Satul Socialist, septembrie 1970 (Anul 2, nr. 410-435)

1970-09-16 / nr. 423

• La invitaţia Centralei agricole a coope­Still SOtid­ISI Cotidian editat de Uniunea Naţională a Cooperativelor Agricole de Producţie — —-...................................................................................—-­­­ ...........— ..........................­ ...........................—— ANUL II Nr. 423 II MIERCURI16 SEPTEMBRIE 1970 4 pagini — 30 bani • La Institutul Nobel din Oslo se desfăşoară lucrările seminarului internaţional pe tema „Ro­lul naţiunilor mici în politica internaţională". Participă reprezentanţi din 20 de state, printre care şi România.­­ • Luni a sosit la Belgrad Cornel Burtică, mi­nistrul comerţului exterior al Republicii Socia­liste România, care face o vizită în Iugoslavia la invitaţia secretarului federal iugoslav pen­tru comerţ exterior, Mohamed Hadjic­. In a­­ceeaşi zi, ministrul român a­ plecat la Zagreb, unde urmează să viziteze diverse întreprinderi şi pavilioanele Tîrgului internaţional de toamnă. raţiei „Samopomoc Chlopska" şi a Uniunii coo­peraţiei de consum din Polonia, la Varşovia a sosit, într-o vizită oficială, Dumitru Sejan, pre­şedintele CENTROCOOPI din Republica Socia­listă România. „ Luni a avut loc la Belgrad şedinţa inau­gurală a celei de-a 10-a Sâptâmîni medicale balcanice, la care iau parte delegaţii din Bul­garia, Cipru, Grecia, România. In ajunul şe­dinţei de deschidere a Sâptâmînii medicale bal­canice, a avut loc cea de-a 12-a reuniune a Consiliului general al Uniunii Medicale Balca­nice, în cadrul căreia profesorului M. Popescu- Buzau i s-a reînnoit mandatul de secretar ge­neral pe o nouă perioadă de şase ani. • La Varşovia au început lucrările Confe­rinţei Comisiei planului de dezvoltare a tele­comunicaţiilor din Europa şi bazinul meditera­nean, cu participarea delegaţiilor din 50 de ţări, printre care şi România. ORICE „MICA DEFECŢIUNE" SEMNALATĂ DE COMISIA DE RECEPŢIE TREBUIE GRABNIC ÎNLĂTURATĂ, ÎNCÎT LA „STARTUL" SEMĂNATULUI SĂ SE PREZINTE­­ TO­A­TE UTILAJELE ÎN PERFECTĂ STARE DE FUNCŢIUNE! Datorită măsurilor eficiente care au fost luate, în majoritatea judeţelor, acţiunea de reparare şi verificare a maşinilor ce vor în­­săminţa griul este practic încheiată. Atenţia conducerilor între­prinderilor de mecanizare şi a specialiştilor din unităţi a fost în­dreptată asupra calităţii reparaţiilor, astfel ca o dată intrate în cîmp, maşinile să poată lucra continuu, cu randament maxim. Ul­timele revizii însă au demonstrat că în unele locuri treaba nu s-a făcut tocmai conştiincios, multe maşini necesitînd încă „mici re­paraţii". Pentru exemplificare vom reda cîteva aspecte întîlnite în judeţele Vrancea şi Braşov. VRANCEA : In această toamnă, pe ogoarele judeţului urmează să fie însă­­mînţate peste 28 000 hectare cu grîu şi secară, din care 13 982 hec­tare după premergătoare timpurii. Pentru ca lucrările să se efectueze intr-un timp cit mai scurt şi la un nivel calitativ corespunzător, în majoritatea secţiilor de mecanizare au fost luate măsuri eficiente, ast­fel ca maşinile şi utilajele să se prezinte la ,,start" în stare per­fectă de funcţionare. Cu toate a­­cestea însă în ziua de 10 septem­brie — deci, cu 10 zile mai tîr­­ziu decît prevedeau indicaţiile date de Ministerul Agriculturii şi Sil­viculturii — membrii comisiilor de suprarecepţie de la direcţia a­gricolă mai vorbeau încă despre unele „restanţe" şi anume de 10 semănători ce nu fuseseră repara­te şi de multe alte maşini ce mai prezentau „mici defecţiuni". Sem­nificaţia acestor aprecieri am în­ţeles-o atunci cînd ne-am depla­sat în unităţi. La secţiile de me­canizare din Milcovul, Goleşti, Făurei şi Ciuşlea fundătorile mo­bile erau nereglate sau sudate de­fectuos, în vreme ce la I.M.A.­Mă­­răşeşti lipseau peste 100 de greu­tăţi şi tuburi flexibile. Această si­tuaţie nu l-a împiedicat însă pe tovarăşul Ion Topană, directorul întreprinderii, să afirme că totul (Continuare in pag. a 3-a) I­ PREAJMA MARELUI EMU AL GRIULUI - neaşteptat val. de căldură -a adus pe aceste meleaguri o atmosferă estivală. Şi totuşi, deşi soarele străluceşte cu aceeaşi putere ca în iulie, ne aflăm în plină toamnă. Pe ogoare se desfăşoară o intensă activitate pentru strîngerea recoltei de porumb, de floarea-soa­­relui, de sfeclă de zahăr. Eforturi deosebite se fac, de asemenea, pen­tru a pregăti, în cele mai bune condiţiuni şi la timp, semănatul culturilor de toamnă. Datele centralizate înregistrate la 12 septembrie la Ministerul A­­griculturii şi Silviculturii ne oferă o imagine de ansamblu a stadiului în care se află aceste importante acţiuni. Astfel, floarea-soarelui s-a (Continuare în pag. a 3-a) . Pregătirea terenului pentru semănci — o sarcină la ordinea zilei în coo­perativele agricole. Instantaneu la unitatea Cosereni-Ilfov CARNET Şcoala de cultură generală din satul X e chiar în mijlocul satului, la şoseaua asfaltată. Satului îi spun­e fiindcă poate fi orice sat din apropierea Bucureştiului sau a oricărui oraş mai mare, cum ar fi Iaşul, Clu­jul sau Craiova. Acum vreo trei ani s-a mai clădit o aripă cu două săli mari de clasă. Este loc pentru toţi elevii de toate vîrstele, din toate clasele. Se predau obiecte multe, ba şi SATUL, creatorul propriilor cadre DEMOSTENE BOTEZ limbi străine. Copiii mişună prin săli şi se aude un vacarm în­grozitor. Sunt momentele din preajma începerii cursurilor. Doar în cancelarie directorul şi o profesoară tînără, modestă, sfioasă, care-şi foiletează nişte note. De­odată, însă, a venit „corpul profesoral" în comple­tul său. A sosit „cursa" de 7 cu care vin „navetiştii". Coboară unul după altul, profesori tineri, chipeşi, cu geanta subţioară, în clase se face tăcere. Profesorii au intrat în exerciţiul funcţiunii. Orele trec cronometrate, cu iz­(Continuare în pag. a 2-a) 1 Salutul Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat şi Consiliului de Miniştri 9 , adresat cadrelor didactice şi elevilor cu prilejul deschiderii noului an şcolar Stimaţi tovarăşi învăţători şi profesori, Dragi elevi, Cu prilejul începerii noului an de învăţămînt, Comi­tetul Central al Partidului Comunist Român, Consiliul de Stat şi Consiliul de Miniştri ale Republicii Socia­liste România adresează un călduros salut corpului di­dactic şi elevilor, organizaţiilor de partid şi tineret din şcoli, părinţilor şi tuturor acelora care, prin munca şi strădaniile lor, participă la nobila operă de instruire şi educare a tineretului patriei, la progresul şi înflo­rirea şcolii româneşti. Deschiderea noului an şcolar are loc în condiţiile cînd întreaga ţară işi desfăşoară larg forţele pentru înfăptuirea cu succes a prevederilor ultimului an al cincinalului şi trecerea la următorul plan de cinci ani, cînd activitatea creatoare din patria noastră se con­cretizează în noi şi însemnate realizări în domeniul economiei, ştiinţei şi culturii — expresie a ataşamen­tului nemărginit al întregului popor faţă de politica marxist-leninistă a partidului şi statului, a hotărîrii sale de a transpune în viaţă vastul program stabilit de cel de-al X-lea Congres al Partidului Comunist Ro­mân, în vederea dezvoltării multilaterale a societăţii noastre socialiste. Acest an şcolar marchează un moment de seamă în procesul transpunerii în viaţă a Directivelor Comite­tului Central al Partidului Comunist Român cu pri­vire la dezvoltarea şi perfecţionarea învăţămîntului de toate gradele. Se încheie cuprinderea în clasa I a tuturor copiilor de la vîrsta de 6 ani şi începe funcţio­narea cu toate clasele a şcolii generale de 10 ani. Se continuă acţiunea de modernizare şi perfecţionare a învăţămîntului — ceea ce-i va da posibilitatea să răs­pundă într-o măsură, şi mai mare cerinţelor sporite pe care opera de edificare socialistă şi progresul gene­ral al ţării le pun în faţa sa. Ne exprimăm convingerea că membrii corpului di­dactic, puternicul detaşament al învăţătorilor, profe­sorilor şi educatorilor — a cărui activitate se bucură de o înaltă stimă şi preţuire din partea partidului şi statului, a întregului popor — îşi va dărui cu însufle­ţire şi devotament cunoştinţele, priceperea şi întreaga sa experienţă pentru edu­sarea şi instruirea tinerelor generaţii, slujind astfel din credinţă idealurile de pro­gres şi civilizaţie ale naţiunii socialiste, ale înfloririi materiale şi spirituale a patriei. Profesori, învăţători şi educatori ! Munca dumnea­voastră, a cadrelor didactice, trebuie să ofere elevilor datele cele mai importante ale ştiinţei şi tehnicii mo­derne, să le dezvolte gîndirea creatoare, interesul şi pasiunea pentru studiu şi cercetare, să le stimuleze ap­titudinile şi talentele, să-i pregătească temeinic pentru viaţă, să-i formeze ca buni şi de nădejde constructori ai socialismului în patria noastră. Receptivă la cerin­ţele concrete ale societăţii noastre, şcoala trebuie să educe tineretul în spiritul respectului şi dragostei faţă de muncă, ajutîndu-l să-şi însuşească temeinice de­prinderi pentru munca fizică, o pregătire multilaterală pentru activitatea practică. Partidul, statul, întregul nostru popor vă cer, dumneavoastră, cadrelor didactice, să munciţi cu pa­siune pentru a înarma tineretul şcolar cu concepţia ştiinţifică, marxist- leninistă, despre lume şi viaţă, să sădiţi în inimile tinerei generaţii sentimentele înăl­ţătoare ale patriotismului socialist, preţuirea şi admi­raţia faţă de trecutul glorios de luptă al poporului român, mîndria pentru tot ceea ce se înfăptuieşte azi prin efortul comun al tuturor oamenilor muncii din patria noastră, fără deosebire de naţionalitate, dragos­tea fierbinte faţă de patrie, faţă de Partidul Comunist Român, încrederea în viitorul nostru luminos şi hotă­­rîrea nestrămutată de a duce mai departe măreaţa operă de edificare a socialismului şi comunismului pe pămîntul României. Cultivaţi în rîndul şcolarilor prietenia şi respectul reciproc dintre copiii români, maghiari, germani, sîrbi şi de alte naţionalităţi ! în­sufleţiţi tinera generaţie cu ideile nobile ale priete­niei faţă de popoarele ţărilor socialiste, de celelalte popoare ale lumii, ale solidarităţii internaţionaliste cu toate forţele care luptă pentru libertate socială şi naţională, formaţi-o ca militantă neobosită pentru cauza progresului, socialismului şi păcii. Desăvîrşiţi-vă pregătirea, perfecţionaţi-vă continuu arta predării, nu uitaţi nici un moment că ţinuta ştiinţifică, etica cetăţenească a omului de la catedră reprezintă chezăşia succeselor activităţii instructiv­­educative, izvor al satisfacţiei muncii împlinite. Elevi şi eleve ! Anul şcolar pe care îl începeţi vă oferă largi posibilităţi de a vă îmbogăţi cunoştinţele, de a vă însuşi în mod temeinic comorile ştiinţei, teh­nicii şi culturii. îndreptăţiţi marile speranţe ce se pun în voi şi sacrificiile pe care întregul popor le face pen­tru a vă asigura în şcoli condiţii cît mai bune de stu­diu, muncind cu sîrguinţă, învăţînd temeinic ! Perse­veraţi în eforturile voastre de a deveni cetăţeni cît mai utili patriei, poporului din care faceţi parte ! Do­vediţi, în toate împrejurările — în şcoală, în familie, în viaţa socială — o comportare demnă, civilizată, răspundere pentru prezentul şi viitorul naţiunii noas­tre socialiste ! Partidul şi guvernul cheamă organizaţiile de pio­nieri şi U.T.C. — factori activi şi dinamici ai educării comuniste a tineretului studios — să sprijine efortu­rile şcolii şi ale familiei pentru dezvoltarea dragostei faţă de învăţătură şi muncă, pentru întărirea simţului datoriei şi al responsabilităţii sociale, pentru o con­duită atentă şi corespunzătoare în şcoală şi în viaţă. Conlucrarea strînsă dintre organizaţiile de tineret şi şcoală, sprijinul şi participarea învăţătorilor, profeso­rilor, educatorilor la acţiunile şi manifestările iniţiate de aceste organizaţii constituie o garanţie a succesului muncii educative, a bunelor rezultate în formarea şi educarea tinerei generaţii. Organizaţiile de partid din şcoli sunt chemate să pună în centrul activităţii lor preocuparea pentru îm­bunătăţirea continuă a procesului de învăţămînt, a conţinutului său ştiinţific şi ideologic, ridicarea nive­lului de pregătire a elevilor ; ele trebuie să ajute con­ducerile şcolilor şi organizaţiile de copii şi tineret să imprime în viaţa colectivelor şcolare un spirit de înaltă exigenţă, de disciplină şi responsabilitate faţă de în­datoririle ce le revin, să mobilizeze pe comunişti, toate cadrele didactice la înlăturarea neajunsurilor ce se mai constată în activitatea şcolară, să promoveze un spirit înnoitor­in întreaga muncă pe care şcoala o des­făşoară. Cu prilejul deschiderii noului an şcolar, vă urăm, dragi tovarăşi — educatoare, învăţători, maiştri in­structori, profesori — noi şi însemnate succese în ac­tivitatea dumneavoastră ! Tuturor elevilor — din şcoli generale, licee, şcoli profesionale şi tehnice, — le do­rim spor la învăţătură şi rezultate cît mai bune în acest an şcolar ! A­proape zilnic, buletinele informative ale Serviciului Miliţiei Fero­viare şi Regionalei C.F. Bucureşti inserează ştiri cu privire la accidentele ce au loc pe liniile C.F.R. Aproape zilnic, aflăm des­pre accidente dramatice, despre oameni traumatizaţi grav sau mortal, prin căderi de pe acoperişul vagoanelor, de pe scări şi tampoane, des­pre oameni electrocutaţi etc. Intr-o anchetă publicată de ziarul nostru la 7 august a. c. (intitulată „De ce pe acoperiş şi nu în compartiment ?“) încercam să elucidăm cîteva din cauzele care au dus la asemenea acci­dente. încercam, de asemenea, să atragem atenţia asupra pericolului ce-l reprezintă o astfel de călătorie, cînd IGNOREZI cu bună ştiinţă pe­ricolul, cocoţîndu-te, om în toată firea, pe acoperişul vagoanelor sau pe scări şi tampoane. Şi toate acestea pentru ca să te sustragi de la plata biletului de călătorie — echivalentul a cîţiva lei. Iată ce ne-a determinat să revenim asupra acestei teme luînd parte, la sfirşitul săp­­tămînii trecute, la o acţiune organizată de Ministerul Căilor Ferate în colaborare cu Serviciul Miliţiei Feroviare Bucureşti, însoţind organele de control pe trenurile cursă 1003 şi 1305 „Gara de Nord. Numărul călăto­rilor ce se perindă prin această „poartă" a Capitalei la sfirşitul săp­­tămînii este mult mai mare. Călăto­rilor obişnuiţi li se adogă navetiştii ce lucrează în Bucureşti, dar locu­iesc în satele din apropiere. Tre­nurile cursă de persoane 1003 şi 1305 sunt literalmente luate cu a­salt. In compartimente şi pe cu­loare locuri libere sunt destule, dar călătorii preferă... acoperişurile, scările şi tampoanele vagoanelor. Numărăm la primul tren 19 va­goane, iar la al doilea 16. In mo­mentul plecării trenurilor din gară pe acoperişul vagoanelor sunt sute de călători. Sute de oameni care Adunarea cetăţenească ţinută in această primăvară în comuna Aroneanu a chemat la întrecere pe toţi locuitorii aşezărilor ru­rale din judeţul Iaşi în vederea bunei gospodăriri şi a înfrumu­seţării satelor. In răspunsul la chemare, consiliul popular al comunei Erbiceni s-a angajat să desconsiderîndu-şi propria lor via­ţă, sfidînd cele mai elementare norme de comportare civilizată, se expun unor accidente stupide. Sute de oameni care cunosc dinainte că la cea mai mică smucitură pot a­­luneca sub roţile trenului, că pot fi electrocutaţi de firul electric de înaltă tensiune. Şi totuşi aceşti oameni rîd şi se amuză pe seama celor care le atrag atenţia asupra acestor pericole. ...în gara Domneşti, la kilome­trul 19, pe aceşti călători contra­venienţi îi aşteaptă o surpriză : un control, organizat cu un număr însemnat de lucrători din Ministe­rul Căilor Ferate şi Serviciul Mi­liţiei Feroviare. Sunt coborîţi de pe acoperişul vagoanelor (la cele două trenuri) 943 de călători. Ma­joritatea sunt din satele şi comu­nele din apropierea Bucureştiului. Discutăm cu foarte mulţi dintre ei, încercăm să aflăm motivele care i-au determinat că urce pe acope­riş şi nu în vagoane. Cei mai mulţi dau din umeri şi tac. Alţii aduc drept argumente lipsa de timp, graba de a ajunge acasă mai re­pede. Toţi regretă fapta comisă, promit cîte-n lună şi-n stele, soli­cită înţelegere din partea organe­lor de miliţie sau C.F.R. Despre rezolve pînă la sfirşitul anului problema alimentării cu apă a satului de reşedinţă. Prin mun­ca patriotică a cetăţenilor, prin folosirea unor materiale con­fecţionate pe plan local au putut fi instalate pînă in prezent 500 m.l. de conductă şi cinci cişmele cu robinete. sinceritatea acestor promisiuni ne-am convins, însă, doar cîteva minute mai tîrziu cînd aceiaşi că­lători sancţionaţi au reapărut pe acoperişul vagoanelor. Dumitru Toma, din comuna Frăsinet, jud. Teleorman —ca să dăm doar un exemplu — fusese dat jos de pe acoperiş la prima acţiune. Cînd a plecat trenul şi-a reocupat, însă, vechiul loc. Ca să nu fie prins a sărit apoi din mers şi doar cîţiva centimetri au lipsit ca să nu ajun­gă sub roţile trenului. „Asemenea lui Dumitru Toma­­ ne spunea locat, colonelul VASILE CONSTANTIN, comandantul Servi­ciului Miliţiei Feroviare, procedea­ză din păcate mulţi, foarte mulţi călători. Acesta este, de cele mai multe ori, răspunsul pe care-l pri­mim din partea celor pe care în­cercăm să-i lămurim, să prevenim accidentele la care se expun cu atîta uşurinţă. Accidente au fost C. LEONARD M. GHIOLDUŞ (Continuare in pag. a 2-a) Reţea rurală de alimentare cu apă POFTIŢI In VAGOANE ! JLI I­mpunătoarea clădire cu 40 de etaje de pe malul East Ri­­ver-ului din New York cu­noaşte din nou freamătul şi ambianţa caracteristice marilor evenimente mondiale. în imensa sală de la parte­rul acestei clădiri s-au deschis ieri lucrările celei de-a XXV-a sesiuni a Adunării Generale a Organizaţiei Na­ţiunilor Unite. Spre deosebire de anii trecuţi, se­siunea din acest an — la care parti­cipă delegaţii ale tuturor celor 126 de state membre ale organizaţiei — are o semnificaţie aparte, ea marcînd jubileul unui sfert de veac de exis­tenţă a Naţiunilor Unite. Coincidenţa sesiunii cu jubileul fondării Naţiunilor Unite, această mare organizaţie mondială a cărei Cartă înscrie ca obiectiv primordial menţinerea păcii şi securităţii inter­naţionale, este, desigur, de natură să-şi pună amprenta pe întreaga des­făşurare a lucrărilor sale, anticipînd — aşa cum remarcă, cu deplin temei, numeroşii observatori politiei din preajma sediului O.N.U. — un cu­rent de opinie favorabil concertării eforturilor spre o atmosferă propice unor dezbateri constructive. Aceste previziuni îşi găsesc, de altfel, un suport plauzibil în însăşi încărcata agendă a sesiunii, pe care figurează peste o sută de puncte, referitoare la o sferă largă de probleme, unele din­tre ele de o stringentă actualitate, ce frămîntă comunitatea internaţională în zilele noastre. Intre aceste importante probleme, se remarcă, în primul rînd, cea pri­vind dezarmarea generală şi totală, de a cărei rezolvare depinde însăşi asigurarea păcii şi securităţii în lume. In cadrul dezbaterilor la acest punct, care va ocupa, ca şi în anii prece­denţi, un loc de seamă în lucrările sesiunii, este prevăzută, între altele, examinarea Raportului Comitetului pentru dezarmare — printre ai cărei membri activi se numără şi ţara noas­tră — precum şi a unora din mul­tiplele aspecte pendinte de înfăptui­rea acestui deziderat major al ome­nirii, inclusiv cele în legătură cu lansarea aşa-numitului „Deceniu al dezarmării". O altă însemnată problemă, aflată într-o strînsă legătură cu problema securităţii internaţionale, a destinderii încordării şi îmbunătăţirii climatului politic în lume şi care va fi abordată cu prioritate în cadrul dezbaterilor EMILIAN GAMNA (Continuare in pag. a 4-a) Actualitatea politică Sesiunea jubiliară a Naţiunilor Unite sub semnul păcii şi progresului 1

Next