Satul Socialist, octombrie 1970 (Anul 2, nr. 436-462)
1970-10-25 / nr. 457
PAGINA 2 IE Duminică 25 octombrie SOARELE răsare la ora 6 şi 43 de minute. Apune la ora 17 şi 16 minute. De la începutul anului au trecut 298 de zile. Pînă la sfîrşitul anului au rămas 67 de zile. STAREA VREMII: Timpul probabil pentru 25 octombrie , vremea se menţine rece. Cerul va fi variabil în jumătatea de nord-vest a ţării ; precipitaţii locale, sub formă de averse. In vesul ţării cerul va fi noros şi vor cădea ploi locale. La munte şi In nordul ţării va ninge. Vintul va prezenta intensificări în Maramureş, Moldova şi Banat, din sectorul nord-estic. Temperatura continuă să scadă. Temperaturile minime vor coborî pînă la minus 5 grade în vestul ţării Timpul probabil pentru 26, 27 şi 28 octombrie , vremea se va încălzi treptat începind din nord-vestul ţării. Cerul va fi variabil, mai mult noros, in jumătatea de nord a ţării unde precipitaţiile vor fi mai frecvent STAREA VREMII • MEDALION • POVESTEA VORBE! • MICA ENCISrOPENIÎL CUNOŞTINŢE COSITOARE , I te, în rest precipitaţii locale. Vînt potrivit. Temperatura se menţine scăzută mai ales in nord-estul ţării unde minimele vor ajunge pină la minus 8 grade. Apoi temperatura va creşte, minimele fiind cuprinse intre minus 2 grade şi plus 6 grade, iar maximele intre 6 şi 16 grade. Ceaţă locală. MEDALION GUSTAV MAHLER Se împlinesc 10 ani de la naşterea compozitorului şi dirijorului austriac GUSTAV MAHLER. Şi-a făcut studiile muzicale, concomitent cu cele de filozofie şi istoria artelor, la Praga şi Viena. A obţinut de timpuriu premii de pian şi compoziţie. Din 1880, la numai 20 de ani, a început o glorioasă carieră de şef de orchestră, îndeosebi de operă. A fost director şi dirijor principal al teatrelor de operă din Budapesta, Hamburg şi Viena. A întreprins numeroase turnee în Europa şi America. Spre sfîrşitul vieţii Gustav Mahler a compus 10 simfonii (ultima netermingISI), în care uneori foloseşte vocea, precum şi cîteva lucrări de muzică dramatică şi de cameră. Creaţia lui Mahler se distinge prin intensitatea dramatică a expresiei, prin accesibilitatea temelor, adesea cu caracter popular, prelucrate cu măiestrie, prin construcţia monumentală. Simfonia a Vlll-a de pildă, a fost denumită „a celor 1 000", datorită numărului mare de executanţi pe care îl solicită. MICA ENCICLOPEDIE ; MONUMENTE ALE NATURII Gheţarul de la Scărişoara . Se află în inima Munţilor Apuseni, deasupra Văii Gîrda Saca, în Sala Mare a peşterii, în lumina slabă, se înalţă, feerice şi translucide, stalagmitele gheţarului. Blocul de gheaţă are 45 000 m® şi 18- 20 m grosime. Lacul fără fund se găseşte în partea de răsărit a parcului băilor de la Ocna Sibiului. Aici a fost cîndva o ocnă de sare care s-a prăbuşit. Adîncimea lacului este de 34,5 m. La suprafaţă, lacul are o pînză de apă dulce. Sub această pînză, apa este tot mai sărată. De la suprafaţă pînă la 2 m, adîncime apa ajunge la temperaturi între 20 de grade şi 40 de grade Celsius. De la 2 nv în jos, temnile . Numită popular sabur, este o plantă exotică africană, cultivată la noi în ghivece. Combate digestia lentă şi constipafia. Este şi un bun tonic general, recomandabil pentru cei fără poftă de mîncare, surmenaji, nervoşi. Seva de aloe stimulează cicatrizarea rănilor, ulcerelor pielii, stomacului şi duodenului. Frunzele proaspete ale plantei (de 3—5 ani) se trec prin maşina de tocat carne, la 750 g frunze adăugîndu-se 1250 g miere, 1750 g vin roşu şi zeama de la 10 lămîi. Se lasă 5 zile la loc răcoros şi întunecos. Se ia 1—2 linguriţe cu o oră-două înainte de mese, timp de 1—2 luni. în boli cronice, vechi, tratamentul diiniSza un an. peratura scade treptat. Este un fenomen aproape unic în lume. Peştera de la Topolniţa : Reteaua de galeriea peşterii totalizează peste 10 km, fiind a 17-a peşteră din lume ca mărime. Gorunul de la Gîrbova de Sus (lingă Aiud) are diametrul de 2 m şi înălţimea de 32 de m. CUNOŞTINŢE FOLOSITOARE: PLANTE MEDICINALE O ilustrare vie a grijii faţă de locuitorii satelor Reţeaua sanitară din judeţul Sibiu răspunde in măsură tot mai mare nevoilor oamenilor muncii. In ultimii ani s-au investit fonduri din ce in ce mai mari pentru ridicarea unor noi unităţi sanitare, pentru dotarea celor existente cu aparatură modernă. Iată ce ne răspunde în acest sens, dr. IOAN NICODIM, directorul direcţiei sanitare judeţene : — La Sibiu a fost construit recent un nou centru stomatologic dotat cu aparatură modernă care va contribui la o activizare a serviciilor stomatologice din oraş şi din împrejurimi. La Cisnădie s-a ridicat o policlinică care dispune de o mare gamă de cabinete. Un bloc materno-infantil (ginecologieobstetrică-pediatrie) cu o capacitate de 150 de locuri s-a dat în folosinţă la spitalul din Agnita. La Mediaş va începe construcţia unei mari policlinici cu cabinete de toate specialităţile. Au fost construite sau se află în construcţie numeroase creşe la Sibiu, Mediaş, Cisnădie. Ne-ar interesa în special activitatea de ocrotire a sănătăţii cetăţenilor din comunele şi satele judeţului, în ce măsură unităţile existente şi, bineînţeles, personalul medical satisfac necesităţile populaţiei de la sate ? — In judeţul nostru toate comunele sunt asigurate cu medici. Comunele mai mari au două, trei sau chiar patru cadre medicale. Totuşi, pentru a asigura buna deservire a unor comune, anul acesta ne vor ,mai fi repartizaţi 10 medici ,stomatologi care vor lucra la Nocrih, Lasna, Avrig şi Basna. — Ce măsuri s-au luat pentru ca la nivelul comunelor să poată fi făcute analizele necesare, fără ca bolnavul să fie nevoit să se deplaseze pînă la unul din spitalele orăşeneşti ? — Se poate spune că, încă de pe acum, în toate circumscripţiile sanitare funcţionează puncte de laborator care efectuează analizele curente (spitalele unificate de care aparţin aceste circumscripţii avînd obligaţia să le asigure reactivii necesari). Pentru aceste puncte de la CONVORBIRE cu dr. Ioan NICODIM directorul direcţiei sanitare judeţene Sibiu borator au fost instruite cadre medii şi, la ora actuală, peste tot sunt deservite de asistente medicale. Pentru a ,vă face o imagine clară, cred că e suficient să spun că numai în luna iulie 1970 s-au făcut în circumscripţiile rurale ale judeţului 992 de analize. Mai mult, pentru a se uşura munca medicilor, dar, mai ales, pentru a se evita deplasarea bolnavilor, toate circumscripţiile sanitare care au circa 5 000 de locuitori au fost dotate cu aparate Röntgen. Cum este asigurată consultarea bolnavilor în comune ? — Noi am acordat o atenţie deosebită problemei consultării marii majorităţi a pacienţilor la nivelul circumscripţiei şi rezolvării pe loc a cazurilor. S-a ajuns în prezent ca circa 80—90 la sută din serviciile medicale să fie efectuate la nivel, de circumscripţie şi doar un număr redus de bolnavi sínt îndreptaţi către policlinici şi spitale. —• Cum sínt rezolvate aceste cazuri care, desigur, sínt mai grave din moment ce nu pot fi tratate în circumscripţiile comunale ? — Incepînd din 1968 noi am introdus la spitalele unificate judeţene un sistemspecial de programare a pacienţilor. Două telefoane deservesc zilnic medicii de circumscripţie pentru a-şi anunţa bolnavii. Astfel, medicul de spital ştie precis cîţi pacienţi are şi unde locuiesc ei, programîndu-i în funcţie de posibilităţile de spitalizare. In plus, există posibilitatea ca medicul de circumscripţie să poată chema pentru cazurile grave un cadru de specialitate obligat să se deplaseze oriunde este solicitat. O bună asistenţă medicală a populaţiei are nevoie şi de un număr corespunzător de cadre medii. Care este situaţia în judeţul Sibiu 7 — Toate satele au cel puţin un cadru mediu, care asigură asistenţa de urgenţă şi răspunde de problemele generale de sănătate. Unele sate mai mari au două şi chiar trei cadre sanitare medii. La începutul anului s-a întocmit un plan de măsuri tehnico-organizatorice prin care s-a stimulat activitatea cadrelor medii cu funcţie de teren. O îmbunătăţire a activităţii lor poate fi observată dacă parcurgem diagrama acestor activităţi. într-un singur semestru, pe teritoriul spitalului Mediaş au avut loc 36 599 de vizite. In judeţul nostru fiecărui cadru mediu îi revin 212 locuitori. Menţionez că aceste cadre medii sunt preocupate de creşterea cunoştinţelor şi a calităţii lor profesionale. Astfel, din 6 comune ale judeţului asistentele s-au prezentat la examene pentru a obţine titlul de asistent principal. — Ce ne puteţi spune despre problema aprovizionării cu medicamente ? — In majoritatea comunelor există puncte farmaceutice. Pînă în prezent nu am avut solicitări cărora să nu le putem face faţă, deoarece dispunem de un stoc de medicamente care ne permite asigurarea tuturor necesităţilor. — Cum au demarat comisiile de sănătate în judeţul dv. ? — Avem comisii pentru marea majoritate a bolilor de largă circulaţie. Spre exemplificare , comisia de combatere a bolilor cardio-vasculare examinează atît clinic cit şi radiologie bolnavii, întocmind o fişă codificată a acestora. Aici vreau să adaug că vor fi studiaţi mai mult de 10 000 de bolnavi, iar rezultatele obţinute vor forma subiectul unei consfătuiri interjudeţene ce va avea loc in luna mai 1971. Convorbire realizată de LILIANA MIRŞANU TINERETUL -element dinamic în procesul de înnoire şi transformare a satului (Urmare din pag. 1) seamnă nou, pentru că indiferent încare colţ de ţară ne-am afla, acest nou este o prezenţă. In atragerea sau reîntoarcerea „fiilor rătăcitori" la sat, trebuie să se ţină seama de toate laturile care constituie viaţa satului, să se evalueze rolul tinerilor în perpetuarea unor tradiţii de muncă, de ridicare a locului natal prin eforturile celor de aici. Orice cunoaştere duce la o profesie dacă insistăm în direcţia propusă. Nu e deloc uşor să fii un agricultor bun. Ca să cunoşti tainele pămîntului trebuie să repeţi lecţia în ani şi ani de zile. Oare este desuetă această noţiune de agricultor ? Sînt depăşite profesiile legate de munca satului — ca împletiturile, olăritul şi atîtea altele ? Evident, că nu. Şi cine altcineva, dacă nu tinerii sînt cei dinţii care trebuie să preia firul tradiţiei in această direcţie, sporind cu frumuseţea muncii lor, frumuseţea satului natal. In acelaşi sat amintit mai sus am întrlnit oameni tineri pricepuţi, aş zice la toate- Vasile Mocanu şi Vasile Cîmpeanu au devenit specialişti în cultura pămînturilor de deal, Teodor Mocanu, Florea Redes în zootehnie, în timp ce Ioan Lesuţan, Vasile Sabău, Ivan Amitrului şi alţi tineri din satul Homonea — Sălaj, au devenit meşteşugari, instalatori, tehnicieni. Pe toţi aceşti tineri i-am găsit legaţi sufleteşte de munca ce o fac, dînd, pe măsura posibilităţilor lor, acel plus de conştiinţă şi dragoste pentru ca satul să aibă rosturi tot mai bune, de viitor. Şi toţi sunt integraţi în viaţa satului, moştenind tradiţiile părinţilor, cărora le-au adăugat cunoştinţe şi izbinzi noi. Concluziile care se pot degaja, cerîndu-se o înţelegere specifică a fiecărui loc de muncă, ne arată că integrarea tineretului în viaţa satului se poate efectua numai cînd e privită ca o coordonată morală, călăuzind întreaga activitate a tinerilor. Fuga de sat, căutarea unor locuri „comode", de către tineri, nu are în vedere tocmai această valenţă morală a integrării. Să ne gîndim că nimic nu se poate ridica fără o continuitate, fără o îmbogăţire a tot ceea ce înaintaşii au cîştigat. Şi satul nostru românesc este depozitarul unor reale şi incontestabile valori etice, de muncă şi bună convieţuire. Tineretul trebuie să se simtă chemat către toate acestea, pentru a înţelege cu adevărat cum să se integreze în viaţa satului. SATUL SOCIALIST Haralambie Rusu, comuna Fîntînele, judeţul Prahova Ne informaţi că rîndurile critice din rubrica „De vorbă cu cititorii" la adresa brigadierului Alexandru Chiroiu şi-au atins ţinta, cazul acestuia fiind pus în discuţia celorlalţi brigadieri. Tovarăşul Chiroiu şi-a recunoscut, cu acest prilej, deschis vina şi acum nu-şi mai pierde vremea pe lingă sediul cooperativei agricole, ci se află în cîmp, alături de membrii brigăzii, străduindu-se să termine primul recoltatul porumbului. E o veste cit se poate de îmbucurătoare. Floarea A. Pană, oraşul Olteniţa, str. Lenin nr. 22 Nu vă putem spune acum dacă aveți sau nu dreptul la pensie de invaliditate. Acest lucru vi-l vom comunica odată cu primirea răspunsului de la organele competente, cărora ne-am adresat. Nu este nevoie să ne mai trimiteţi şi alte acte şi documente pentru dovedirea celor susţinute de dv. Dordea Valeriu şi alţi membri cooperatori din comuna Topircea, judeţul Sibiu Sesizarea dv. s-a dovedit întemeiată. După cum ne comunică Direcţia agricolă judeţeană, au fost luate măsuri ca cele 10 tone de azotat de amoniu să fie încorporate în sol încă în această toamnă, iar ierbicidul 2,4 D va fi folosit în anul 1971 ; s-au luat măsuri, de asemenea, pentru transportarea gunoiului din saivane. Aşteptăm noi veşti de la dr. Hier. Popescu, comuna Moldoveni, judeţul Neamţ La Moldoveni, recoltatul porumbului este în toi. Inginerul I. Melinte, însoţit de şeful secţiei de mecanizare, se află permanent pe tarla. Cooperativa noastră agricolă speră să se situeze printre primele pe judeţ la lucrările agricole de toamnă — ne scrieţi dv. E o năzuinţă care face cinste harnicilor cooperatori din Moldoveni. Basoi Nicolae, comuna Vinga, judeţul Arad." Dv. ne întrebat dacă membrii cooperatori decoraţi cu ordinele Republicii Socialiste România beneficiază de reducere la impozitul pe venit. Nu, tovarăşe Basoi. Potrivit prevederilor art. 9 lit. a din Decretul nr. 153/1954, modificate prin art. II, pct.4 din Decretul nr. 564/1968, beneficiază de reducerea impozitului datorat numai angajaţii —muncitori şi funcţionari , care sînt decoraţi cu ordine ale Republicii Socialiste România. Membrii cooperativelor agricole plătesc impozite pentru veniturile realizate din munca în cooperativă, stabilite pe alte criterii , prin Legea nr. 61/1968, care prevede numeroase scutiri și reduceri de impozite pentru situaţii specifice sectorului respectiv. Există în voluminoasele dosare ale consiliului popular judeţean Hunedoara o adresă care poartă numărul 204 şi a fost primită încă în luna februarie a acestui an. La prima vedere, nimic neobişnuit : o hîrtie într-un dosar, dosarul într-o arhivă, arhiva într-o încăpere oarecare... Să reconstituim însă drumul acestei adrese, un drum sinuos care se cuvine să fie subliniat. In satul Cîrneşti, aparţinător comunei Toteşti, a început cu 4 ani în urmă construcţia unui cămin cultural. E firesc ca într-un sat cu aproape 750 de locuitori să existe un edificiu de cultură, un loc unde sătenii să-şi poată lărgi orizontul spiritual, dorinţă pe care au avut-o dintotdeauna. Dovadă că la îndemnul unor deputaţi inimoşi ei au răspuns unanim iniţiativei de a lucra voluntar la confecţionarea cărămizii pentru un asemenea edificiu. Intr-un timp foarte scurt, au fost confecţionate peste 45 000 de cărămizi — cantitate suficientă pentru ridicarea unei construcţii a cărei menire şi utilitate nu mai trebuie demonstrată şi care ar fi întregit peisajul arhitectonic al satului. Dar ciudăţenia lucrurilor abia acum apare : organele locale, în loc să fie receptive la dorinţa cetăţenilor de a ridica o construcţie nouă, au optat pentru renovarea clădirii vechi, neîncăpătoare şi departe de a putea satisface dorinţele cetăţenilor. Spuneam că există peste 45 000 de cărămizi, dar ele nu sunt singurele materiale de construcţie asigurate. La acestea trebuie adăugată cantitatea de var, (5 000 kg) şi posibilitatea de a extrage din albia Rîului Mare nisipul şi pietrişul Existau, de asemenea 56 000 lei încasaţi din contribuţia voluntară a cetăţenilor. Satul, are 12 meşteri zidari care intotdeauna s-au arătat dornici să lucreze la înălţarea edificiului amintit. Apare, deci, cu atît mai de neînţeles ideea consiliului popular comunal Toteşti de a „cîrpi" o clădire şi aşa destul de cîrpită, în loc să folosească resursele existente şi să înalţe la Cîrneşti o clădire cu care să se mîndrească. E posibil să se fi luat o asemenea iniţiativă atunci cînd s-a constatat, că materialele au început să se deterioreze. Peste cărămida care sta de patru ani în intersperii au crescut buruienile. De fapt, sub gorganul acesta stau îngropate entuziasmul, buna intenţie şi strădania cetăţenilor. Abia acum, după patru ani, consiliul popular judeţean „află" că pentru construcţia clădirii căminului cultural este necesară o aprobare a direcţiei judeţene de sistematizare. De ce tocmai acum ? Intre comună şi judeţ a început, un dialog, dar nu unul direct şi eficient, de natură să scoată lucrurile din punctul mort, ci un dialog al hârtiilor, al tergiversărilor şi promisiunilor. Spun al promisiunilor deoarece consiliul popular judeţean, prin Direcţia de sistematizare, a promis că în septembrie a.c., o asemenea aprobare ar putea să parvină consiliului popular comunal Toteşti şi deci lucrările ar putea fi reluate. Ne întrebăm : cînd se vor limpezi lucrurile ? Cînd va reîncepe construirea clădirii căminului cultural din satul Cîrneşti ? Şi mai cu seamă cînd vor deveni, în sfîrşit, autorităţile locale din Toteşti receptive la iniţiativele cetăţenilor, la dorinţele lor fireşti, nemaifiind nevoiţi să străbată distanţe apreciabile pentru a viziona un film, a citi o carte sau a face o partidă de şah ? P. SURUPACEANU Cum au fost îngropate la Toteşti ENTUZIASMUL, BUNA INTENŢIE ŞI INIŢIATIVA CETĂŢENILOR ADIATE DE PRIASATE • FURT ŞI FILANTROPIE Consiliul de conducere аГ cooperativei agricole Fălcoiu, judeţul Olt a reclamat furtul a 10 metri plasă de sîrmă. Făptaşul , Ştefan Mincă, a fost prins în scurt timp şi condamnat. Numai că la recursul acestuia s-au adăugat cîteva rinduri semnate de preşedintele şi contabilul şef al cooperativei în care spunea că, de fapt, sîrma era veche şi nu valora aproape nimic. Cum rămîne atunci cu reclamaţia ? • PRIETENIE Nicolae Petrescu din comuna Buneşti-Vîlcea şi-a amintit de colegul său din armată Carol Pop aflat la Satu Mare în perioada inundaţiilor. După restabilirea circulaţiei l-a vizitat, ducîndu-i diverse obiecte de îmbrăcăminte Totodată, i-a sugerat să se mute pe meleagurile vîlcene. Şi, după o vreme, sătmăreanul s-a mutat lingă bunul său prieten. • ŞI LAMPA SINGURĂ S-A STINS Pe uliţele satului Valea Mărului (Argeş) s-a stins lumina. Cetăţenii au semnalat în nenumărate rînduri I.R.E.-Piteşti această situaţie. Intr-o zi, au venit tehnicienii întreprinderii amintite. După ce au reparat instalaţiile... becurile s-au stins din nou. Oare desele scurt-circuite din activitatea I.R.E.Piteşti sunt de neînlăturat 7 • ÎN GARA LA ORAVIŢA Chioşcul de difuzare a presei din gara Oraviţa este amplasat într-un loc de maximă afluenţă. Dar aici, difuzarea presei este... invers proporţională cu afluxul călătorilor. De ce ? Din lipsă de lumină. Deşi chioşcul este prevăzut ca să fie deschis pînă la orele 19,30 — pînă trece ultimul tren — vînzătoarea trage obloanele cu cel puţin o oră mai devreme şi pleacă acasă. Instalaţia electrică este defectă şi se pare că nimeni nu s-a gîndit să intervină cu toată energia pentru a face... lumină (Urmare din pag. 1) ,militarilor faţă de tot ceea ce întruchipează tulburătoarea noţiune de „patrie socialistă". Ostaşii ţării îşi fac, însă, exemplar datoria nu numai pe cîmpurile de instrucţie, în cazărmi sau în poligoane ; ei îşi afirmă frecvent prezenţa harnică şi pe şantiere ale economiei naţionale, in clocotul construcţiei socialiste, alături de oamenii muncii. Pe unii dintre ei i-am întîlnit, cu puţin timp în urmă, pe acea rodnică bucată de glie de peste 70 000 de hectare îmbrăţişată dintr-o parte — de Dunărea veche, iar din alta — de talazurile braţului Cremenea , i se spune acestui colţ de ţară Insula Mare a Brăilei. Pentru strîngerea recoltei de pe ogoarele celor patruzeci de ferme de aci, mii de oameni — dintre care peste o treime sînt militari — duc o bătălie înverşunată şi neîntreruptă cu timpul. Şi este de înţeles : iarna se anunţă a fi pe aproape şi roadele pămîntului, ale trudei oamenilor trebuie strînse fără pierderi şi puse la adăpost. Mulţi dintre militarii de pe acest vast şantier al pîinii n-au venit pentru prima dată aci. Majoritatea celor din detaşamentul comandat de căpitanul Gheorghe Delescu, de pildă, au fost prin aceste locuri şi în urmă cu cîteva luni, în timpul calamităţilor naturale. Sergentul-major Ion Mahu, sau caporalul Teodor Capră, fruntaşul Viorel Staicu, sau soldatul Gavril Naghi îşi amintesc cu emoţie de zilele acelea de grea încercare : — Ne aflam în timpul unei misiuni, cînd am primit ordinul să mergem şi să ajutăm la evacuarea comunei „Tudor Vladimirescu" ameninţată de ape. Dar, de-abia am apucat să punem la adăpost oameni şi bunuri, că o nouă veste neliniştitoare a ajuns pînă la noi : „Digurile din zona Brăilei sînt în pericol !" Şi am plecat acolo, la datorie... Simplu, firesc. Au plecat la datorie şi şi-au făcut-o fără precupeţire. Timp de mai multe zile, adesea sub biciuirea ploii, au întărit digul, l-au înălţat, l-au protejat , împreună cu alţi tovarăşi de arme, cu membri ai gărzilor patriotice, cu muncitori şi ţărani. Şi acum, iată-i din nou în aceste locuri la a căror apărare de furia puhoaielor au contribuit. Au venit aci infanterişti, artilerişti, militari din alte arme, acţionînd într-un singur gînd, ajutîndu-se aşa cum au făcut-o de atîtea ori în aplicaţii, însufleţiţi de exemplul comuniştilor, de prezenţa permanentă a comandanţilor în mijlocul lor, ei acţionează şi în acest „Bărăgan dintre ape", cu aceeaşi dăruire ca şi în misiunile ostăşeşti. Şi eforturile lor nu sunt neînsemnate. Uneori, îi apucă ploaia pe cîmp, sau sînt nevoiţi să lucreze pe un teren mîzguit. Alteori, dimineaţa, bruma le arde palmele cînd apucă ştiuleţii. Mecanicii auto, ca soldatul Adrian Jumară sau fruntaşul Florescu Vasile, repară maşinile noaptea, pentru ca ziua să fie toate în stare de funcţiune. Dar nimănui nu-i pare prea greu. — Ar fi mai greu dacă n-am avea ce culege ! — spun ei. Insă au, din plin, ce culege. Fiecare ostaș depănuşează sau încarcă zilnic cite trei-patru tone de porumb și chiar mai mult uneori , fiecare autocamion militar transportă spre bacuri sau şlepuri cite 18—20 de tone pe zi , ceea ce înseamnă că ostaşii din Insulă trimit zilnic rodul de pe sute şi sute de hectare spre hambarele ţării. Printre cei care se află în primele rînduri ale acestei acţiuni patriotice de strîngere a recoltei, se găsesc militarii din detaşamentele comandate de locotenent-colonelul Constantin Muntenescu, de maiorul Ion Ciupercă, de locotenentul-major Gheorghe Gheorghe şi alţii. Cu toţii îşi fac datoria conştiincios ; şi-o fac cu entuziasmul ce le caracterizează vîrsta, care nu depăşeşte, în medie, 21 de ani ; şi-o fac fără să uite nici un moment că ostaşul — fiu al poporului — trebuie să poată mînui arma şi unealta deopotrivă de bine. SOLDAŢI Şl CETĂŢENI Nr. 457 — Duminică 25 octombrie Luni 26 octombrie TELEVIZIUNE 18,90 Microavanpremieră ; 18,95 Rampa ; 18,25 Panoramic ştiinţific 18,50 Actualitatea în economie ; 19,20 1001 de seri. Emisiune pentru cei mici ; 19,30 Telejurnalul de seară ; 20,00 Teatru foileton. Războiul celor două roze ; 20,55 Unul din doi — emisiune-concurs. Transmisiune din Brăila ; 21,55 Teleglob. Călătorie prin Iran ; 22,20 Campionatele mondiale de gimnastică. Exerciţii liber alese de bărbaţi. Transmisiune directă de la Ljubljana ; 23,00 Telejurnalul de noapte. ALIMENTATORII AT 1, AT 2, AT 3 sunt destinaţi alimentării la reţeaua de 120—220 v a aparatelor de radio staţionare sau portative alimentate la baterie. ALIMENTATORUL AT 1 de 9 v şi 100 miliamperi serveşte alimentării radioreceptoarelor Delta, Mioriţa, Dunărea etc. Fret fie vînzare 151—161 lei. ALIMENTATORUL AT 2 de 6 v și 100 miliamperi este destinat alimentării radioreceptoarelor de tip Zefir și S 631 T. ALIMENTATORUL Al 3 de 6 v și 300 miliamperi este destinat alimentării radioreceptoarelor de tip Mamaia, Albatros, Simonetta, Oversais. I