Satul Socialist, noiembrie 1970 (Anul 2, nr. 463-487)

1970-11-21 / nr. 480

PAGINA 2 Sîmbată 21 noiembrie SOARELE răsare la ora 7 şi 19 minute. Apune la ora 16 şi 43 de minute. De la începutul anului au trecut 325 de zile. Pînă la sfîrşitul anului au rămas 40 de zile. STAREA VREMII: Timpul probabil pentru 21 noiembrie . In timp ce ploile din Moldova vor slăbi in inten­sitate devenind locale, un front de ploi va străbate ţara de la vest la est. După trecerea fron­­tului de ploi cerul va deveni schimbător. Vintul va prezenta intensificări de scurtă durată din sectorul nord—nord-estic. Temperatura va înregistra o scădere uşoară mai accentuată în nordul ţării. Temperaturile minime vor oscila între zero şii 10 grade, iar cele maxime în­­­­tre 4 şi 12 grade în nord, şi 10 şi 16 grade în sud. Timpul probabil pentru 22, 23 şi 24 noiembrie , vremea se va răci uşor mai ales in partea a doua a intervalului. Cerul va fi variabil CU înndurări mai accen­tuate in jumătatea de nord a ţării unde şi ploile vor fi mai frecvente. Vint potrivit. Tempe­raturile minime vor fi cuprinse între minus 3 şi 7 grade, izolat mai coborî­te la sfîrşitul interva­lului, iar cele maxime vor os­cila între 4 şi 14 grade. La mun­te şi izolat in regiunile din nor­dul ţării se va semnala lapoviță şi ninsoare. U — — — — —. INFORMAŢII ■ Cetăţenii din municipiul Me­diaş şi-au îndeplinit încă de pe acum Angajamentele asumate, în acest an, în întrecerea patrio­tică pentru înfrumuseţarea şi buna gospodărire a oraşelor. Sentimen­tele lor civice s-au manifestat cu deosebită pregnanţă în acţiunile de normalizare a vieţii în urma inun­daţiilor din această primăvară. Au fost refăcute, în scurt timp, reţe­lele de canalizare, au fost reparate drumuri pe o suprafaţă de 20 000 mp, s-au înălţat diguri în lungime de 1,5 km şi taluzat maluri insu­rer în m­ 400 000 mp. Printre acţiunile da înfrumuseţare a municipiului consemnăm amenajarea a 7 ha de parcuri şi zone verzi, plantarea a 5 000 de arbori şi arbuşti ornamen­tali, amenajarea a 0 baze sportive. Valoarea acestor lucrări depăşeşte suma de 22 milioane lei. “ In satul Săliştioara, comuna­­ Vălişoara, din judeţul Hune­doara, a fost de curind dat în fo­losinţă un nou lăcaş de cultură. Cu prilejul festivităţii de inau­gurare a avut loc un frumos pro­gram artistic prezentat de către ar­tiştii amatori din Vălişoara şi Dea­­lul­ Mare. « In 44 de comune din Judeţul­­ Olt pepinierele proprii au a­­sigurat aproape 2 milioane puieţi de salcîm ce se vor planta toam­na aceasta pe o suprafaţă de 500 hectare împreună, cu puieţi de plop. Cele mai mari suprafeţe vor fi plantate în comunele Schitu, Mo­­vileni, Vultureşti, Leleasca, Cîrlo­­geni, Dobroteasa, Făgeţel şi Iancu . După ce a participat la „Ra­­­­liul pădurilor" din Franţa şi „Raliul smîrcurilor" din Belgia, unde a obţinut premiul I şi II, au­toturismul ARO—M—461, executat la Tizina mecanică Muscel a fost solicitat să deservească membrii primei expediţii româneşti trans­­africane. Itinerarul de 20 000 km cuprinde un traseu dificil, trecînd prin 10 ţări : Senegal, Mali, Vol­ta Superioară, Niger, Ciad, Africa Centrală, Congo, Uganda, Kenya şi Tanzania va fi o nouă probă pen­tru autoturismul de teren ARO. Scopul expediţiei este cercetarea reliefului, faunei şi florei acestei zone a Africii. SATUS SOCIAL­IST “Г.....ОTM'***...-'■у--'""""»' -....... HI -----, ^..упудиц.......................................... I . 1 .......................- ■ ■ ............................................... ■ 1 ............. ..... ...... ........... шть mm * тшт • пувт vôrbb * mica еыошжок ш шюпмк- шш GRACCHUS BABEUF Se împlinesc 210 ani de la naşterea revoluţionarului fran­cez Gracchus Babeuf, teoreti­cian al comunismului utopic, conducător al „conspiraţiei e­­galilor" împotriva guvernului reacţionar al Directoratului. A­­depţii lui Babeuf au fost ares­taţi în 1796, în urma unei tră­dări, iar el a fost executat. Babeuf vedea în insurecţia populară şi în instaurarea unei dictaturi, revoluţionare provizo­rii a păturilor plebeiene mijlocul pentru desfiinţarea proprietăţii private şi făurirea societăţii co­muniste, a „societăţii egalilor". Republica urma să se transfor­me într-o mare „comună naţio­nală* care să asigure obligati­vitatea muncii şi împărţirea e­­gală a bunurilor. în ciuda tră­săturilor utopice şi naive (asce­tismul şi egalitarismul primitiv etc.), concepţiile lui Babeuf o­­glindeau năzuințele reale ale clasei muncitoare franceze, încă insuficient de matură, dar care începea să fie conștientă de antagonismul său cu burghezia. In „Manifestul Partidului Comu­nist", Marx și Engels au apre­ciat operele lui Babeuf ca aparfinînd literaturii „care a ex­primat, în toate marile revoluții moderne, revendicările proleta­riatului". CĂLĂTORI ŞI EXPLORATORI ROMÂNI : BAZIL C. ASSAN (I) La sfîrşitul secolului trecut, inginerul Bazil C. Assan a făcut o călătorie în jurul pămîntului, cu scopul de a culege informaţii despre viaţa şi obiceiurile popoarelor din sud-estul Asiei şi de a lega relaţii comerciale cu ţările din această parte a globului. La sfîrşitul anului 1897 pleacă din Constanţa şi, după un scurt popas la Atena, călătoreşte mai departe la Alexandria. Acolo cercetează vestigiile vechiului Egipt, apoi traversează Marea Roşie şi Oceanul Indian şi debarcă la Colombo în insula Ceylon, care la acea dată era colonie britanică. Călătorul ro­mân descrie curiosul mijloc de transport din insulă : căruciorul pe două roţi care era tras de oameni. Cît timp a stat în Ceylon Assan a cercetat plantaţiile de ceai, interesîndu-se de recoltarea şi prepararea lui. După ce trece prin nordul Sumatrei, se oprește cîteva zile în insula Polo Pinang, situată lîngâ coasta vestică a peninsulei Malacca. —­ Cum te cheamă ? — Camelia. ■— şi mai cum ? — Şi Postol. —De unde ţi-a cumpărat tata păpuşile ? — De la oraş. — Şi ce te faci tu cînd vei fi mare ? — Doctoriţă de păpuşi ! Dialogul a fost mai lung, dar am reţinut un mic amănunt : de ce a cumpărat tăti cu păpuşile de la oraş şi nu din sat ? Ne-am dus la magazinul comunei Gher­­gheşti din judeţul Vaslui şi am mai solicitat o păpuşă pentru Camelia. Vînzătorul a ridicat din umeri, nu a răspuns nimic, dar am simţit în toată atitudinea lui că cererea noastră e tratată cu indiferenţă. Am privit raftu­rile magazinului. Erau bine a­­provizionate, dar acolo undeva, în raftul acela mic de sus, sau poate la vitrină, ar fi trebuit să existe o păpuşă, un ursuleţ, un avion, o rachetă său un trenuleţ. Pentru noi, oamenii mari, ce înseamnă o jucărie ? — La o anchetă sumară, 10 tătici şi mămici, la întrebarea : „de ce cumpăraţi copiilor jucă­rii “ au răspuns: „ca să se joace „Să nu iasă pe uliţă" ; „Să stea cuminţi". De ce uităm noi cei mari că totuşi am fost cîndva copii ? Să fi uitat oare că atunci cînd ne jucăm cu soldaţi de plumb, deveneam cei mai mari coman­danţi de oşti ? Chiar nu reţinem că la 3 ani eram „mămici“ care îngrijeam cîte cinci „copii" ? să fi uitat oare, nu ştiu care preşedinte al uniunii judeţene a cooperativelor de consum, că cei mici care trăiesc la sat, au şi ei nevoie de jucării ? Sau, de ce spuneam noi unor magazini săteşti „universale" dacă nu au şi jucării ? Nu ştiu exact cîţi co­pii trăiesc în satele noastre, dar cred că incomparabil mai mulţi decit în oraşe. Şi atunci de ce să meargă tata la oraş ca să cum­pere o jucărie, cînd firesc ar fi s-o găsească la magazinul din comună ? Există în ţară fabrici care produc multe şi variate jucării, dar nu ştiu cum se face, că în tîrguri apar tot felul de negustori de nimicuri, care vînd jucării de prost gust, care nu au nici o valoare educativă. Pentru a-i convinge pe cei care se ocupă de comerţ şi care au uitat de copiii satelor, am pus mai multor cetăţeni întrebarea : „Jucăriile au avut vreo influenţă în alegerea profesiei dumnea­voastră ?“. Iată răspunsurile : Lt. ILIE GRIGORESCU, a­­viator : „Cînd aveam cîţi­va ani, tăticu mi-a cumpărat un avion, iar mămica un ursuleţ de pîslă. Am îndrăgit atît de mult aces­te jucării îneît nu mă despăr­ţeam de ele nici noaptea în somn. Toată ziua, ursuleţul „zbura" cu avionul. Era bucuros. Eu vorbeam cu el şi i-am spus că atunci cînd mă voi face mare o să zburăm amîndoi cu un a­­vion adevărat. M-am ţinut de cuvînt. Astăzi zbor cu un super­sonic, şi ursuleţul — nu e о со- - pilărie — zboară cu mine. îmi a­­minteşte de anii copilăriei, iar în clipele grele el îmi aduce în faţă chipul mamei. Ii aud sfa­turile şi clipele grele trec mai repede. Avionul din tablă nu-l mai am. Cred că vocaţia mea pentru aviaţie a pornit de la acea mică jucărie. Dr. ILIE CIORAŞCU, medic chirurg, directorul policlinicii Colţea din Bucureşti „Am o­­perat sute de copii. Operaţii, ti­nere foarte dificile, altele sim­ple. De fiecare dată, micii mei pacienţi veneau la spital strîn­­gînd în braţe o păpuşă, un ur­suleţ, un căţeluş, o pisicuţă, sau un iepuraş din catifea. Înainte­­de a intra în sala de operaţie­, mamele îi încurajau­. Să nu plîngi, că nici iepureşti­ n-o să plîngă. Să te uiţi la el, să vezi cît e de cuminte şi cu­rajos ! „Nu întotdeauna, dar in multe cazuri jucăria şi îndem­nul mamei au avut un rol bine­făcător. Ce să mai spun ? Daţi copiilor jucăriile preferate". MARIAN CĂLIN, gestionar, comuna Dragoş Vodă, judeţul Ialomiţa : „Am copilărit în a­­ceastă comună. Să fiu sincer, nu aveam jucării, dar mi le con­fecţionam singur■ Din două ca­pace, cîteva beţişoare şi o sfoară ieşea un cîntar şi deschideam o cooperativă în toată regula unde vindeam pietricele în loc de bomboane, nisip în loc de făină, cărămidă sfărîmată care se che­ma boia de ardei, frunze de toa­te felurile care însemnau varză, şi cea­pă. De la mine cumpărau toţi copiii vecinilor. Acum, şi ei sînt mari, dar tot de la maga­zinul unde sînt eu gestionar îşi fac cumpărăturile". V. POPESCU — procuror: „Nu pot spune cu precizie că ju­căriile au jucat vreun rol în a­­legerea profesiei mele. Ştiu însă că desfacerea și repararea jucă­riilor m-au ajutat să nu fiu JUCĂRIILE SlNT UN LUCRU... SERIOS­­ străin de unele meserii, care nu au nici o legătură cu profesia mea. Ştiu, de pildă, să repar o broasca, să fac o lipitură cu co­sitor, să repar un robinet pen­tru apă". CONSTANTIN TUDOR, pri­mar al comunei Mera, judeţul Vrancea : „Despre jucării? Da, un primar trebuie să se ocupe şi de bucuria celor mici. Consta­tăm însă că în magazinele din comuna noastră jucăriile prefe­rate de copii lipsesc cu desăvîr­­şire. Rezultatul ? Sătenii cînd merg la tîrg cumpără de la aşa­­zişti artizani (în fapt nişte oa­meni care urmăresc un cîştig u­­şor), jucării confecţionate cu o totală lipsă de gust■ Dacă ma­gazinele săteşti ar avea în raf­turi un larg sortiment de jucării dintre cele t­ai reuşite, oamenii n-ar mai fi înşelaţi de negusto­rii ambulanţi, iar bucuria copii­lor ar fi mai mare. De acest lucru ar trebui să ţină seama cei ce aprovizionează satele". Acum să revenim la magazi­nele săteşti . In judeţele Ilfov, Buzău, Vrancea, Bacău, Neamţ, Vaslui, Galaţi, am trecut prin zeci de comune, am văzut tot a­­tîtea magazine, dar în niciunul, nu am găsit măcar o singură ju­cărie. Intr-o discuţie cu Ing. DU­MITRU PĂUNESCU — di­rectorul fabricii „Globus“ din Bucureşti, unde se pro­duce un mare număr de jucării mecanizate, am aflat că se întîmpină greutăţi în comercializarea acestor produse, întrucît ele nu ajung­­şi în tîrţă­­gaziinele săteşti. Or, e ştiut că un cetăţean care locuieşte la 30 de km de oraş, oricît de mult şi-ar îndrăgi copiii, nu va face o deplasare specială pentru o păpuşă sau o pisică de catifea. Şi atunci vinovaţi pentru că Io­nel, Vasilica sau Maricica nu au jucării, nu sunt părinţii, ci or­ganizaţiile care se остра de co­merţ, indiferent că sunt la ju­deţ sau la centru. Pledoaria de mai sus, sperăm să găsească ecou şi în inimile celor care­­au „uitat" sau au neglijat jucăriile : bucuria copii­lor. 13H. NEAGIU T. DUMITRU r (Urmare din pag. I) prototip de­ o concepţie origi­nală şi absolut fără precedent. Pe cele opt roţi ale sale, con­dus prin sisteme de comandă şi ghidaj de pe Pămînt, auto­mobilul denumit „Lunohod-1 a şi trecut, practic, în mod stră­lucit, primele examene me­canice. Traseul drumului său extraordinar măsoară acum peste 96 de metri şi, deşi dis­tanţa pare mică, ea constituie un record de mişcare auto­propulsată pe un alt corp ce­resc decit pe Pămînt. Dacă se adaugă la acest record me­canic faptul că deplasarea sa pe Lună comportă un vast şi complex program ştiinţific în întregime automatizat, o acti­vita­te de cercetare compara­bilă cu a unui laborator de astrofizică, de mineralogie, de chimie, de astronomie şi geologie, ne dăm seama că nu e vorba nici pe departe doar Lunohod-1 de o simplă problemă de tran­slaţie pe un teren oarecare, ci de o Investigare a naturii de o remarcabilă fineţe, sensibi­litate, precizie şi profunzime a curiozităţii ştiinţifice. Cele mai înalte şi avizate cercuri de specialitate din toate ţările de pe pămînt pri­vesc noua experienţă selena­ră a savanţilor sovietici ca pe o performanţă menită să ducă la efectuarea unor noi şi im­portanţi paşi in cunoaşterea Lunii, în prospectarea spaţiu­lui cosmic, pentru continua dezvoltare a astronauticii. Ca sciitor, salut în „Luno­hod-1" un vehicul plin nu numai cu un com­­plex ciber­netic de cea mai mare fineţe şi precizie tehnică, dar şi cu acea preţioasă încărcătură a imaginaţiei umane în care şi poezia, prin avîntul şi intra­­riparea ei tot are un loc sim­bolic şi de o cuceritoare fru­museţe. POVESTE CU STRÎMBÂ-LEMME Strîmbă-lemne s-a gin­­dit să amenajeze un mu­zeu al drumurilor. Dar, neavind bani pentru a­­chiziţionarea exponate­lor, i-a venit ideea de a lansa un apel către toţi posesorii de drumuri, ru­­gîndu-i să-i expedieze şi lui — pe gratis, bineîn­ţeles, — cîte o fîşie din aceste căi de comunicaţii. „Voi găsi binevoitori ?“, se întreba el îngrijorat. Şi a găsit. Spre sur­prinderea lui a primit nu una, două sau trei ofer­te, ci cîteva sute. Pre­şedinţi de cooperative agricole din Bacău şi Ia­lomiţa, din Dolj şi Con­stanţa, din Buzău şi din alte judeţe ale ţării, feli­­c­itindu-l pe Strîmbă­ lemne pentru iniţiativa de a deschide un muzeu al drumurilor, îl infor­mau că-i pun la inde­­mînă in mod gratuit, zeci de km de drumuri. „Chiar atîta dărnicie ?“, s-a mirat Strîmbă­­lemne. „Trebuie să fie ceva la mijloc Г­­ Ca să se dumirească, a vizitat mai multe unităţi ofertante. S-a oprit mai intîi la cooperativa agrico­lă din Sudiţi, judeţul Bu­zău. Preşedintele coope­rativei, tov. Gh. Dedu, i-a prezentat drumul ofe­rit. E un drum nepie­truit, dar are cinci benzi: pentru căruţe cu cai, pentru care cu boi, pen­tru tractoare şi biciclete şi pentru pietoni. Drumul asigură legătura între şoseaua naţională şi cen­trul satului. — De ce renunţaţi la el, şi cum o să vă descurcaţi ? — E drumul nostru şi facem ce vrem cu el. E pe ogorul cooperativei. Dacă îl luaţi, o să utili­zăm drumul Consiliului popular. E alături şi e pietruit. A vizitat apoi coopera­tiva agricolă din Doro­­banţu, judeţul Constanţa. A cerut să i se arate dru­mul oferit. L-a cercetat şi şi-a dat seama de ce vor să-i dea de pomană oamenii. E un drum lung de cîţiva km şi „concu­rează" şoseaua naţională ce trece prin localitate. „Construcţia“ lui n-a cos­tat nimic. A apărut pe ogorul cooperativei, aşa, ca din senin. A străbătut Strîmbă-lemne şi drumul oferit de cooperativa „N. Bălcescu" din acelaşi ju­deţ. Şi acesta-i paralel cu şoseaua naţională. Totali­zează aproape patru hec­tare. Patru hectare pe care trebuia să crească grîu. La cooperativele din Sibioara şi „M. T.­găini­­­ceanu“ — tot în judeţul Constanţa — Strîmbă­­lemne a recepţionat dru­muri asemănătoare. Ele fuseseră „amenajate" prin culturi de către autoca­mioanele I.T.A. şi ale a­­ltor unităţi care efectu­ează lucrări de îmbună­tăţiri funciare. S-a crucit Strîmbă­­lemne cînd a văzut atîta belşug de drumuri inu­tile. Le-a reţinut pe cele care i s-au părut potrivi­te pentru muzeu şi a ple­cat grăbit în alte judeţe pentru a recepţiona şi alte căi de comunicaţii. Se grăbeşte, gîndindu-se că le-ar veni unora ideea de a ara aceste drumuri —­­ timpul potrivit — pentru a le insăminţa in primăvară. Şi astfel, in loc de drumuri bune pen­tru muzeu, cooperatorii s-ar alege cu... porumb. D. TARNAUCEANU Cine dă un drum pe gratis? Nr. 480 — Sîmbâtă 21 noiembrie Judecata sănătoasa şi bunul simţ sunt sfetnici buni într-o casă. (La Fontaine). DE TOATE ! • La Poznan (R. P. Polonă) există un interesant muzeu de in­strumente muzicale. In 19 săli sunt expuse peste 750 de instru­mente muzicale vechi, din diferite ţări. Colecţia de instrumente muzicale poloneze vechi, unele din el© lucrate în secolele al XVI-lea şi al XVII-lea, se bucură de o deosebită apreciere. • Pe o singură parte a unei cărţi poştale, cunoscutul micro­­graf bulgar Artim Ghidicov a reuşit să scrie 36 000 de cuvinte, extrase din opere ale diferiţilor autori francezi. Pe o singură faţă a trei cărţi poştale a copiat, în limba engleză, piesa „Ham­let" de Shakespeare, iar pe o singură faţă a două cârţi poştale „Hernani" de Victor Hugo. • Prima autostradă din lume a fost construită în Italia între anii 1923 şi 1925. Ea unea oraşele Milano şi Varese. • Pe fluviul Amazon crește o specie de lotus ale cărui flori nu trăiesc decit o jumătate de oră. Cooperatorii spun, cooperatorii aud (Urmare din pag. I) un proiect mai vechi de înfiinţare a unei crescătorii de iepuri, în co­laborare cu cooperativa de con­sum din localitate. Dar proiectul a rămas pe hîrtie. Ca şi ideea de a dezvolta o fermă de raţe şi gîşte, a­atorifMeii­ astfel excelentele con­diţii existente.­­ Unii dintre cei cu care am stat de vorbă au arătat că lipsită de consecvenţă, conducerea coopera­tivei pierde pe drum obiectivele pe care şi le propune. I.A.S. „Avi­cola" s-a oferit să dea cooperati­vei îngrăşăminte naturale în mod gratuit. Dar după o vreme, nimeni nu,s-a mai ocupat de acest lucru, cu toate că prezenţa a doi ingi­neri, a unui medic veterinar şi a altor numeroase cadre medii ar putea fi garanţia unei activităţi e­­ficiente şi calificate în diferitele sectoare ale cooperativei. S-a dis­cutat mult, în urma unor propu­neri, despre crearea unui atelier­­anexă pentru împletituri din ră­chită. Dar nici această idee nu a ajuns să se contureze în reali­tate. Mîhnirea unora dintre cei cu , care am discutat, convingerea al­tora că la Buftea „lipseşte mina gospodarului" ne-au făcut să ne gîndim mai bine dacă explicaţia în legătură cu insuficienţa forţei de muncă nu are o cauză mai puţin „obiectivă" decit se străduieşte preşedintele să ne convingă. Este drept, simţul autocritic al tovarăşului Emil Dascălu funcţio­nează perfect atunci cînd caracte­rizează rezultatele din ferma le­gumicolă drept „extraordinar de slabe" şi nu uită să arate că eco­nomista de aici, tovarăşa Florea Eugenia, îşi neglijează atribuţiile şi-şi favorizează mătuşa. Dar de ce preşedintele nu ia măsurile pe care are dreptul să le ia faţă de aba­teri, de ce nu trage la răspundere pe vinovaţi ? Un control efectuat de către co­mitetul de partid la ferma zooteh­nică a scos la iveală starea de dezorganizare care domneşte aici. La ora prînzului, animalele nu a­­veau nici un strop de apă în adă­pători. Explicaţia ? Motorul pom­pei nu mai avea benzină ! Anima­lele nu mai primiseră de cîteva zile raţiile de furaje concentrate, de cînd moara de tocat nutreţ se de­fectase şi nimeni nu se îngrijea de repararea ei. Mai poate, în a­­ceste condiţii, să mire pe cineva indicele ridicat de mortalitate (peste 70 de animale, de la înce­putul anului !) ca şi producţia de­ficitară de carne şi lapte ? In locul b­unui control riguros, în locul sancţionării celor vinovaţi de neglijenţă, consiliul de conducere al cooperativei s-a mulţumit să mute în alte sectoare cadrele fer­mei, fără a schimba şi stilul de muncă de aci , trei şefi de fermă schimbaţi de la începutul anului şi 30 de îngrijitori trecuţi în alte sectoare ! Mai putem crede afir­maţia preşedintelui că doar ploile din primăvară au compromis re­zultatele producţiei din acest an ? Tovarăşul Marius Moraru, pre­şedintele Comitetului Executiv al Consiliului Popular ne relata că conducerea cooperativei a fost în permanenţă îndrumată şi ajutată. Lipsa de consecvenţă a factorilor de răspundere din cadrul coope­rativei, lipsa de control şi exigen­ţă faţă de îndeplinirea sarcinilor, faptul că consiliul de conducere nu a acţionat ca un organ colectiv, nu a sprijinit în suficientă mă­sură activitatea preşedintelui, sînt doar cîteva dintre cauzele care au făcut ca rezultatele obţinute să ră­­mînă cu mult sub nivelul posibili­tăţilor reale ale cooperativei. întreg consiliul de conducere trebuie să facă eforturi pentru a înlătura cauzele care au stînjenit pînă în prezent activitatea cotidia­nă, realizarea unor producţii şi ve­nituri maxime. El trebuie să rege­nereze încrederea membrilor coo­peratori, să le stimuleze iniţiativa şi să se preocupe de traducerea în viaţă a fiecărei propuneri valoroa­se, de natură să sporească­­ avuţia colectivă. Şi mai ales,­­să-şi anali­zeze deschis deficienţele, scoţînd de după paravanul „explicaţiilor" şi justificărilor adevăratele cauze ce ţin în loc progresul cooperativei. Ui saco cmi, primul contact de şcoala, aduce şi primela bucu­rii din viata da aler . Duminică 22 noiembrie RADIO PROGRAMUL I.­­ T.Off Radiojur­nal. Buletin meteo-rut­ier. Sport 7.38 Răsună cintecul și jocul pe Întinsul patriei. 8.00 Sumarul presei. 8.10 A­­vantpremieră cotidiană. 9.00 Radio­­magazinul femeilor. 9.30 Ora satului. 10.00 Cavalcada ritmurilor. 11.15 In­­tflnire cu melodia po­pulară şi inter­pretul preferat. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 De toate pentru toţi. 13.00 Radiojurnal. Sport. 13.30 Unda veselă. 14.15 Sport şi muzică. 17.15 Caravana fanteziei (emisiune pentru tineret). 19.00 Gazeta radio. 19.15 Transmisiune sportivă. Repriza a II-a a meciului de handbal dintre selec­ţionatele R.S. România şi R.D. Ger­mane. 19.35 Cîntă Angela Moldovan şi Felician Fărcaşu, acompaniaţi de orchestra de muzică populară a Ra­­dioteleviziunii. 20.05 Teatru scurt. Praf în ochi, de E. Labiche. 21.00 Zece melodii preferate. 21.35 Album cu cele mai îndrăgite romanţe. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 22.10 Panoramic sportiv. PROGRAMUL II. 1­6.00 Matineu duminical. 9.00 Avanpremieră coti­diană. 9.12 Caleidoscop muzical. 10 00 Opera şi cele cinci necunoscute. 14.05 Cine ştie câştigă. 14.35 Albumul vo­cilor celebre: Anna Moffo şi Ion Bu­­zea. 15.00 Muzică de promenadă. 16.00 Solişti de muzică populară : Maria Ciobanu şi Emil Gavriş. 16.30 Pa­noramic opera.. 13.00 Revista literară radio. 18.30 — 365 de cântece. 19.05 Romanţe cu Elena Zamora şi Nicolas Secăreanu. 22.00 Muzică de dans. TELEVIZIUNE PROGRAMUL I. —­8.45 Deschide­rea emisiunii. 9.00 Teatru pentru co­pii şi şcolari . Fata din dafin — sce­nariu de Dan Tărchilă. 10.00 Viaţa satului. 12.30 Hochei pe gheaţă. Ro­mânia—Polonia. înregistrare de la patinoarul „23 August". 14.30 In re­luare, la cererea telespectatorilor. Interpreţi îndrăgiţi de muzică uşoa­ră şi populară. 15.00 Emisiune in lim­ba maghiară. 16.45 Studioul „N“. 18.00 Cântare patriei. Concurs coral interjudeţean. Participă formaţii co­rale din judeţele Ilfov, Argeş şi Vran­cea. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 România în 1 000 de imagini. 20.20 Tele-recital. 21.50 Telejurnalul de noapte. 22.00 Handbal-masculin . România—R.D.G. (reeditarea finalei Campionatului Mondial 1970). înre­gistrare de la Cluj. PROGRAMUL II. — 20.00 Lumea copiilor. 20.25 Stagiune lirică TV. 21.25 Buletin de știri. 22.10 Reluarea serialului de sîmbătă seara. VIZITAŢI Unităţile de alimentaţie publică şi de servire turistică ale COOPERAŢIEI DE CONSUM, care vă oferă o gamă largă de preparate ale bucătăriei româneşti.

Next