dînd din colţ în colţ, bătînd drumurile judeţului în căutare de nutreţ. Porcii trăiesc săracii de la o zi la alta, dar de îngrăşat nici gînd. N-am vrea să fim în pielea preşedintelui Tănăsescu atunci cînd va veni sorocul contractelor nerespectate. Iată cum o idee insuficient chibzuită, pusă în aplicare înainte de a fi studiate condiţiile ei de reuşită sau înainte de a asigura tot ce e necesar valorificării ei, devine păguboasă. Aşadar, nu ajunge o idee ! NICOLAE JIANU POVESTE CU STRÎMBA-LEMNE MUZEUL TÎNJALELOR Se află în, inima Bărăganului. E o construcție modestă, dar încăpătoare. Firma, simplă : „Muzeul tînjalelor". N-am mai auzit de un astfel de muzeu. Ca atare, l-am vizitat din simplă curiozitate. La intrare, ne întîmpină cu amabilitate colaboratorul nostru Strîmbă-lemne. — Ştiţi, zice dînsul. In urma mecanizării agriculturii s-a micşorat numărul carelor acţionate cu energie bovină. Ca atare, numeroase tînjale au devenit disponibile. Oamenii harnici şi conştiincioşi le-au pus pe foc. Chiulangii, însă, le-au reţinut cu gîndul de a le mai utiliza. Şi le-au utilizat în daună intereselor obşteşti. Ca atare, în dese cazuri, auzeam de unele cooperative agricole : „Nu prea merge treaba. Asta din cauză că X, Y sau Z se lasă pe tînjală. De la aceste mărturisiri mi-a venit ideea să amenajez „Muzeul tînjalelor". Vizităm acest muzeu original. Se află aici tînjale de diferite categorii : unele au aparţinut unor cooperatori, altele au fost luate de la şefi de echipe, de la brigadieri şi şefi de ferme. Încăperile muzeului mai dispun încă de mari spaţii libere. Strîmbă-lemne ne spune că şi aceste spaţii vor fi ocupate. Chiar zilele acestea a depistat noi stocuri de tînjale : la cooperativa agricolă din Bîrzova, judeţul Arad, la cea din satul Negri, judeţul Bacău, la Priponeşti şi Gohor, judeţul Bacău, la Strejnic şi Păuleşti, judeţul Prahova, mai sunt încă multe tînjale. In aceste unităţi plantele ţipă in buruieni, fineţurile aşteaptă ascuţişul coasei, grînele dau semne de nerăbdare, dar cu toate acestea o seamă de cooperatori — dispunînd încă de tînjale— se proţăpesc pe ele şi dormitează cu ochii deschişi, aşteptînd să cadă pară mălăiaţă. Bunăoară, numai la cooperativa agricolă din Răchiţi, judeţul Botoşani, cooperatorii C. Bordeianu, Ilie Maftei, Maria Alexuc, Saveta Cluciniuc, Aglaia Supa-L . -J I — ■ wi 11' I i«t i— » cm riuc n-au ieşit nici măcar o singură zi la prăşit. Au tînjale şi se lasă pe ele... De asta, Strîmbălemne colindă sat cu sat şi adună tînjalele pentru muzeu. Cooperatorii, cei ce muncesc fără osteneală pe ogoare, sunt rugaţi să-l anunţe pe Strîmbălemne ori de cite ori depistează alte tînjale. E musai ca toate să fie depuse la „Muzeul tînjalelor". Ogoarele nu mai au trebuinţă de ele. Deci, la muzeu. Cei ce le mai utilizează să renunţe de bună voie la practica de a se mai lăsa pe tînjală... D. TARNAUCEANU Efectuarea lucrărilor agricole în timp optim asigură obținerea unor producţii sporite la hectar. lată de ce cooperatorii din Bosanci, judeţul Suceava prăşesc, ori de câte ori este nevoie, culturile de cartofi care, aşa cum se vede şi în fotografie prevestesc o recoltă bună