Satul Socialist, noiembrie 1970 (Anul 2, nr. 463-487)
1970-11-21 / nr. 480
PAGINA 2 Sîmbată 21 noiembrie SOARELE răsare la ora 7 şi 19 minute. Apune la ora 16 şi 43 de minute. De la începutul anului au trecut 325 de zile. Pînă la sfîrşitul anului au rămas 40 de zile. STAREA VREMII: Timpul probabil pentru 21 noiembrie . In timp ce ploile din Moldova vor slăbi in intensitate devenind locale, un front de ploi va străbate ţara de la vest la est. După trecerea frontului de ploi cerul va deveni schimbător. Vintul va prezenta intensificări de scurtă durată din sectorul nord—nord-estic. Temperatura va înregistra o scădere uşoară mai accentuată în nordul ţării. Temperaturile minime vor oscila între zero şii 10 grade, iar cele maxime între 4 şi 12 grade în nord, şi 10 şi 16 grade în sud. Timpul probabil pentru 22, 23 şi 24 noiembrie , vremea se va răci uşor mai ales in partea a doua a intervalului. Cerul va fi variabil CU înndurări mai accentuate in jumătatea de nord a ţării unde şi ploile vor fi mai frecvente. Vint potrivit. Temperaturile minime vor fi cuprinse între minus 3 şi 7 grade, izolat mai coborîte la sfîrşitul intervalului, iar cele maxime vor oscila între 4 şi 14 grade. La munte şi izolat in regiunile din nordul ţării se va semnala lapoviță şi ninsoare. U — — — — —. INFORMAŢII ■ Cetăţenii din municipiul Mediaş şi-au îndeplinit încă de pe acum Angajamentele asumate, în acest an, în întrecerea patriotică pentru înfrumuseţarea şi buna gospodărire a oraşelor. Sentimentele lor civice s-au manifestat cu deosebită pregnanţă în acţiunile de normalizare a vieţii în urma inundaţiilor din această primăvară. Au fost refăcute, în scurt timp, reţelele de canalizare, au fost reparate drumuri pe o suprafaţă de 20 000 mp, s-au înălţat diguri în lungime de 1,5 km şi taluzat maluri insurer în m 400 000 mp. Printre acţiunile da înfrumuseţare a municipiului consemnăm amenajarea a 7 ha de parcuri şi zone verzi, plantarea a 5 000 de arbori şi arbuşti ornamentali, amenajarea a 0 baze sportive. Valoarea acestor lucrări depăşeşte suma de 22 milioane lei. “ In satul Săliştioara, comuna Vălişoara, din judeţul Hunedoara, a fost de curind dat în folosinţă un nou lăcaş de cultură. Cu prilejul festivităţii de inaugurare a avut loc un frumos program artistic prezentat de către artiştii amatori din Vălişoara şi Dealul Mare. « In 44 de comune din Judeţul Olt pepinierele proprii au asigurat aproape 2 milioane puieţi de salcîm ce se vor planta toamna aceasta pe o suprafaţă de 500 hectare împreună, cu puieţi de plop. Cele mai mari suprafeţe vor fi plantate în comunele Schitu, Movileni, Vultureşti, Leleasca, Cîrlogeni, Dobroteasa, Făgeţel şi Iancu . După ce a participat la „Raliul pădurilor" din Franţa şi „Raliul smîrcurilor" din Belgia, unde a obţinut premiul I şi II, autoturismul ARO—M—461, executat la Tizina mecanică Muscel a fost solicitat să deservească membrii primei expediţii româneşti transafricane. Itinerarul de 20 000 km cuprinde un traseu dificil, trecînd prin 10 ţări : Senegal, Mali, Volta Superioară, Niger, Ciad, Africa Centrală, Congo, Uganda, Kenya şi Tanzania va fi o nouă probă pentru autoturismul de teren ARO. Scopul expediţiei este cercetarea reliefului, faunei şi florei acestei zone a Africii. SATUS SOCIALIST “Г.....ОTM'***...-'■у--'""""»' -....... HI -----, ^..упудиц.......................................... I . 1 .......................- ■ ■ ............................................... ■ 1 ............. ..... ...... ........... шть mm * тшт • пувт vôrbb * mica еыошжок ш шюпмк- шш GRACCHUS BABEUF Se împlinesc 210 ani de la naşterea revoluţionarului francez Gracchus Babeuf, teoretician al comunismului utopic, conducător al „conspiraţiei egalilor" împotriva guvernului reacţionar al Directoratului. Adepţii lui Babeuf au fost arestaţi în 1796, în urma unei trădări, iar el a fost executat. Babeuf vedea în insurecţia populară şi în instaurarea unei dictaturi, revoluţionare provizorii a păturilor plebeiene mijlocul pentru desfiinţarea proprietăţii private şi făurirea societăţii comuniste, a „societăţii egalilor". Republica urma să se transforme într-o mare „comună naţională* care să asigure obligativitatea muncii şi împărţirea egală a bunurilor. în ciuda trăsăturilor utopice şi naive (ascetismul şi egalitarismul primitiv etc.), concepţiile lui Babeuf oglindeau năzuințele reale ale clasei muncitoare franceze, încă insuficient de matură, dar care începea să fie conștientă de antagonismul său cu burghezia. In „Manifestul Partidului Comunist", Marx și Engels au apreciat operele lui Babeuf ca aparfinînd literaturii „care a exprimat, în toate marile revoluții moderne, revendicările proletariatului". CĂLĂTORI ŞI EXPLORATORI ROMÂNI : BAZIL C. ASSAN (I) La sfîrşitul secolului trecut, inginerul Bazil C. Assan a făcut o călătorie în jurul pămîntului, cu scopul de a culege informaţii despre viaţa şi obiceiurile popoarelor din sud-estul Asiei şi de a lega relaţii comerciale cu ţările din această parte a globului. La sfîrşitul anului 1897 pleacă din Constanţa şi, după un scurt popas la Atena, călătoreşte mai departe la Alexandria. Acolo cercetează vestigiile vechiului Egipt, apoi traversează Marea Roşie şi Oceanul Indian şi debarcă la Colombo în insula Ceylon, care la acea dată era colonie britanică. Călătorul român descrie curiosul mijloc de transport din insulă : căruciorul pe două roţi care era tras de oameni. Cît timp a stat în Ceylon Assan a cercetat plantaţiile de ceai, interesîndu-se de recoltarea şi prepararea lui. După ce trece prin nordul Sumatrei, se oprește cîteva zile în insula Polo Pinang, situată lîngâ coasta vestică a peninsulei Malacca. — Cum te cheamă ? — Camelia. ■— şi mai cum ? — Şi Postol. —De unde ţi-a cumpărat tata păpuşile ? — De la oraş. — Şi ce te faci tu cînd vei fi mare ? — Doctoriţă de păpuşi ! Dialogul a fost mai lung, dar am reţinut un mic amănunt : de ce a cumpărat tăti cu păpuşile de la oraş şi nu din sat ? Ne-am dus la magazinul comunei Ghergheşti din judeţul Vaslui şi am mai solicitat o păpuşă pentru Camelia. Vînzătorul a ridicat din umeri, nu a răspuns nimic, dar am simţit în toată atitudinea lui că cererea noastră e tratată cu indiferenţă. Am privit rafturile magazinului. Erau bine aprovizionate, dar acolo undeva, în raftul acela mic de sus, sau poate la vitrină, ar fi trebuit să existe o păpuşă, un ursuleţ, un avion, o rachetă său un trenuleţ. Pentru noi, oamenii mari, ce înseamnă o jucărie ? — La o anchetă sumară, 10 tătici şi mămici, la întrebarea : „de ce cumpăraţi copiilor jucării “ au răspuns: „ca să se joace „Să nu iasă pe uliţă" ; „Să stea cuminţi". De ce uităm noi cei mari că totuşi am fost cîndva copii ? Să fi uitat oare că atunci cînd ne jucăm cu soldaţi de plumb, deveneam cei mai mari comandanţi de oşti ? Chiar nu reţinem că la 3 ani eram „mămici“ care îngrijeam cîte cinci „copii" ? să fi uitat oare, nu ştiu care preşedinte al uniunii judeţene a cooperativelor de consum, că cei mici care trăiesc la sat, au şi ei nevoie de jucării ? Sau, de ce spuneam noi unor magazini săteşti „universale" dacă nu au şi jucării ? Nu ştiu exact cîţi copii trăiesc în satele noastre, dar cred că incomparabil mai mulţi decit în oraşe. Şi atunci de ce să meargă tata la oraş ca să cumpere o jucărie, cînd firesc ar fi s-o găsească la magazinul din comună ? Există în ţară fabrici care produc multe şi variate jucării, dar nu ştiu cum se face, că în tîrguri apar tot felul de negustori de nimicuri, care vînd jucării de prost gust, care nu au nici o valoare educativă. Pentru a-i convinge pe cei care se ocupă de comerţ şi care au uitat de copiii satelor, am pus mai multor cetăţeni întrebarea : „Jucăriile au avut vreo influenţă în alegerea profesiei dumneavoastră ?“. Iată răspunsurile : Lt. ILIE GRIGORESCU, aviator : „Cînd aveam cîţiva ani, tăticu mi-a cumpărat un avion, iar mămica un ursuleţ de pîslă. Am îndrăgit atît de mult aceste jucării îneît nu mă despărţeam de ele nici noaptea în somn. Toată ziua, ursuleţul „zbura" cu avionul. Era bucuros. Eu vorbeam cu el şi i-am spus că atunci cînd mă voi face mare o să zburăm amîndoi cu un avion adevărat. M-am ţinut de cuvînt. Astăzi zbor cu un supersonic, şi ursuleţul — nu e о со- - pilărie — zboară cu mine. îmi aminteşte de anii copilăriei, iar în clipele grele el îmi aduce în faţă chipul mamei. Ii aud sfaturile şi clipele grele trec mai repede. Avionul din tablă nu-l mai am. Cred că vocaţia mea pentru aviaţie a pornit de la acea mică jucărie. Dr. ILIE CIORAŞCU, medic chirurg, directorul policlinicii Colţea din Bucureşti „Am operat sute de copii. Operaţii, tinere foarte dificile, altele simple. De fiecare dată, micii mei pacienţi veneau la spital strîngînd în braţe o păpuşă, un ursuleţ, un căţeluş, o pisicuţă, sau un iepuraş din catifea. Înaintede a intra în sala de operaţie, mamele îi încurajau. Să nu plîngi, că nici iepureşti n-o să plîngă. Să te uiţi la el, să vezi cît e de cuminte şi curajos ! „Nu întotdeauna, dar in multe cazuri jucăria şi îndemnul mamei au avut un rol binefăcător. Ce să mai spun ? Daţi copiilor jucăriile preferate". MARIAN CĂLIN, gestionar, comuna Dragoş Vodă, judeţul Ialomiţa : „Am copilărit în această comună. Să fiu sincer, nu aveam jucării, dar mi le confecţionam singur■ Din două capace, cîteva beţişoare şi o sfoară ieşea un cîntar şi deschideam o cooperativă în toată regula unde vindeam pietricele în loc de bomboane, nisip în loc de făină, cărămidă sfărîmată care se chema boia de ardei, frunze de toate felurile care însemnau varză, şi ceapă. De la mine cumpărau toţi copiii vecinilor. Acum, şi ei sînt mari, dar tot de la magazinul unde sînt eu gestionar îşi fac cumpărăturile". V. POPESCU — procuror: „Nu pot spune cu precizie că jucăriile au jucat vreun rol în alegerea profesiei mele. Ştiu însă că desfacerea și repararea jucăriilor m-au ajutat să nu fiu JUCĂRIILE SlNT UN LUCRU... SERIOS străin de unele meserii, care nu au nici o legătură cu profesia mea. Ştiu, de pildă, să repar o broasca, să fac o lipitură cu cositor, să repar un robinet pentru apă". CONSTANTIN TUDOR, primar al comunei Mera, judeţul Vrancea : „Despre jucării? Da, un primar trebuie să se ocupe şi de bucuria celor mici. Constatăm însă că în magazinele din comuna noastră jucăriile preferate de copii lipsesc cu desăvîrşire. Rezultatul ? Sătenii cînd merg la tîrg cumpără de la aşazişti artizani (în fapt nişte oameni care urmăresc un cîştig uşor), jucării confecţionate cu o totală lipsă de gust■ Dacă magazinele săteşti ar avea în rafturi un larg sortiment de jucării dintre cele tai reuşite, oamenii n-ar mai fi înşelaţi de negustorii ambulanţi, iar bucuria copiilor ar fi mai mare. De acest lucru ar trebui să ţină seama cei ce aprovizionează satele". Acum să revenim la magazinele săteşti . In judeţele Ilfov, Buzău, Vrancea, Bacău, Neamţ, Vaslui, Galaţi, am trecut prin zeci de comune, am văzut tot atîtea magazine, dar în niciunul, nu am găsit măcar o singură jucărie. Intr-o discuţie cu Ing. DUMITRU PĂUNESCU — directorul fabricii „Globus“ din Bucureşti, unde se produce un mare număr de jucării mecanizate, am aflat că se întîmpină greutăţi în comercializarea acestor produse, întrucît ele nu ajungşi în tîrţăgaziinele săteşti. Or, e ştiut că un cetăţean care locuieşte la 30 de km de oraş, oricît de mult şi-ar îndrăgi copiii, nu va face o deplasare specială pentru o păpuşă sau o pisică de catifea. Şi atunci vinovaţi pentru că Ionel, Vasilica sau Maricica nu au jucării, nu sunt părinţii, ci organizaţiile care se остра de comerţ, indiferent că sunt la judeţ sau la centru. Pledoaria de mai sus, sperăm să găsească ecou şi în inimile celor careau „uitat" sau au neglijat jucăriile : bucuria copiilor. 13H. NEAGIU T. DUMITRU r (Urmare din pag. I) prototip de o concepţie originală şi absolut fără precedent. Pe cele opt roţi ale sale, condus prin sisteme de comandă şi ghidaj de pe Pămînt, automobilul denumit „Lunohod-1 a şi trecut, practic, în mod strălucit, primele examene mecanice. Traseul drumului său extraordinar măsoară acum peste 96 de metri şi, deşi distanţa pare mică, ea constituie un record de mişcare autopropulsată pe un alt corp ceresc decit pe Pămînt. Dacă se adaugă la acest record mecanic faptul că deplasarea sa pe Lună comportă un vast şi complex program ştiinţific în întregime automatizat, o activitate de cercetare comparabilă cu a unui laborator de astrofizică, de mineralogie, de chimie, de astronomie şi geologie, ne dăm seama că nu e vorba nici pe departe doar Lunohod-1 de o simplă problemă de translaţie pe un teren oarecare, ci de o Investigare a naturii de o remarcabilă fineţe, sensibilitate, precizie şi profunzime a curiozităţii ştiinţifice. Cele mai înalte şi avizate cercuri de specialitate din toate ţările de pe pămînt privesc noua experienţă selenară a savanţilor sovietici ca pe o performanţă menită să ducă la efectuarea unor noi şi importanţi paşi in cunoaşterea Lunii, în prospectarea spaţiului cosmic, pentru continua dezvoltare a astronauticii. Ca sciitor, salut în „Lunohod-1" un vehicul plin nu numai cu un complex cibernetic de cea mai mare fineţe şi precizie tehnică, dar şi cu acea preţioasă încărcătură a imaginaţiei umane în care şi poezia, prin avîntul şi intrariparea ei tot are un loc simbolic şi de o cuceritoare frumuseţe. POVESTE CU STRÎMBÂ-LEMME Strîmbă-lemne s-a gindit să amenajeze un muzeu al drumurilor. Dar, neavind bani pentru achiziţionarea exponatelor, i-a venit ideea de a lansa un apel către toţi posesorii de drumuri, rugîndu-i să-i expedieze şi lui — pe gratis, bineînţeles, — cîte o fîşie din aceste căi de comunicaţii. „Voi găsi binevoitori ?“, se întreba el îngrijorat. Şi a găsit. Spre surprinderea lui a primit nu una, două sau trei oferte, ci cîteva sute. Preşedinţi de cooperative agricole din Bacău şi Ialomiţa, din Dolj şi Constanţa, din Buzău şi din alte judeţe ale ţării, felicitindu-l pe Strîmbă lemne pentru iniţiativa de a deschide un muzeu al drumurilor, îl informau că-i pun la indemînă in mod gratuit, zeci de km de drumuri. „Chiar atîta dărnicie ?“, s-a mirat Strîmbălemne. „Trebuie să fie ceva la mijloc Г Ca să se dumirească, a vizitat mai multe unităţi ofertante. S-a oprit mai intîi la cooperativa agricolă din Sudiţi, judeţul Buzău. Preşedintele cooperativei, tov. Gh. Dedu, i-a prezentat drumul oferit. E un drum nepietruit, dar are cinci benzi: pentru căruţe cu cai, pentru care cu boi, pentru tractoare şi biciclete şi pentru pietoni. Drumul asigură legătura între şoseaua naţională şi centrul satului. — De ce renunţaţi la el, şi cum o să vă descurcaţi ? — E drumul nostru şi facem ce vrem cu el. E pe ogorul cooperativei. Dacă îl luaţi, o să utilizăm drumul Consiliului popular. E alături şi e pietruit. A vizitat apoi cooperativa agricolă din Dorobanţu, judeţul Constanţa. A cerut să i se arate drumul oferit. L-a cercetat şi şi-a dat seama de ce vor să-i dea de pomană oamenii. E un drum lung de cîţiva km şi „concurează" şoseaua naţională ce trece prin localitate. „Construcţia“ lui n-a costat nimic. A apărut pe ogorul cooperativei, aşa, ca din senin. A străbătut Strîmbă-lemne şi drumul oferit de cooperativa „N. Bălcescu" din acelaşi judeţ. Şi acesta-i paralel cu şoseaua naţională. Totalizează aproape patru hectare. Patru hectare pe care trebuia să crească grîu. La cooperativele din Sibioara şi „M. T.găiniceanu“ — tot în judeţul Constanţa — Strîmbălemne a recepţionat drumuri asemănătoare. Ele fuseseră „amenajate" prin culturi de către autocamioanele I.T.A. şi ale altor unităţi care efectuează lucrări de îmbunătăţiri funciare. S-a crucit Strîmbălemne cînd a văzut atîta belşug de drumuri inutile. Le-a reţinut pe cele care i s-au părut potrivite pentru muzeu şi a plecat grăbit în alte judeţe pentru a recepţiona şi alte căi de comunicaţii. Se grăbeşte, gîndindu-se că le-ar veni unora ideea de a ara aceste drumuri — timpul potrivit — pentru a le insăminţa in primăvară. Şi astfel, in loc de drumuri bune pentru muzeu, cooperatorii s-ar alege cu... porumb. D. TARNAUCEANU Cine dă un drum pe gratis? Nr. 480 — Sîmbâtă 21 noiembrie Judecata sănătoasa şi bunul simţ sunt sfetnici buni într-o casă. (La Fontaine). DE TOATE ! • La Poznan (R. P. Polonă) există un interesant muzeu de instrumente muzicale. In 19 săli sunt expuse peste 750 de instrumente muzicale vechi, din diferite ţări. Colecţia de instrumente muzicale poloneze vechi, unele din el© lucrate în secolele al XVI-lea şi al XVII-lea, se bucură de o deosebită apreciere. • Pe o singură parte a unei cărţi poştale, cunoscutul micrograf bulgar Artim Ghidicov a reuşit să scrie 36 000 de cuvinte, extrase din opere ale diferiţilor autori francezi. Pe o singură faţă a trei cărţi poştale a copiat, în limba engleză, piesa „Hamlet" de Shakespeare, iar pe o singură faţă a două cârţi poştale „Hernani" de Victor Hugo. • Prima autostradă din lume a fost construită în Italia între anii 1923 şi 1925. Ea unea oraşele Milano şi Varese. • Pe fluviul Amazon crește o specie de lotus ale cărui flori nu trăiesc decit o jumătate de oră. Cooperatorii spun, cooperatorii aud (Urmare din pag. I) un proiect mai vechi de înfiinţare a unei crescătorii de iepuri, în colaborare cu cooperativa de consum din localitate. Dar proiectul a rămas pe hîrtie. Ca şi ideea de a dezvolta o fermă de raţe şi gîşte, aatorifMeii astfel excelentele condiţii existente. Unii dintre cei cu care am stat de vorbă au arătat că lipsită de consecvenţă, conducerea cooperativei pierde pe drum obiectivele pe care şi le propune. I.A.S. „Avicola" s-a oferit să dea cooperativei îngrăşăminte naturale în mod gratuit. Dar după o vreme, nimeni nu,s-a mai ocupat de acest lucru, cu toate că prezenţa a doi ingineri, a unui medic veterinar şi a altor numeroase cadre medii ar putea fi garanţia unei activităţi eficiente şi calificate în diferitele sectoare ale cooperativei. S-a discutat mult, în urma unor propuneri, despre crearea unui atelieranexă pentru împletituri din răchită. Dar nici această idee nu a ajuns să se contureze în realitate. Mîhnirea unora dintre cei cu , care am discutat, convingerea altora că la Buftea „lipseşte mina gospodarului" ne-au făcut să ne gîndim mai bine dacă explicaţia în legătură cu insuficienţa forţei de muncă nu are o cauză mai puţin „obiectivă" decit se străduieşte preşedintele să ne convingă. Este drept, simţul autocritic al tovarăşului Emil Dascălu funcţionează perfect atunci cînd caracterizează rezultatele din ferma legumicolă drept „extraordinar de slabe" şi nu uită să arate că economista de aici, tovarăşa Florea Eugenia, îşi neglijează atribuţiile şi-şi favorizează mătuşa. Dar de ce preşedintele nu ia măsurile pe care are dreptul să le ia faţă de abateri, de ce nu trage la răspundere pe vinovaţi ? Un control efectuat de către comitetul de partid la ferma zootehnică a scos la iveală starea de dezorganizare care domneşte aici. La ora prînzului, animalele nu aveau nici un strop de apă în adăpători. Explicaţia ? Motorul pompei nu mai avea benzină ! Animalele nu mai primiseră de cîteva zile raţiile de furaje concentrate, de cînd moara de tocat nutreţ se defectase şi nimeni nu se îngrijea de repararea ei. Mai poate, în aceste condiţii, să mire pe cineva indicele ridicat de mortalitate (peste 70 de animale, de la începutul anului !) ca şi producţia deficitară de carne şi lapte ? In locul bunui control riguros, în locul sancţionării celor vinovaţi de neglijenţă, consiliul de conducere al cooperativei s-a mulţumit să mute în alte sectoare cadrele fermei, fără a schimba şi stilul de muncă de aci , trei şefi de fermă schimbaţi de la începutul anului şi 30 de îngrijitori trecuţi în alte sectoare ! Mai putem crede afirmaţia preşedintelui că doar ploile din primăvară au compromis rezultatele producţiei din acest an ? Tovarăşul Marius Moraru, preşedintele Comitetului Executiv al Consiliului Popular ne relata că conducerea cooperativei a fost în permanenţă îndrumată şi ajutată. Lipsa de consecvenţă a factorilor de răspundere din cadrul cooperativei, lipsa de control şi exigenţă faţă de îndeplinirea sarcinilor, faptul că consiliul de conducere nu a acţionat ca un organ colectiv, nu a sprijinit în suficientă măsură activitatea preşedintelui, sînt doar cîteva dintre cauzele care au făcut ca rezultatele obţinute să rămînă cu mult sub nivelul posibilităţilor reale ale cooperativei. întreg consiliul de conducere trebuie să facă eforturi pentru a înlătura cauzele care au stînjenit pînă în prezent activitatea cotidiană, realizarea unor producţii şi venituri maxime. El trebuie să regenereze încrederea membrilor cooperatori, să le stimuleze iniţiativa şi să se preocupe de traducerea în viaţă a fiecărei propuneri valoroase, de natură să sporească avuţia colectivă. Şi mai ales,să-şi analizeze deschis deficienţele, scoţînd de după paravanul „explicaţiilor" şi justificărilor adevăratele cauze ce ţin în loc progresul cooperativei. Ui saco cmi, primul contact de şcoala, aduce şi primela bucurii din viata da aler . Duminică 22 noiembrie RADIO PROGRAMUL I. T.Off Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. Sport 7.38 Răsună cintecul și jocul pe Întinsul patriei. 8.00 Sumarul presei. 8.10 Avantpremieră cotidiană. 9.00 Radiomagazinul femeilor. 9.30 Ora satului. 10.00 Cavalcada ritmurilor. 11.15 Intflnire cu melodia populară şi interpretul preferat. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 De toate pentru toţi. 13.00 Radiojurnal. Sport. 13.30 Unda veselă. 14.15 Sport şi muzică. 17.15 Caravana fanteziei (emisiune pentru tineret). 19.00 Gazeta radio. 19.15 Transmisiune sportivă. Repriza a II-a a meciului de handbal dintre selecţionatele R.S. România şi R.D. Germane. 19.35 Cîntă Angela Moldovan şi Felician Fărcaşu, acompaniaţi de orchestra de muzică populară a Radioteleviziunii. 20.05 Teatru scurt. Praf în ochi, de E. Labiche. 21.00 Zece melodii preferate. 21.35 Album cu cele mai îndrăgite romanţe. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 22.10 Panoramic sportiv. PROGRAMUL II. 16.00 Matineu duminical. 9.00 Avanpremieră cotidiană. 9.12 Caleidoscop muzical. 10 00 Opera şi cele cinci necunoscute. 14.05 Cine ştie câştigă. 14.35 Albumul vocilor celebre: Anna Moffo şi Ion Buzea. 15.00 Muzică de promenadă. 16.00 Solişti de muzică populară : Maria Ciobanu şi Emil Gavriş. 16.30 Panoramic opera.. 13.00 Revista literară radio. 18.30 — 365 de cântece. 19.05 Romanţe cu Elena Zamora şi Nicolas Secăreanu. 22.00 Muzică de dans. TELEVIZIUNE PROGRAMUL I. —8.45 Deschiderea emisiunii. 9.00 Teatru pentru copii şi şcolari . Fata din dafin — scenariu de Dan Tărchilă. 10.00 Viaţa satului. 12.30 Hochei pe gheaţă. România—Polonia. înregistrare de la patinoarul „23 August". 14.30 In reluare, la cererea telespectatorilor. Interpreţi îndrăgiţi de muzică uşoară şi populară. 15.00 Emisiune in limba maghiară. 16.45 Studioul „N“. 18.00 Cântare patriei. Concurs coral interjudeţean. Participă formaţii corale din judeţele Ilfov, Argeş şi Vrancea. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 România în 1 000 de imagini. 20.20 Tele-recital. 21.50 Telejurnalul de noapte. 22.00 Handbal-masculin . România—R.D.G. (reeditarea finalei Campionatului Mondial 1970). înregistrare de la Cluj. PROGRAMUL II. — 20.00 Lumea copiilor. 20.25 Stagiune lirică TV. 21.25 Buletin de știri. 22.10 Reluarea serialului de sîmbătă seara. VIZITAŢI Unităţile de alimentaţie publică şi de servire turistică ale COOPERAŢIEI DE CONSUM, care vă oferă o gamă largă de preparate ale bucătăriei româneşti.