Satul Socialist, august 1970 (Anul 2, nr. 385-409)
1970-08-04 / nr. 387
• Delegaţia militară, condusă de generalulcolonel Ion Ioniţa, ministrul Forţelor Armate, care, la invitaţia ministrului Apărării Naţionale a . R.P.D. Coreene — general de armată Tai Hian, şi a şefului Marelui stat major al Armatei Populare Chineze de Eliberare — Huan Jun-sen, a făcut o vizită de prietenie în aceste ţâri, s-a înapoiat în Capitală. Stiri SOCIALIST Cotidian editat de Uniunea Naţionala a Cooperativelor Agricole de Protrucţie 1 III iTiil • în г 11 Ujîf UUIfifaJ^UJjit ANUL II Nr. 387hIARTI 4 AUGUST 1910 4 pagini — 30 bani • S-a înapoiat de la Havana delegaţia română formată din tovarăşii Bujor Almaşan, membru al C.C.al P.C.R., ministrul industriei miniere şi geologiei, Constantin Mitea, membru supleant al C.C. al P.C.R., prim-adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R., şi Petru Burlacu, adjunct al ministrului afacerilor externe, care, la invitaţia Comitetului Central al Partidului Comunist şi al Guvernului Revoluţionar din Cuba, a participat la festivităţile care au avut loc cu ocazia celei de-a 17-a aniversări a insurecţiei naţionale cubaneze. • A părăsit Capitala delegaţia de activişti ai Partidului Popular Revoluţionar Mongol, condusă de D. Terenpil, adjunct de şef de secţie la C.C. al Partidului Popular Revoluţionar Mongol. • Luni dimineaţă a părăsit Capitala delegaţia guvernamentală a R.P.D. Coreene, condusă de Zong Zun Thek, membru supleant al Comitetului Politic al C.C. al Partidului Muncii din Coreea, vicepreşedinte al Cabinetului de Miniştri al R.P.D. Coreene, care a participat la tratativele privind dezvoltarea relaţiilor economice şi tehnico-ştiinţifice cu Republica Socialistă România. Ultimul asalt al combinelor şi secţia I.M.A. care deserveşte cooperativa agricolă Vetrişoaia judeţul Vaslui va putea raporta terminatul secerişului Sa cunoaştem şi să aplicăm neabătut Legea organizării producţiei şi a muncii in agricultură UTILIZAREA RAŢIONALĂ A FORIEI DE ÎNCĂ ŞI A RESURSELOR MATERIALE, IMPERATIV AL ECONOMI AGRARE Interviu cu tovarăşul ION STANCIU adjunct al ministrului agriculturii şi silviculturii Marea Adunare Naţională a adoptat recent Legea organizării producţiei şi a muncii în agricultură. Aceasta este un document de maximă importanţă, fiindcă asigură cadrul legal propice organizării superioare a producţiei şi a muncii, executării la timp a tuturor lucrărilor agricole cu respectarea riguroasă a regulilor agrotehnice, fitosanitare, zootehnice şi sanitar-veterinare. Legea pune un accent deosebit şi pe întărirea ordinii şi disciplinei — obligaţie primordială a lucrătorilor din unităţile agricole de stat, a membrilor cooperativelor agricole şi a producătorilor individuali, a organelor agricole centrale şi locale, a specialiştilor agricoli, a tuturor celor ce muncesc în agricultură. Pentru a reliefa importanţa deosebită a Legii, semnificaţiile ei majore pe diverse planuri, am adresat cîteva întrebări tovarăşului Ion Stanciu, adjunct al ministrului agriculturii şi silviculturii. — Ce consideraţi că a determinat, în principal, apariţia noii legi ? — Elaborarea şi adoptarea legii în forumul suprem al ţării se încadrează în mod organic în complexul de măsuri stabilit şi aprobat de conducerea partidului și statului pentru continua dezvoltare și modernizare a agriculturii, ca ramură de bază a economiei noastre. Considerentele ce au stat la baza TRAIAN DUMITRESCU (Continuare în pag. a 3-a) w www Z IUA MARINEI Republicii Socialiste România Duminică, poporul nostru a sărbătorit Ziua Marinei. Sărbătorirea celor care trăiesc şi muncesc pe întinsul apelor a cunoscut farmec şi strălucire deosebite la Mangalia, cadru devenit tradiţional pentru manifestările prilejuite de acest eveniment. La festivităţile de aici a participat tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, preşedintele Consiliului de Stat, comandant suprem al Forţelor Armate ale Republicii Socialiste România. Au luat parte, de asemenea, alţi conducători de partid şi de stat, demnitari ai ţării, oaspeţi de peste hotare, ataşaţi navali ai numeroase state. Ziua Marinei a fost sărbătorită după tradiţie în porturile fluviale dunărene. La Galaţi, sărbătoarea a coincis cu împlinirea a 80 de ani de la înfiinţarea primei societăţi de navigaţie română de stat pe Dunăre. Zile fierbinţi de august pe întinsul ţării, zile în care lucrătorii ogoarelor, cooperatorii şi mecanizatorii muncesc de la revărsatul zorilor şi pînă tîrziu în noapte pentru ca recolta să ajungă cit mai repede şi fără pierderi în hambare, pentru ca la toamnă să obţinem rodul pe care-l aşteptăm cu toţii. Ceea ce caracterizează activitatea în agricultură în această perioadă este volumul mare de lucrări. Recoltarea, transportul şi depozitarea griului, eliberarea terenurilor de paie, efectuarea arăturilor şi a pregătirii solului, însămînţarea culturilor succesive sunt acţiuni care nu pot suferi nici o amînare, lucrări care necesită eforturi sporite, mobilizarea tuturor forţelor existente in unităţi, folosirea maximă a timpului. Practic, ce avem de făcut ? In primul rînd, să încheiem grabnic secerişul. Potrivit datelor existente la Ministerul Agriculturii şi Silviculturii, la data de 2 august, în cooperativele agricole, recoltarea griului se realizase pe1 500 475 hectare, reprezentînd 81 la sută din suprafeţele ocupate cu această cultură. In fiecare zi, noi şi noi unităţi raportează încheierea acestei importante acţiuni. Aşa se face că, pînă acum, opt judeţe — Teleorman, Ilfov, Ialomiţa, Constanţa, Tulcea, Brăila, Buzău, Galaţi — au terminat îN ACEASTĂ SĂPTĂMlNĂ PRINCIPALELE OBIECTIVE ALE ACTIVITĂŢII ÎN ClMP SUNT : ÎNCHEIEREA SECERIŞULUI • INTENSIFICAREA RITMULUI INSĂMÎNŢĂRII CULTURILOR DUBLE recoltarea griului, iar în altele — Prahova, Gorj şi Vrancea — secerişul se află într-un stadiu avansat. Cu toate acestea, atît din datele înscrise în buletinul M.A.S., citşi din ştirile transmise zilnic de corespondenţii noştri, rezultă că ritmul în care se desfăşoară, în unele judeţe, recoltarea nu este la nivelul cerinţelor. În ultimele patru zile, de exemplu, procentul realizărilor nu a crescut decât cu 4 la sută, ceea ce este total nesatisfăcător. Acest aspect este şi mai evident dacă avem în vedere că între unităţi apropiate, aflate în aceeaşi zonă, apar mari diferenţe în ceea ce priveşte procentul de realizare a recoltării. Deşi majoritatea judeţelor din zona I au terminat această lucrare, în judeţul Timiş griul a fost strîns doar de pe 79 la sută, în Arad doar de pe 73 la sută, iar în Bihor — de pe 82 la sută din suprafeţe. Acelaşi lucru se constată şi în zona a doua, unde sunt rămase în urmă mai ales unităţile din Caraş Severin şi Neamţ, cu cîte 53 la sută, şi Argeş cu 71 la sută ; în zona a treia mari restanţe există în judeţele Covasna, Harghita, Braşov, Sibiu şi Cluj. (Continuare în pag. a 3-a) Stadiul însămînţârii culturilor duble în cooperativele agricole la data de 2 august F TREPTE SUPERIOARE ÎN PROCESUL DE CONTINUA CONSOLIDARE A Alianţei muncitoreşti - ţărăneşti Dezvoltîndu-se pe aceeaşi temelie comună, a proprietăţii sociale, industria şi agricultura din ţara noastră se completează reciproc, în vederea realizării scopului producţiei socialiste : creşterea bunăstării materiale şi spirituale a celor ce muncesc. Această complementaritate de tip socialist, concretizată în schimbul reciproc de activităţi dintre cele două cla- GAVRIL HORJA lector universitar de făuritoare de bunuri materiale, constituie însăşi temelia economică a alianţei muncitoreşti-ţărăneşti. Victoria deplină şi definitivă a socialismului în patria noastră şi intrarea în etapa făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate nu numai că ridică rolul şi importanţa alianţei dintre cele două clase, ci impune, în mod necesar, o consolidare şi mai puternică a acestei baze social-politice a noii orînduiri. Pornind de la faptul că întărirea continuă a alianţei muncitoreşti-ţărăneşti reprezintă una din condiţiile esenţiale ale edificării societăţii socialiste multilateral dezvoltate, cit şi a trecerii treptate spre comunism. Directivele celui de al X-lea Congres al partidului nostru au stabilit un ansamblu de măsuri, atît pe linia schimbului, cit şi a producţiei, menite să ridice pe noi trepte alianţa de ne(Continuare în pag. 2-3) Oamenii au crescut o dată cu comuna In ultimii 26 de ani, comuna Саэtranova din judeţul Dolj a cunoscut o puternică dezvoltare socialeconomică. Despre prefacerile deosebit de semnificative care au avut loc în această comună ne vorbesc localnicii. Tovarăşul inginer agronom Petrişor Untaru, preşedintele cooperativei, ne spune că la 8 august 1949 (o dată cu încă cinci comune din ţară) visul ţăranilor din Castranova de a-şi uni forţe 1944 1970 In 1938, pe ogoarele ţării nu lucra nici un tractor de fabricaţie românească. Statisticele nu consemnează nici în 1945 prezenţa vreunui tractor românesc. Anul 1947 marchează apariţia primului tractor I.A.R., produs în ţara noastră. De atunci, ca urmare a politicii P.C.R. de industrializare socialistă a ţării, producţia de tractoare a cunoscut o amplă dezvoltare. La sfîrşitul anului trecut agricultura dispunea de circa 100 000 de tractoare. Paralel cu creşterea numerică, parcul de tractoare a înregistrat un proces de continuă diversificare. Alături de tractoarele universale de 65 C.P. au apărut noi tipuri: de 40 C.P., în şapte variante constructive — patru pe roţi şi două pe şenile, capabile să asigure mecanizarea lucrărilor în legumicultura, pomicultură, viticultură şi pe terenuri în pantă, şi de 150 C.P., pe şenile, cel mai puternic tractor românesc. Cerinţele agriculturii şi ale altor sectoare ale economiei naţionale sunt satisfăcute din ce in ce mai mult cu tractoare perfecţionate, de mare randament, iar România este tot mai mult cunoscută ca exportatoare a acestor produse. le pentru a lucra pămîntul în comun, s-a împlinit. La început s-au înscris în cooperativa agricolă de producţie 82 de familii. Cu 200 de hectare de teren şi 27 de atelaje. Tânărul inginer continuă să ne prezinte evocator cifre care oglindesc evoluţia cooperativei. în 1956, întreaga comună este cooperativizată. Toţi sătenii, convinşi de rezultatele muncii în comun, şi-au consacrat forţele pentru dezvoltarea cooperativei. Nu numai că s-au obţinut producţii mari, dar au sporit şi mijloacele de producţie ale cooperativei. Astăzi cele 8 autocamioane, un tractor cu două remorci, un 12 agregate de aspersiune, o stație de pompare cu trei motopompe semnifică tocmai pu- ROMEO POPESCU coresp. „Satului socialist" (Continuare în pag. a 4-a) „Ţara întreagi ne-a ajutat44 Trec a nu ştiu cita oară pe acelaşi drum. Omul de la volan, un excursionist, priveşte în dreapta şi nu strigă, peste cîmp. Porumbul a ajuns la înălţimea unui om, a prins o culoare închisă, sănătoasă, şi-şi foşneşte frunzele în adierea vîntului. încerc zadarnic să-mi conving tovarăşul de drum că tocmai pe acest loc, pe asfaltul acesta care a rămas numai ca prin minune pe locul lui, cu 75 de zile in urmă apa era de peste un metru. Intr-adevăr, greu de crezut... Cite eforturi, cite nopţi nedormite, cită trudă în acele zile care au urmat inundaţiilor, cite ceasuri de veghe, toate acestea le ştiu bine cooperatorii din Cipău, Ogra, Iernut, Cuci, Zau de Cîmpie, Crăieşti- Tîrnavă şi nu numai de aici. De peste tot, unde pîraie, pînă atunci ajungind doar pină la glezne, şi-au umflat apele, atingind cote de neînchipuit. Mari suprafeţe agricole, semănate cu porumb şi sfeclă mai ales, au fost acoperite de pînza murdară a apei. Cifrele au o semnificaţie a lor: îmi arunc ochii peste o situaţie care ar avea darul, dacă ne referim la acele zile, să îngrijoreze chiar şi pe cei mai optimişti. Situaţia precizează laconic : din cele aproape 100 000 hectare aflate sub ape, pe 10 977 hectare culturile erau total compromise, din care 3 314 hectare semănate cu porumb, 4 765 cu sfeclă de zahăr, 969 cu cartofi de toamnă, 782 cu legume. Apele s-au retras, lăsînd în urmă un tablou dezolant. Dar oamenii nu s-au dat bătuţi. Şi aici, ca pretutindeni, s-au angajat cu toţii în marea acţiune de refacere. Forţele mecanice erau însă insuficiente, nici oamenii nu prisoseau. In sprijinul lor a venit ţara întreagă. Din judeţe unde calamităţile n-au făcut ravagiile pe care le-au făcut aici, au plecat spre judeţul Mureş însemnate cantităţi de sămînţă, utilaje Ajutorul puternic acordat de partid şi guvern a constituit temelia vastei acţiuni de redresare L. LADARIU coresp. „Satului socialist" (Continuare în pag. a 2-a) Agricultura judeţului Mureş in plin proces de refacere