Satul Socialist, august 1970 (Anul 2, nr. 385-409)
1970-08-08 / nr. 391
SAISI SOCIALIST ANUL II Nr. 391 SIMBĂTĂ 8 AUGUST 1970 6 pagini — 30 bani • Joi la amiază a sosit in Capitală o delegaţie de activişti ai P.C.U.S., condusă de tovarăşul I. I. Jemerov, primadjunct al şefului secţiei construcţii a C.C. al P.C.U.S., care, la invitaţia C.C. al P.C.R., va face o vizită de schimb de experienţă în ţara noastră. • În şedinţa de joi a Comitetului pentru dezarmare, şeful delegaţiei române, ambasadorul Ion Datcu, a consacrat intervenţia sa problemelor deceniului dezarmării (1970— 1980), proclamat la cea de-a XXIV-a sesiune a Adunării Generale a O.N.U. EVENIMENTE El a arătat că însemnătatea deosebită pe care România o atribuie programului deceniului derivă din poziţia sa fermă în favoarea dezarmării generale şi, înainte de toate, a dezarmării nucleare. La invitaţia Uniunii Scriitorilor, a sosit în ţara noastră scriitorul sovietic Oleş Goncear, secretar al Uniunii Scriitorilor din R.S.S. Ucraineană. În timpul şederii în România, oaspetele sovietic se va întîlni cu scriitori români şi va vizita instituţii de cultură. A Joi a avut loc la Paris cea de-a 78-a şedinţă a Conferinţei cvadripartite în problema vietnameză. înainte de începerea şedinţei, noul şef al delegaţiei americane, ambasadorul David Bruce, care a participat prima oară la lucrările conferinţei, a declarat presei că prezenţa sa „nu deschide o nouă fază" a convorbirilor cvadripartite. PENTRU CA LA IARNĂ „CĂMARA" ZOOTEHNIEI SĂ FIE PLINĂ • încheiaţi grabnic semănatul calornri succesive ! Recoltaţi şi depozitaţi cu grijă virajele ! Sîntem într-o perioadă în care se hotărăşte în extrem de mare măsură nivelul producţiilor de lapte şi carne pe care le vom obţine în toamna şi iarna ce vine. Afirmăm acest lucru întrucît, în prezent, pe ogoare se desfăşoară în paralel recoltarea fînurilor şi însâmînţarea culturilor succesive, pentru nutreţ. Cu toate succesele înregistrate în unele unităţi se constată că, în general, la realizarea grabnică a acestui obiectiv major nu sunt concentraţi toţi oamenii valizi din cooperative, nu sunt exploatate la întreaga capacitate toate mijloacele mecanice, ceea ce face ca ritmul însâmînţârii culturilor succesive şi al adunării şi conservării fînurilor să fie lent, să existe pericolul pierderii unor importante cantităţi de furaje. Iată ce ne transmit doi dintre corespondenţii noştri ! Repaus la timpul zorului Cooperativele agricole de producţie din judeţul Constanţa se află într-o situaţie fără precedent, nicicum îmbucurătoare , ele îngroaşă rîndurile unităţilor rămase în urmă cu însămînţarea culturilor duble. Spuneam fără precedent, pentru că atît în primăvară, la semănat, cit şi în perioada recoltării păioaselor, unităţile din această zonă au reuşit să încheie printre primele din ţară campaniile agricole respective. Explicaţia — evident cea reală — este toropeala ce i-a cuprins, în preajma încheierii acţiunii de recoltare a griului, pe lucrătorii direcţiei agricole şi ai uniunii cooperatiste, pe unii directori, ingineri şefi, maiştri şi şefi ai secţiilor I.M.A., pe diferiţi specialişti şi membri ai consiliilor de conducere. Numai aşa se explică faptul că sarcinile suplimentare la planurile de însămînţare a culturilor succesive, recomandate de Ministerul Agriculturii, au rămas multă vreme închise în sertarele direcţiei agricole. Cum era de aşteptat, atmosfera aceasta de repaus a contaminat şi unităţile care trebuiau să execute lucrările. Un raid efectuat în ziua de 4 august în raza I.M.A. Topraisar a dovedit-o din plin. Directorul acestei unităţi — Petre Mirea — şi-a luat concediu de odihnă şi a plecat la munte, imediat după încheierea recoltării. La rîndul său, dispecerul întreprinderii, împreună cu şeful secţiei de la Cumpăna, Gheorghe Bratu, se cinsteau la bufet, în plină zi, la ora 17, în vreme ce pe câmp situaţia stătea cam aşa : pe întreaga rază de activitate a întreprinderii, din 2 380 hectare prevăzute fuseseră însămânţate doar 1 500, iar din 5 389 hectare care trebuiau arate, plugurile brăzdaseră numai 2 700. Sunt cooperative în raza acestei întreprinderi — Biruinţa, Moviliţa şi Bărăganul — unde majoritatea suprafeţelor care urmează a fi arata şi însămînţate sunt încă neeliberate de paie. Poposim la cooperativa din Topraisar, localitate unde se află şi sediul întreprinderii de mecanizare. Nici aici situaţia nu este strălucită. De ce ? — întrebăm. — „Din cauza organizării foarte slabe a muncii mecanizatorilor. Vina — ni se spune — o poartă conducerea secţiei, a întreprinderii. Tocmai în această perioadă, de la secţia noastră din Topraisar au fost trimise în alte unităţi 4 tractoare". Este un motiv, dar chiar şi în asemenea condiţii, dacă mecanizatorii, ajutaţi de inginerul-şef, şi-ar fi organizat mai bine lucrul nu s-ar fi simţit, poate, lipsa maşinilor respective, aşa cum, de altfel s-a întîmplat în campania de recoltare. Dar cine să se ocupe de aceste probleme ciar înşişi organizatorii direcţi te odihnesc . Asemenea aspecte — tractoare la odihnă, paie pe cîmp, rezultate cu totul necorespunzătoare la întăminţarea culturilor duble — sunt de semnalat în multe unităţi agricole din judeţ. Deseori, pentru a se justifica această situaţie se aduce GH. MIHAESCU Satului socialist* (Continuare in pap. a 5-a) Reportaj de buzunar Se ştie că la sistemul hidroenergetic de la Porţile de Fier vor lucra în final şase agregate uriaşe pentru producerea curentului electric. Primul dintre ele a şi fost montat şi a intrat în seria de probe tehnologice întîi la uscat, apoi cu apă. In momentul cînd scriem aceste rînduri, agregatul şi-a început probele cu apă, fără sarcină electrică. In cinstea zilei de 23 August, se FĂT FRUMOS prevede ca el să intre în funcţiune completă, producînd primele cantităţi de curent electric. Aşa cum spun muncitorii şi tehnicienii care lucrează pe acest şantier de o mare însemnătate pentru dezvoltarea economiei patriei noastre, intrarea în producţie a primului agregat din seria de şase a centralei din sectorul românesc a barajului va constitui cel mai frumos prinos de muncă şi creaţie pe care harnicii constructori de la Porţile de PETRU TOLVADIA (Continuare în pag. a 2-a) t/WWWWWWWW EXISTA UN TERMEN DE PUNERE ÎN FUNCŢIUNE A COMPLEXELOR INTERCOOPERATISTE. PE ŞANTIERUL DV. VA FI RESPECTAT? RĂSPUNDERILE SE PASEAZĂ, IAR LUCRĂRILE STAU PE LOC Cunoscînd că modernizarea creşterii animalelor este calea sigură spre producţii şi venituri mari, adunările generale a numeroase cooperative agricole din judeţul Arad au hotărît aderarea unităţilor lor la asociaţii intercooperatiste cu profil zootehnic. Astfel au fost constituite şase asociaţii care şi-au propus să construiască tot atîtea complexe zootehnice de tip industrial. Cinci asociaţii vor exploata complexe de creştere şi îngrăşare a porcilor şi vor livra 102 000 de porci pe an. Cea de a şasea asociaţie construieşte un complex de îngrăşare a mieilor. Capacitatea : 30 000 de aD. CTTU din centrala Băncii Agricole (Continuare în pag. a 6-a) L După încheierea recoltatului mecanizatorii secţiei din Coşereni-Ilfov şi-au concentrat toate forţele la însămînţarea culturilor succesive Un moment important al preluării griului la baza de recepţie din Buzău, recoltarea probelor pentru analizele de laborator Foto : N. RUSU VVW^^^AAAAAAI OMOGENIZAREA SOCIALA-proces logic al dezvoltării societăţii noastre socialiste GHEORGHE ILIE lector universitar Omogenizarea socială, apropierea şi integrarea tuturor claselor şi păturilor sociale de oameni ai muncii într-o forţă unică în jurul Partidului Comunist Român reprezintă una din trăsăturile fundamentale ale evoluţiei societăţii româneşti contemporane. Posibilitatea reală şi practică a procesului de omogenizare socială şi-a croit drum o dată cu desfiinţarea claselor exploatatoare şi lichidarea exploatării omului de către om. Pe fundalul marilor transformări înnoitoare ce s-au produs în baza economică a societăţii, în viaţa socială şi politică, în procesul revoluţiei şi construcţiei socialiste, au avut loc schimbări radicale în structura populaţiei ţării noastre, în natura şi rolul claselor şi păturilor sociale, în relaţiile dintre ele. Promovarea şi generalizarea proprietăţii socialiste asupra mijloacelor de producţie a declanşat, pe multiple planuri, un proces de apropiere şi unitate a forţelor sociale ale societăţii, care se reflectă pe de o parte în consolidarea alianţei muncitoreşti-ţărăneşti, iar pe de altă parte în realizarea coeziunii şi unităţii social-politice a tuturor celor ce muncesc. Poziţia, în esenţă egală, faţă de mijloacele de producţie a tuturor oamenilor muncii, dubla lor calitate — de proprietar şi de producător al bunurilor materiale şi spirituale — determină comunitatea de interese fundamentale şi aspiraţii, unitatea lor de voinţă şi de acţiune în înfăptuirea programului de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. In etapa actuală, direcţiile principale şi ritmul prefacerilor sociale sunt determinate de dezvoltarea şi perfecţionarea bazei tehnico-materiale a societăţii, a relaţiilor de producţie şi sociale, de ridicarea nivelului cultural şi tehnic al întregii populaţii. Procesul de industrializare socialistă a ţării, raţionala repartizare pe teritoriu a forţelor de producţie, dezvoltarea armonioasă şi echilibrată a tuturor judeţelor şi localităţilor ţării generează o continuă mobilitate în interiorul claselor şi grupurilor sociale mari, cit şi o diminuare treptată, dar continuă, a deosebirilor esenţiale dintre ele. Industrializarea socialistă aduce modificări substanţiale în raporturile dintre ramurile principale ale economiei, dintre industrie şi agricultură, dintre acestea şi sfera serviciilor. Greutatea specifică a Industriei în crearea venitului naţional era în 1969 de 52 la sută, faţă de 27 la sută, cît revenea ramurilor agriculturii şi silviculturii. Acestor mutaţii le corespund schimbările importante ce au Ioc In raporturile numerice dintre clase, în ce priveşte locul şi rolul lor In viaţă socială. După datele recent Continuare in pag. a 2-a) CITIŢI ÎN PAG. A 3-A: DOBROGEA ÎŞI CONTINUĂ MARŞUL Reportaj de PETRU VINTILĂ O memorabilă victorie a poporului român, constructor harnic şi talentat al socialismului, a constituit-o cooperativizarea agriculturii. Se ştie, prima regiune cooperativizatâ a fost Dobrogea. Dar pâmîntul dintre Dunăre şi mare, odinioară înapoiat din punct de vedere industrial, agricol şi cultural, a cunoscut în anii noştri o dezvoltare rapidă, multilaterală şi armonioasa, întocmai ca toate celelalte zone ale ţării. Platformele industriale de la Constanţa, Medgidia sau Tulcea au corespondenţe egale în forţă, tinereţe şi amploare pe Valea Trotuşului şi a Mureşului, la Craiova, Tr. Măgurele şi Piteşti, la Oradea şi Galaţi. Pretutindeni în ţară, construcţia socialistă a cunoscut în cei 26 de ani de la Eliberare un ritm fără precedent, şi acest ritm, acest marş impetuos, continuă cu forţe sporite. Pâmîntul dintre Dunăre şi mare constituie în acest sens doar un exemplu pe care îl decupăm şi îl înfăţişăm ca o ilustrare convingătoare a construcţiei socialiste pe plan naţional, ca o dovadă a uriaşului efort constructiv la care este prezentă fiecare părticică din pâmîntul scump al patriei noastre. CITIŢI ÎN PAG. A 4-A: PE MUREŞ, TIRNAVI ŞI SOMEŞ CURGE DIN NOU TORENTUL ТИТЛ COMPETENŢĂ PROFESIONALĂ, dar şi o demnă ţinută morală Antichitatea greacă, cu fascinaţia artei şi gîndirii sale, cu gesturile sale uimitoare — unele tot atît de memorabile ca marile creaţii — ne-a lăsat şi un caz celebru de „lezmajestate"... şcolară : un elev îşi insultă profesorul. Elevul se numea Alcibiade, viitorul mare om politic şi general atenian, iar motivul reacţiei sale îl constituia faptul că profesorul nu avea în biblioteca sa nici un volum de Homer. Incompatibilă, fireşte, cu etica raporturilor profesor-elev, manifestarea pare izvorîtă din admiraţia neţărmurită pentru opera poetului-rege, a cărui lectură ne produce şi astăzi — cum spune Marx — „o plăcere artistică inegalabilă". Dar, trecînd peste acest aspect, gestul păstrează, peste secole, semnificaţii de simbol. In ochii elevului, dascălul, îndrumătorul primilor săi paşi în viaţă, reprezintă stma, chintesenţa celor mai înalte calităţi şi virtuţi umane. Spiritul critic al tînărului, însetat de valori supreme, dar departe încă de adînca şi înţeleaptă înţelegere a complexităţii firii omeneşti, nu poate ierta mentorului său moral nici cea mai mică abatere de la ceea ce consideră el, pe drept cuvînt poate, că alcătuieşte idealul perfecţiunii. Reacţie normală, firească, mai ales dacă avem în vedere necesitatea fundamentală a tinerilor de a-şi călăuzi viaţa, comportarea, faptele, după un model, pe care-l ridică adeseori pînă la cel mai înalt rang. Şi, în marea majoritate a cazurilor, modelul de personalitate umană ales este unul dintre învăţătorii sau profesorii tînărului. Intr-o anchetă, întreprinsă cu cîtva timp în urmă printre elevii din judeţul Gorj, la întrebarea „Ce model ţi-ai ales în viaţă ?“, din 146 elevi chestionaţi, 119, reprezentînd circa 81 la sută, au indicat unul dintre profesorii pe care i-au avut de-a lungul anilor, sau pe care îi au în prezent Motivaţiile prin care-şi justificau alegerea evidenţiază criteriile pe care se întemeiază preferinţele : talent şi competenţă profesională, inteligenţă şi grad de cultură, căldură sufletească şi virtuţi morale. „Modelul pe care mi l-am ales în viaţă — declara eleva Daniela Popescu, din clasa a VIII-a a Liceului din Valea Sadului — îl întruchipează tovarăşa profesoară Maria Horhoianu. M-a impresionat la dînsa căldura sufletească şi bogăţia cunoştinţelor, grija şi dăruirea cu care ne îndrumă paşii. De la dînsa am învăţat să fiu cinstită şi corectă, să iubesc munca şi să-i simt satisfacţiile". De bună seamă, cele relatate mai sus aduc în discuţie eficienţa şi calitatea orelor de dirigenţie în care colocviile despre ideal vor trebui dirijate în sensurile necesare şi folositoare societăţii, ilus D. ATANASIU (Continuare in pag. a 2-a) Mai ceva decit căratul nucilor cu ţăpoiul A intîlnit Strîmbă lemne cooperatori care au devenit adevăraţi specialişti în meseria de crescători de animale. Munca lor e măsurată în tone de carne, lapte. Dar a întîlnit şi pe unii care se cred tare pricepuţi, ştiu totul şi nu mai au de învăţat nimic. Şi cum trecea el într-o zi prin Budacu de Jos, judeţul Bistriţa-Năsăud, îl întîlneşte pe Avram Lupescu care tocmai băgase vacile, vreo 120, în trifoi. Cum se pricepe şi el puţin la animale, drumeţul i-a spus îngrijitorului să scoată vacile din trifoi că altfel... abatorul le mănîncă. — Pe mine mă înveţi ? a răspuns Lupescu şi şi-a văzut de ale lui. Seara, Strimbă-lemne a aflat că 42 de vaci trecuseră pe altă lume. Toţi îngrijitorii de animale care pretind că îşi cunosc cît de cît meseria ştiu că ureea se administrează în hrana animalelor nu cu carul, ci cu cîntarul. Ştie şi Ion Toma de la cooperativa din Hezeriş, judeţul Timiş, dar e mai comod să pui cu lopata ureea, mai ales cînd îţi stă la discreţie. Ce a urmat ? Lotul lui de 12 vaci s-a redus la jumătate într-o singură zi. Să arunci nucile cu ţăpoiul în pod sau să sui vaca în fînar ca să mănînce sint nişte nimicuri pe lîngă ce fac alţii. Mai în glumă, mai în serios, Strimbă-lemne i-a spus unui îngrijitor, cam nepriceput în meserie, că e mai uşor să arunci vacile în fîntînă ca să se adape, decit să munceşti pentru a le scoate apă. Aşa ceva i-a spus lui Chiţu Ion de la cooperativa agricolă din Feldioara, judeţul Braşov. Pentru domesticirea vacilor mai recalcitran ! POVESTE CU STRÎMBA-LEMNE te, acesta avea o metodă spe- cială: le înţepa cu furca. Or Joiana, care nu stătea ■ cuminte la muls, a primit atîtea împunsături de furcă pînă a decedat. Ion I Chiţu a plătit cu 3 500 lei ■ şi 6 luni închisoare violența sa. • Strîmbă lemne se miră ■ peste poate : cîte-i mai sînt date omului să vadă ! GH. NEAGU X Însemnări de călătorie DIN REPUBLICA ARABĂ UNITĂ Prin ţara piramidelor Călătorul care se întoarce din Egipt este de obicei întrebat : „Ai văzut piramidele ?" Deşi asemenea monumente funerare s-au construit în antichitate în Mesopotamia şi Persia, în India şi Mexic, în decursul veacurilor Egiptul a fost considerat „ţara piramidelor", pe teritoriul său fiind înălţate cele mai mari, cele mai celebre piramide. La numai 20 km sud de frumoasa capitală egipteană, am admirat, la Giseh, celebrele piramide ridicate pentru glorificarea faraonilor Kheops, Khefren şi Mykerinos. Cea care a fost consacrată faraonului Kheops a fost considerată una din cele şapte minuni ale antichităţii. Pentru iubitorii de cifre trebuie să arătăm că această piramidă avea 146 m înălţime (în prezent 138 m), iar pentru construcţia ei au fost necesare peste 2,5 milioane mc de piatră, unele blocuri din granit depăşind 20 de tone. Plini de emoţie urmăm ghidul prin îngustul labirint în piatră care duce spre camera mortuară unde a fost depus, cu mii de ani în urmă, sarcofagul faraonului. La ieşirea din interiorul piramidei, vizitatorul care „se respectă" nu trebuie să piardă prilejul să se fotografieze cocoţat pe răbdătoarea cămilă, această „corabie a deşertului", în faţa celebrului Sfinx şi a celor trei piramide. Din fotografie nu trebuie să VIOREL RADA (Continuare in pag. q 6-a)