Satul Socialist, iulie 1970 (Anul 2, nr. 359-384)

1970-07-15 / nr. 370

1/ • Tovarășul Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., a primit pe președintele Uniunii Tineretului Sudanez, Khalil Elias, aflat în vizită în țara noastră la invitația Comitetu­lui Central al Uniunii Tineretului Comunist.­­ La Leningrad a avut loc congresul al şaptelea mondial al oraşelor înfrăţite, la care au luat parte reprezentanţi din oraşele a zeci de ţâri ale lumii. Congresul a lansat un apel către toate oraşele lumii de a acorda ajutor cetăţe­nilor oraşelor din România, care au avut de suferit de pe urma calamităţilor naturale din această primăvară. La în­cheierea lucrărilor, au fost alese organele de conducere ale federaţiei mondiale a oraşelor înfrăţite. în Consiliul Executiv al Federaţiei a fost ales Ion Maneiuc, primarul municipiului Iaşi. EVENIMENTE • Ministrul învâţâmîntului din Republica Socialistă Româ­nia, Mircea Maliţa, care se află într-o vizită la Sofia, a avut luni o întîlnire de lucru cu Ştefan Vasilev, ministrul în­­vâţâmîntului public din Republica Populară Bulgaria. Au fost discutate probleme actuale şi de perspectivă ale învâ­­ţămîntului din cele două ţâri.­­ A părăsit Capitala o delegaţie militară, condusă de general-colonel Ion Ioniţa, ministrul Forţelor Armate, care, la invitaţia ministrului apărării naţionale a Republicii Populare Democrate Coreene, general de armată Toi Hiăn, va face o vizită de prietenie i­n această ţară. De asemenea, la invitaţia şefului Marelui Stat Major al Armatei Populare Chineze de Eliberare, Huan Jun-Sen, de­legaţia militară română va face o vizită de prietenie în Republica Populară Chineză. • între 20—27 iulie va avea loc la Bucureşti, sub egida Consiliului Naţional al Organizaţiei pionierilor din Repu­­blica­ Socialistă România şi a Comitetului internaţional al mişcării de copii şi adolescenţi Conferinţa internaţională pe tema : „Educaţia copilului în faţa progresului ştiinţei şi tehnicii contemporane". Apropiata reuniune se adaugă ce­lorlalte manifestări organizate în ţara noastră în cadrul Anului internaţional al educaţiei. 15ORE DIN FIECARE ZI SOARELE LUMINEAZĂ CÎMPUL, TIMP MAI MULT DECÎT SUFICIENT PENTRU REALIZAREA VITEZEI ZIL­­ NICE DE LUCRU PLANI­FICATE LA :wwwvv­ o înaintăm spre miezul torid al verii. Pe întinsul Bără­ganului şi al Dobrogei, în Cîmpia Olteniei şi pe şesul Banatului, cîmpurile sînt dominate de auriul holdelor de grîu, de verdele intens al porumbului. Sînt zile de muncă încordată, fără istov. Zile în care oameni și mașini într-o continuă confruntare cu timpul, cu ore­le, adună în hambare rodul lanurilor de grîu, de orz, de mazăre. în urmă, tractoarele brăzdează pâmîntul reavăn, semânâtorile împrăştie sâmînţa. Se pregă­teşte cea de a doua recoltă a acestui an. Sînt zile în care, în fiecare cooperativă de pe întinsul ţârii, se cer eforturi susţinute, o muncă bine organizată şi chibzuită pentru ca volumul mare de lucrări să fie realizat în cel mai scurt timp şi de calitatea cea mai bună. Pentru ca nici un bob să nu se piardă, pentru ca acum şi la toamnă, de pe fiecare palmă de pâmînt să obţinem recolta pe care o aşteptăm. Aceasta înseamnă ca toţi cooperatorii să fie pre­zenţi pe cîmp, la muncă, acolo unde este nevoie de contribuţia lor efectivă, înseamnă ca fiecare combi­nă, fiecare tractor, fiecare agregat să fie utilizat la întreaga sa capacitate. Prezentăm în cele ce urmează constatările făcute din acest punct de vedere cu oca­zia unui raid întreprins în cîteva judeţe ale ţârii . BRĂILA : Peste tot, grîul a ajuns în faza de coacere. Măsurile luate de organele agricole judeţene au găsit o largă aplicare în unităţi. Din cele 40 133 hectare de grîu au fost recoltate, pînă acum cîteva zile, peste 12 000 hectare. Lucrul a fost organizat în flux conti­nuu : în urma combinelor terenul se eliberează de paie, se­ară şi se seamănă culturi sucesive. Ne oprim la cooperativa din comuna Jugurean. Aici cele 309 hectare de grîu au fost recoltate în între­gime. Acum se lucrează intens la semănatul porumbu­lui, al furajelor. La Mihai Bravu, lucrau în lan toate cele 12 combine ale secţiei de mecanizare. Ritmul şi calitatea lucrării, prevenirea şi com­baterea risipei sunt urmărite cu toată atenţia de către inginerul şef Nico­­lae Alexandrescu, de brigadierii de cîmp. Organizarea judicioasă a mun­cii şi-a spus cuvîntul : grîul a fost recoltat de pe 330 ha din cele 510 cul­tivate. 180 hectare au fost eliberate de paie, 130 a fost arate şi a început semănatul porumbului. Recolta se arată a fi pe măsura­­eforturilor depu­­se de cooperatori şi mecanizatori : circa 3 200 kg de grîu la hectar. Aspecte asemănătoare pot fi întîlnite şi la cooperativele din Botogu, Gropeni, Ciocile, Lanurile, care au recoltat între 250 şi 360 hectare de griu. Constatăm, însă, că nu peste tot există suficientă preocupare pentru înlăturarea risipei şi folosirea maşinilor la întreaga lor capacitate. La cooperativa agricolă „Victoria" am găsit mai multe combine trase la marginea lanurilor. Motivul ? „S-au defectat — ne spune şeful secţiei de mecanizare — datorită suprasolicitării lor la recoltatul mazărei". Oare aceasta să fie cauza ? Sau, poate, slaba preocupare pentru pregătirea lor în vederea recoltării griului ? In orice caz, se constată că echipa de de­panare a întreprinderii de mecanizare acţionează cu multă întîrziere. Combina lui Neicu Ştefan, de exemplu, era defectă de cîteva zile,­ cea a lui Nicolae Olteanu nu trăsese nici o brazdă, iar această echipă, deşi M. BOGDAN GH. ŞTEFAN L. LADARIU I. FAUR (Continuare in pag. a 3-a) ERAIDUL NOSTRU in judeţele­­ BRĂILA © MUREŞ “ TIMIŞ S­ECERIŞ La cooperativa agricolă din co­muna Horia, judeţul Constanţa, combinele lucrează din plin. Se recoltează rodul bogat al lanu­rilor de griu . In judeţele din zona întâi recoltatul orzului s-a realizat în proporţie de aproape 90 la sută , sânt însă rămâneri în urmă în judeţele Timiş, Buzău şi Olt . Treierişul mazării s-a efectuat în proporţie de nu­mai 46 la sută, întârzieri sânt în majoritatea judeţe­lor din sud şi vest, unde re­coltatul a început mai de­vreme , între recoltat şi însă­­mînţarea culturilor succe­sive s-a creat un decalaj de peste 200 000 hectare, care continuă să se mă­rească datorită faptului că nu sînt bine organizate schimburile la arături şi însămînţâri. După recoltarea orzului, tractoarele ară terenurile cooperativei agricole din Lehliu-sat, judeţul Ialomiţa, pregătindu-le în vederea­­ însămînţării culturilor succesive Foto : N. RUSU UN LOC DE TEMELII, munţi de promisiuni vnă la sfîrşitul anu­­în judeţul Vrancea tează să intre în ducţie două obiec­­iiitercooperatiste mare amploare : un binat pentru îngră­­a 15 000 de porci, Vîărtineşti, şi Corn­ul avicol de la Go­­, cu o capacitate de 00 găini ouătoare,­­ fiind importanţa lor obiective atît :ru economia unită­asociate, cit şi :ru economia naţio­­, dată fiind necesa­­r intrării lor în ţim­e în cel mai­­ timp cu putinţă , aşteptat ca pe PE ŞANTIERELE COMPLEXELOR INTERCOOPERA­­TISTE DIN JUDE­­ŢUL VRANCEA cele două şantiere să se lucreze în ritm sus­ţinut, ca îndeplinirea graficelor de execuţie să nu ridice nici un fel de probleme. Nu mică ne-a fost surprinderea aflînd că atît la Mărti­­neşti, cit şi la Goleşti lucrările avansează ex­trem de greoi, că zile de-a rîndul activitatea pe şantiere este ca şi inexistentă, deşi docu­mentaţia necesară exis­tă, fondurile au fost a­­sigurate etc. Principala vină o poartă întreprinderea constructoare : I.S.C.M. din oraşul Gheorghe Gheorghiu-Dej. In spri­jinul acestei afirma­ţii am putea cita nenumărate exemple. Ne vom rezuma, însă, doar la unul sin­gur, suficient de suges­tiv, credem, pentru a MIRON ȘTEFĂNESCU (Continuare în pag a 3-a) BUIEIUL DE RECEPTIUNIRE . No. 1 Pe ogoarele judeţului Va­slui recoltatul cerealelor pă­­ioase este în toi. Magaziile ba­zelor de recepţie sunt pregăti­te pentru a primi boabele din noua recoltă. La baza de re­cepţie din Tutova cele dinţii camioane încărcate cu grîu au sosit de la cooperativa a­­gricolă din Dragalina. Buleti­nul de recepţionare nr. 1 a fost eliberat, pentru cantita­tea de 40 de tone de griu, sîmbătă către amiază. Pe zi ce trece, ritmul înma­­gazinării recoltei se intensifi­că, mărturie a hotăririi cu care ţărănimea cooperatistă din judeţ înţelege să-şi ono­reze angajamentele luate, de a livra la fondul de stat can­tități sporite de produse agri­cole. Vedere panoramică a oraşului Huşi, care cunoaşte o a doua tinereţe SATUL SOCIALIST 1Cotidian editat de Un­ive ÿleob de Producţie ANUL II Nr. 370 MIERCURI15 IULIE 1970 4 pagini — 30 bani Pămîntul românesc păstrează mărturii ale trecutului de o va­loare inestimabilă. Un ciob de vas, vîrful unei lănci, o piatră cu inscripţii, o monedă cu luciri as­cunse, un zid de cetate subtera­nă sînt tot atîtea vestigii ce ne atestă vechimea pe acest pa­­mint. Cu săpăliga sa, arheologul scoate la iveală, la lumina zilei, mereu alte dovezi materiale des­pre trecutul poporului nostru, îm­bogăţind şi tezaurul de cunoştinţe istorice. Dar, pămîntul românesc işi afirmă prodigios memoria nu numai în adîncurile sale, ci şi la suprafaţă, proiectînd-o spre înal­­turi. In orice colţ de ţară ai po­posi te întîmpină, drumeţiile, un monument, o cetate, o mînăstire, o casă în ale cărei odăi a trăit, a muncit, a creat, cu gîndul în­dreptat spre soarta poporului, cu sufletul aprins de dor de liberta­te, un artist, un cărturar, un luptător. Unele din aceste monu­mente arhitecturale se bucură de mult de faimă mondială. Altele sunt mai modeste, dar şi acestea, prin simbolul pe care-l poartă în­crustat în piatră, marmură ori lemn, trezesc prelungi ecouri. Cînd vizitezi o aşezare rurală, o comună, un sat, atenţia îţi este atrasă, înainte de orice, de noul peisaj care generos ţi se oferă. Nu poţi să nu rămîi profund im­presionat de vasta operă con­structivă ce se desfăşoară într-un ritm vertiginos, propriu acestei epoci cînd geniul creator al po­porului, stimulat de politica în­ţeleaptă a Partidului Comunist Român, îşi relevă din plin forţa, virtuţile. Satul românesc de as­tăzi se înfăţişează, din ce în ce mai clar, într-un veşmînt arhitec­tonic modern. Acest veşmînt nu e însă în contrast cu ceea ce tre­cutul ne-a lăsat drept preţioasă moştenire. Dimpotrivă, prezent şi trecut se armonizează. De aceea, de străbaţi meleagu­rile Maramureşului şi te opreşti la Cuhea, după ce iei cunoştinţă cu ceea ce oamenii au zidit acum, nu poţi să nu zăboveşti la umbra semeţei turle, tipică pentru aces­te locuri, unde şi-au avut curţile voievozii Dragoş şi Bogdan. De aceea, de străbaţi pămîntul oltenesc şi faci un popas la Cer­­neţi, după ce cuprinzi cu privirea peisajul făurit în zilele noastre, nu poţi să nu pătrunzi în cula lui Tudor Vladmirescu, în acea lo­cuinţă fortificată ce a fost folosi­tă, la 1821, ca depozit de arme. De aceea, de călătoreşti prin Ţara Moţilor şi ajungi la Ţebea, după ce constaţi ce mari schim­bări s-au petrecut şi în viaţa lor PETRE DINCU (Continuare în pap. a 2-a) CONTINUITA­TE Fără îndoială ideile sînt pre­ţioase, ele marchează tendin­ţa noastră firească spre pro­gres, la baza fiecărui act con­cret stînd o clipă de gîndire. Aşa a fost totdeauna, aşa este mai cu seamă în societatea noastră în care gîndirea uma­nă e descătuşată de prejude­căţi şi pusă în slujba intere­selor obşteşti. Dacă vorbim despre agricultură, s-a văzut că iniţiativa, străduinţa co­operatorilor de a descoperi noi mijloace şi activităţi a­­ducătoare de venituri au dus la creşterea uneori spectacu­loasă a bunei stări. Dar, ia­tă, se întîmplă să aflăm că o idee bună se risipeşte, ba du­ce chiar la pagube însemnate atunci cînd ea nu a fost în­soţită de prevedere, de acel simţ al realităţii absolut ne­cesar în cadrul economiei. Am spune chiar că o idee bună se legitimează ca atare num­ai atunci cînd e pusă în relaţie cu o sene întreagă de factori. Cooperatorii din Bărbăteşti- Gorj au înfiinţat o crescăto­rie de porci. Dar porcii, pre­ Marginalii nu ajunge o idee cum se ştie, au ciudatul obi­cei de a se îngrăşa numai cu nutreţ. Nimeni n-a izbutit în­că să obţină 1 kg de carne cu mai puţin de 4 kg concentrate. Precum n-au izbutit nici cei din Bărbăteşti şi aşa s-a făcut că ei n-au putut livra la timp cantităţile de carne con­tractate. Se putea bănui încă din primăvară această situa­ţie, dar s-a aşteptat probabil o minune. Minunea nu s-a în­­tîimplat şi iată-i acum pe vaj­nicii gospodari dînd din colţ în colţ, bătînd drumurile ju­deţului în căutare de nutreţ. Porcii trăiesc săracii de la o zi la alta, dar de îngrăşat nici gînd. N-am vrea să fim în pielea preşedintelui Tănăses­­cu atunci cînd va veni soro­cul contractelor nerespectate. Iată cum o idee insuficient chibzuită, pusă în aplicare înainte de a fi studiate con­diţiile ei de reuşită sau înain­te de a asigura tot ce e necesar valorificării ei, devine păguboasă. Aşadar, nu ajunge o idee ! NICOLAE JIANU POVESTE CU STRÎMBA-LEMNE MUZEUL TÎNJALELOR Se află în, inima Bără­ganului. E o construcție modestă, dar încăpătoare. Firma, simplă : „Muzeul tînjalelor". N-am mai au­zit de un astfel de muzeu. Ca atare, l-am vizitat din simplă curiozitate. La in­­­trare, ne întîmpină cu amabilitate colaboratorul nostru Strîmbă-lemne. — Ştiţi, zice dînsul. In urma mecanizării agricul­turii s-a micşorat numă­rul carelor acţionate cu energie bovină. Ca atare, numeroase tînjale au de­venit disponibile. Oame­nii harnici şi conştiincioşi le-au pus pe foc. Chiu­langii, însă, le-au reţinut cu gîndul de a le mai u­­tiliza. Şi le-au utilizat în daună intereselor obşteşti. Ca atare, în dese cazuri, auzeam de unele coopera­tive agricole : „Nu prea merge treaba. Asta din cauză că X, Y sau Z se lasă pe tînjală. De la a­­ceste mărturisiri mi-a ve­nit ideea să amenajez „Muzeul tînjalelor". Vizităm acest muzeu o­­riginal. Se află aici tîn­jale de diferite categorii : unele au aparţinut unor cooperatori, altele au fost luate de la şefi de echipe, de la brigadieri şi şefi de ferme. Încăperile muzeului mai dispun încă de mari spa­ţii libere. Strîmbă-lemne ne spune că şi aceste spa­ţii vor fi ocupate. Chiar zilele acestea a depistat noi stocuri de tînjale : la cooperativa agricolă din Bîrzova, judeţul Arad, la cea din satul Negri, ju­deţul Bacău, la Pripo­neşti şi Gohor, judeţul Bacău, la Strejnic şi Pău­­leşti, judeţul Prahova, mai sunt încă multe tînjale. In aceste unităţi plantele ţipă in buruieni, fineţu­rile aşteaptă ascuţişul coasei, grînele dau semne de nerăbdare, dar cu toa­te acestea o seamă de cooperatori — dispunînd încă de tînjale— se pro­­ţăpesc pe ele şi dormi­tează cu ochii deschişi, aşteptînd să cadă pară mălăiaţă. Bunăoară, nu­mai la cooperativa agri­colă din Răchiţi, judeţul Botoşani, cooperatorii C. Bordeianu, Ilie Maftei, Maria Alex­uc, Saveta Cluciniuc, Aglaia Supa-L . -J I — ■ wi 11' I i«t i— » cm riuc n-au ieşit nici măcar o singură zi la prăşit. Au tînjale şi se lasă pe ele... De asta, Strîmbă­lemne colindă sat cu sat şi a­­dună tînjalele pentru muzeu. Cooperatorii, cei ce muncesc fără osteneală pe ogoare, sunt rugaţi să-l anunţe pe Strîmbă­­lemne ori de cite ori de­pistează alte tînjale. E musai ca toate să fie de­puse la „Muzeul tînjale­lor". Ogoarele nu mai au trebuinţă de ele. Deci, la muzeu. Cei ce le mai uti­lizează să renunţe de bună voie la practica de a se mai lăsa pe tînjală... D. TARNAUCEANU Efectuarea lucrărilor agricole în timp optim asigură obținerea unor producţii sporite la hectar. lată de ce cooperatorii din Bosanci, judeţul Suceava prăşesc, ori de câte ori este nevoie, culturile de cartofi care, aşa cum se vede şi în fotografie­­ prevestesc o recoltă bună

Next