Satul Socialist, august 1970 (Anul 2, nr. 385-409)

1970-08-04 / nr. 387

• Delegaţia militară, condusă de generalul­­colonel Ion Ioniţa, ministrul Forţelor Armate, care, la invitaţia ministrului Apărării Naţionale a . R.P.D. Coreene — general de armată Tai Hian, şi a şefului Marelui stat major al Arma­tei Populare Chineze de Eliberare — Huan Jun-sen, a făcut o vizită de prietenie în aceste ţâri, s-a înapoiat în Capitală. Stiri SOCIALIST Cotidian editat de Uniunea­­ Naţionala a Cooperativelor Agricole de Pro­trucţie 1 III iTiil • în­ г 11 Ujîf UUIfifaJ^UJjit ANUL II Nr. 387hIARTI 4 AUGUST 1910 4 pagini — 30 bani • S-a înapoiat de la Havana delegaţia ro­mână formată din tovarăşii Bujor Almaşan, membru al C.C.­­al P.C.R., ministrul industriei miniere şi geologiei, Constantin Mitea, membru supleant al C.C. al P.C.R., prim-adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R., şi Petru Burlacu, adjunct al ministrului afacerilor externe, care, la invitaţia Comitetului Central al Partidului Comunist şi al Guvernului Revoluţionar din Cuba, a participat la festivităţile care au avut loc cu ocazia celei de-a 17-a aniversări a in­surecţiei naţionale cubaneze. • A părăsit Capitala delegaţia de activişti ai Partidului Popular Revoluţionar Mongol, condusă de D. Terenpil, adjunct de şef de sec­ţie la C.C. al Partidului Popular Revoluţionar Mongol.­­ • Luni dimineaţă a părăsit Capitala delega­ţia guvernamentală a R.P.D. Coreene, condusă de Zong Zun Thek, membru supleant al Comi­tetului Politic al C.C. al Partidului Muncii din Coreea, vicepreşedinte al Cabinetului de Mi­niştri al R.P.D. Coreene, care a participat la tratativele privind dezvoltarea relaţiilor eco­nomice şi tehnico-ştiinţifice cu Republica So­cialistă România. Ultimul asalt al combinelor şi secţia I.M.A. care deserveşte cooperativa agricolă Vetrişoaia judeţul Vaslui va putea raporta terminatul secerişului Sa cunoaştem şi să aplicăm neabătut Legea organizării producţiei şi a muncii in agricultură UTILIZAREA RAŢIONALĂ A FORIEI DE ÎNCĂ ŞI A RESURSELOR MATERIALE, IMPERATIV AL ECONOMI AGRARE Interviu cu tovarăşul ION STANCIU adjunct al ministrului agriculturii şi silviculturii Marea Adunare Naţională a a­­doptat recent Legea organizării producţiei şi a muncii în agricul­tură. Aceasta este un document de maximă importanţă, fiindcă asi­gură cadrul legal propice organi­zării superioare a producţiei şi a muncii, executării la timp a tutu­ror lucrărilor agricole cu respec­tarea riguroasă a regulilor agro­tehnice, fitosanitare, zootehnice şi sanitar-veterinare. Legea pune un accent deosebit şi pe întărirea or­dinii şi disciplinei — obligaţie pri­mordială a lucrătorilor din unită­ţile agricole de stat, a membrilor cooperativelor agricole şi a pro­ducătorilor individuali, a organelor agricole centrale şi locale, a spe­cialiştilor agricoli, a tuturor celor ce muncesc în agricultură. Pentru a reliefa importanţa deo­sebită a Legii, semnificaţiile ei ma­jore pe diverse planuri, am adresat cîteva întrebări tovarăşului Ion Stanciu, adjunct al ministrului a­­griculturii şi silviculturii. — Ce consideraţi că a deter­minat, în principal, apariţia noii legi ? — Elaborarea şi adoptarea legii în forumul suprem al ţării se în­cadrează în mod organic în com­plexul de măsuri stabilit şi aprobat de conducerea partidului și sta­tului pentru continua dezvoltare și modernizare a agriculturii, ca ra­mură de bază a economiei noastre. Considerentele ce au stat la baza TRAIAN DUMITRESCU (Continuare în pag. a 3-a) w www Z IUA MARINEI Republicii Socialiste România Duminică, poporul nostru a săr­bătorit Ziua Marinei. Sărbătorirea celor care trăiesc şi muncesc pe întinsul apelor a cunoscut farmec şi strălucire deo­sebite la Mangalia, cadru devenit tradiţional pen­tru manifestările prilejuite de acest eveniment. La festivităţile de aici a participat tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secre­tarul general al partidului, pre­şedintele Consiliului de Stat, co­mandant suprem al Forţelor Arma­te ale Republicii Socialiste Româ­nia. Au luat parte, de asemenea, alţi conducători de partid şi de stat, demnitari ai ţării, oaspeţi de peste hotare, ataşaţi navali ai nu­meroase state. Ziua Marinei a fost sărbătorită după tradiţie în porturile fluviale dunărene. La Galaţi, sărbătoarea a coincis cu împlinirea a 80 de ani de la înfiinţarea primei societăţi de navigaţie română de stat pe Dunăre. Zile fierbinţi de august pe întinsul ţării, zile în care lucrătorii ogoarelor, cooperatorii şi mecanizatorii muncesc de la revărsatul zorilor şi pînă tîrziu în noapte pentru ca recolta să ajungă cit mai repede şi fără pierderi în hambare, pentru ca la toamnă să obţinem rodul pe care-l aşteptăm cu toţii. Ceea ce caracte­rizează activitatea în agricultură în aceas­tă perioadă este volumul mare de lucrări. Recoltarea, transportul şi depozitarea griului, eliberarea terenurilor de paie, efectuarea arăturilor şi a pregătirii solu­lui, însămînţarea culturilor succesive sunt acţiuni care nu pot suferi nici o amînare, lucrări care necesită eforturi sporite, mo­bilizarea tuturor forţelor existente in uni­tăţi, folosirea maximă a timpului. Practic, ce avem de făcut ? In primul rînd, să încheiem grabnic se­cerişul. Potrivit datelor existente la Minis­terul Agriculturii şi Silviculturii, la data de 2 august, în cooperativele agricole, re­coltarea griului se realizase pe­­1 500 475 hectare, reprezentînd 81 la sută din su­prafeţele ocupate cu această cultură. In fiecare zi, noi şi noi unităţi raportează în­cheierea acestei importante acţiuni. Aşa se face că, pînă acum, opt judeţe — Te­leorman, Ilfov, Ialomiţa, Constanţa, Tul­­cea, Brăila, Buzău, Galaţi — au terminat îN ACEASTĂ SĂPTĂMlNĂ PRINCIPALELE OBIECTIVE ALE ACTIVITĂŢII ÎN ClMP SUNT : ÎNCHEIEREA SECERIŞULUI • INTENSIFICAREA RITMULUI INSĂMÎNŢĂRII CULTURILOR DUBLE recoltarea griului, iar în altele — Pra­hova, Gorj şi Vrancea — secerişul se află într-un stadiu avansat. Cu toate acestea, atît din datele înscrise în buleti­nul M.A.S., cit­­şi din ştirile transmise zil­nic de corespondenţii noştri, rezultă că ritmul în care se desfăşoară, în unele ju­deţe, recoltarea nu este la nivelul cerin­ţelor. έn ultimele patru zile, de exemplu, procentul realizărilor nu a crescut decât cu 4 la sută, ceea ce este total nesatisfă­­cător. Acest aspect este şi mai evident dacă avem în vedere că între unităţi apropiate, aflate în aceeaşi zonă, apar mari diferenţe în ceea ce priveşte procentul de realizare a recoltării. Deşi majoritatea judeţelor din zona I au terminat a­ceastă lucrare, în judeţul Timiş griul a fost strîns doar de pe 79 la sută, în Arad doar de pe 73 la sută, iar în Bihor — de pe 82 la sută din suprafeţe. Acelaşi lucru se constată şi în zona a doua, unde sunt rămase în urmă mai ales unităţile din Caraş Severin şi Neamţ, cu cîte 53 la sută, şi Argeş cu 71 la sută ; în zona a treia mari restanţe există în judeţele Covasna, Harghita, Bra­şov, Sibiu şi Cluj. (Continuare în pag. a 3-a) Stadiul însămînţârii culturilor duble în cooperativele agricole la data de 2 august F TREPTE SUPERIOARE ÎN PROCESUL DE CONTINUA CONSOLIDARE A Alianţei muncitoreşti - ţărăneşti Dezvoltîndu-se pe aceeaşi teme­lie comună, a proprietăţii sociale, industria şi agricultura din ţara noastră se completează reciproc, în vederea realizării scopului pro­ducţiei socialiste : creşterea bu­năstării materiale şi spirituale a celor ce muncesc. Această com­plementaritate de tip socialist, concretizată în schimbul reciproc de activităţi dintre cele două cla- GAVRIL HORJA lector universitar de făuritoare de bunuri materiale, constituie însăşi temelia econo­mică a alianţei muncitoreşti-ţă­­răneşti. Victoria deplină şi definitivă a socialismului în patria noastră şi intrarea în etapa făuririi societă­ţii socialiste multilateral dezvol­tate nu numai că ridică rolul şi importanţa alianţei dintre cele două clase, ci impune, în mod necesar, o consolidare şi mai pu­ternică a acestei baze social-po­­litice a noii orînduiri. Pornind de la faptul că întă­rirea continuă a alianţei muncito­­reşti-ţărăneşti reprezintă una din condiţiile esenţiale ale edificării societăţii socialiste multilateral dezvoltate, cit şi a trecerii trepta­te spre comunism. Directivele celui de al X-lea Congres al partidului nostru au stabilit un ansamblu de măsuri, atît pe linia schimbului, cit şi a producţiei, menite să ri­dice pe noi trepte alianţa de ne­(Continuare în pag.­­ 2-3) Oamenii au crescut o dată cu comuna In ultimii 26 de ani, comuna Саэ­­tranova din judeţul Dolj a cunos­cut o puternică dezvoltare social­­economică. Despre prefacerile deo­sebit de semnificative care au avut loc în această comună ne vorbesc localnicii. Tovarăşul inginer agro­nom Petrişor Untaru, preşedinte­le cooperativei, ne spune că la 8 august 1949 (o dată cu încă cinci comune din ţară) visul ţăranilor din Castranova de a-şi uni forţe­ 1944 1970 In 1938, pe ogoarele ţării nu lucra nici un tractor de fabricaţie românească. Sta­tisticele nu consemnează nici în 1945 pre­zenţa vreunui tractor românesc. Anul 1947 marchează apariţia primului tractor I.A.R., produs în ţara noastră. De atunci, ca ur­mare a politicii P.C.R. de industrializare socialistă a ţării, producţia de tractoare a cunoscut o amplă dezvoltare. La sfîrşitul anului trecut agricultura dispunea de circa 100 000 de tractoare. Paralel cu creşterea numerică, parcul de tractoare a înregistrat un proces de conti­nuă diversificare. Alături de tractoarele universale de 65 C.P. au apărut noi tipuri: de 40 C.P., în şapte variante constructive — patru pe roţi şi două pe şenile, capabile să asigure mecanizarea lucrărilor în legu­micultura, pomicultură, viticultură şi pe terenuri în pantă, şi de 150 C.P., pe şenile, cel mai puternic tractor românesc. Cerinţele agriculturii şi ale altor sec­toare ale economiei naţionale sunt satisfă­cute din ce in ce mai mult cu tractoare perfecţionate, de mare randament, iar România este tot mai mult cunoscută ca exportatoare a acestor produse. le pentru a lucra pămîntul în co­mun, s-a împlinit. La început s-au înscris în cooperativa agricolă de producţie 82 de familii. Cu 200 de hectare de teren şi 27 de atelaje. Tânărul inginer continuă să ne prezinte evocator cifre care oglin­desc evoluţia cooperativei. în 1956, întreaga comună este cooperativi­­zată. Toţi sătenii, convinşi de re­zultatele muncii în comun, şi-au consacrat forţele pentru dezvoltarea cooperativei. Nu numai că s-au ob­ţinut producţii mari, dar au sporit şi mijloacele de producţie ale coo­perativei. Astăzi cele 8 autocami­oane, un tractor cu două remorci, un 12 agregate de asper­siune, o stație de pompare cu trei motopompe semnifică tocmai pu- ROMEO POPESCU coresp. „Satului socialist" (Continuare în pag. a 4-a) „Ţara întreagi ne-a ajutat44 Trec a nu ştiu cita oară pe ace­laşi drum. Omul de la volan, un excursionist, priveşte în dreapta şi nu strigă, peste cîmp. Porumbul a ajuns la înălţimea unui om, a prins o culoare închisă, sănătoasă, şi-şi foşneşte frunzele în adierea vîntului. încerc zadarnic să-mi conving tovarăşul de drum că toc­mai pe acest loc, pe asfaltul acesta care a rămas numai ca prin mi­nune pe locul lui, cu 75 de zile in urmă apa era de peste un metru. Intr-adevăr, greu de crezut... Cite eforturi, cite nopţi nedor­mite, cită trudă în acele zile care au urmat inundaţiilor, cite ceasuri de veghe, toate acestea le ştiu bine cooperatorii din Cipău, Ogra, Ier­­nut, Cuci, Zau de Cîmpie, Crăieşti- Tîrnavă şi nu numai de aici. De peste tot, unde pîraie, pînă atunci ajungind doar pină la glezne, şi-au umflat apele, atingind cote de ne­închipuit. Mari suprafeţe agricole, semă­nate cu porumb şi sfeclă mai ales, au fost acoperite de pînza mur­dară a apei. Cifrele au o semnifi­caţie a lor: îmi arunc ochii peste o situaţie care ar avea darul, dacă ne referim la acele zile, să îngri­joreze chiar şi pe cei mai opti­mişti. Situaţia precizează laconic : din cele aproape 100 000 hectare a­flate sub ape, pe 10 977 hectare culturile erau total compromise, din care 3 314 hectare semănate cu porumb, 4 765 cu sfeclă de za­hăr, 969 cu cartofi de toamnă, 782 cu legume. Apele s-au retras, lăsînd în urmă un tablou dezolant. Dar oamenii nu s-au dat bătuţi. Şi aici, ca pre­tutindeni, s-au angajat cu toţii în marea acţiune de refacere. Forţele mecanice erau însă insuficiente, nici oamenii nu prisoseau. In spri­jinul lor a venit ţara întreagă. Din judeţe unde calamităţile n-au făcut ravagiile pe care le-au făcut aici, au plecat spre judeţul Mureş în­semnate cantităţi de sămînţă, uti­laje Ajutorul puternic acordat de partid şi guvern a constituit te­melia vastei acţiuni de redresare L. LADARIU coresp. „Satului socialist" (Continuare în pag. a 2-a) Agricultura judeţului Mureş in plin proces de refacere

Next