Satul Socialist, noiembrie 1970 (Anul 2, nr. 463-487)

1970-11-21 / nr. 480

ia sicHUsi ANUL II Nr. 480 SIMBĂTA 21 NOIEMBRIE 1970I 6 pagini — 30 bani • Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România a hotârît numirea savantului Henri Coanda în funcţia de consilier pentru proble­mele de ştiinţă şi tehnologie, cu rang de minis­tru, la Consiliul de Stat. • Delegaţia de activişti ai partidului Comu­nist Român, condusă de tovarăşul Dan Marţian, membru supleant al C.C. al P.C.R., secretar al Comitetului municipal Bucureşti al P.C.R., care se află în schimb de experienţă în Republica Cuba, la invitaţia C.C. al Partidului Comunist din Cuba, a vizitat întreprinderea mecanică „Gubana de Acera", uzinele metalurgice „An­­tillana" şi diferite obiective din Varadera.­­ In legătură cu imensele pierderi de vieţi omeneşti şi pagubele materiale cauzate de gra­vele calamităţi naturale care s-au abătut asu­pra Pakistanului de Est, Consiliul Naţional al Crucii Roşii a Republicii Socialiste România a hotârît să acorde Crucii Roşii pakistaneze un ajutor constînd din medicamente şi pături pen­tru sinistraţi.­­ Vineri dimineaţa a părăsit Capitala dele­gaţia Partidului Congelez al Muncii (Brazza, ville), condusă de tovarăşul Justin Lekoundzon, membru al Biroului Politic al Partidului Con­gelez al Muncii, împuternicit pentru întreprin­derile industriale de stat, care, la invitaţia C.C. al P.C.R., a făcut o vizită în ţara noastră. Din delegaţie a făcut parte tovarăşul Ekamba Elem­be Nicodem, membru al C.C. al Partidului Con­gelez al Muncii.­­ La Gimnaziul de fete de pe Bilk­olfostrass? din Viena, pe locul unde in urmă cu un secol s-a aflat casa în care a locuit Alexandru Ioan Cuza, a avut loc festivitatea dezvelirii plăcii comemorative dedicate domnitorului român. LA 30 NOIEMBRIE SĂ SE TRAGĂ ULTIMA BRAZDĂ! ¤ INTR-O SINGURA SAPTAMINA — UN SPOR DE 500 000 DE HECTARE. ¤ IN JUDEŢELE VALCEA, GORJ SI SUCEAVA, ARA­TURILE SUNT, PRACTIC, ÎNCHEIATE. ¤ SUB LIMITELE PREVĂZUTE IN GRAFIC — JU­DEŢELE TELEORMAN, DÎMBOVIŢA, TIMIŞ, ARAD, CONSTANTA, CARAS-SEVERIN, MURES, SIBIU, VASLUI, IAŞI, MARAMUREŞ. o TRACTOARE IN BRAZDA SI TRACTOARE AB­SENTE. o RITM MAI SUSŢINUT, DAR FARA RABAT LA CALITATE. In prezent, creşterea impresionanta a forţei mecanice a agriculturii noastre socialiste nu numai că ne permite dar ne şi obligă să încheiem arăturile pina la venirea iernii. Este una dintre directivele de primă mărime sta­bilite şi pentru toamna acestui an. Potrivit evaluării exacte a potenţialului de care dispun unităţile de me­canizare, pînă la 30 noiembrie există toate condiţiile ca în fiecare judeţ să se încheie executarea arăturilor. Necesitatea încadrării în acest grafic riguros nu mai trebuie­­demonstrată ; este de ajuns să se cerceteze bi­lanţul recoltei din acest an, bilanţ care în atâtea judeţe este departe de a ne satisface pentru a se vedea cît de imperios este să se evite greşelile produse, să se utilizeze la maximum mijloacele de lucru şi să se asigure tutu­ror culturilor de primăvară condiţii de semănat şi de vegetaţie în conformitate cu prevederile agrotehnicii moderne. Ultimele date centralizate la M.A.S. ne permit să tra­gem concluzia că sensul sublinierilor repetate care s-au­­ făcut în direcţia intensificării acestei lucrări a fost bine înţeles într-un număr mare de judeţe. La 19 noiembrie se­traseră în cooperativele agricole suprafeţe evaluate­ (Continuare în pag. a I-a) Stadiul efectuării arăturilor la data de 19 noiembrie a.c. Lunohodi Luna se pare că a trecut definitiv din domeniul roman­tic al imaginaţiei lirice în u­­niversul lucrurilor concrete, deşi ne despart de ea cîteva sute de mii de kilometri din­­tr-un spaţiu vid şi de o per­fectă imponderabilitate. Dar ştiinţa contemporană a reuşit să facă din acest spaţiu cea mai inedlită şi îndrăzneaţă cale de acces spre gigantica lume extraterestră. La capătul acestui drum dintre Pămînt şi Lună, şi anu­me pe ciudatul şi singurati­cul sol selenar, iată că ştiinţa sovietică a reuşit din nou o performanţă de-a dreptul ulu­itoare, şi anume să depună pe el un vehicul fără egal, un fel de automobil ,dintr-o serie in care el este deocamdată un PETRU VINTILA (Continuare in pag. a 2-a) VIZITA DELEGAŢIEI DE PARTID SI GUVERNAMENTALE CONDUSĂ DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU IN REPUBLICA POPULARA BULGARIA Solemnitatea semnării Tratatului de prietenie Joi, la ora 18, la Consiliul de Mi­niştri al Republicii Populare Bul­garia a avut loc semnarea Trata­tului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Bulgaria. Tratatul a fost semnat din partea română de tovarăşii Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, pre­şedintele Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România, şi Ion Gheorgiae Maurer, membru al Co­mitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., pre­şedintele Consiliului de Miniştri, şi din partea bulgară de tovarăşii Todor Jivkov, prim-secretar al Co­mitetului Central al Partidului Co­munist Bulgar, preşedintele Consi­liului de Miniştri, şi Gheorghi Traikov, preşedintele Prezidiului Adunării Populare a Republicii Populare Bulgaria. După semnare, în aplauzele ce­lor prezenţi, conducătorii de partid şi de stat români şi bulgari îşi­­ string călduros mîinile. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Todor Jivkov se îmbrăţişează. La ieşirea din sediul Consiliului de Miniştri tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Todor Jivkov, însoţiţi de conducători de partid şi de sta­t ai celor două ţări, sunt salu­taţi cu deosebită căldură de nu­meroşi cetăţeni. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu răspunde ovaţiilor mul­ţimii. Mitingul prieteniei româno-bulgare In marea sală a Congreselor din Sofia, joi după-amiază a avut loc mitingul prieteniei româno-bulgare, prilejuit de vizita în ţara vecină şi prietenă a delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii So­cialiste România şi de semnarea noului Tratat de prietenie, colabo­rare şi asistenţă mutuală româno­­bulgar. Mitingul s-a desfăşurat într-o atmosferă de puternică însufleţire, expresie a tradiţionalei prietenii ce leagă de veacuri popoarele celor două ţări şi care a dobîndit în anii noştri fundamentul de neclintit al comunităţii de interese în construc­ţia socialismului, în înfăptuirea unei politici de pace în Balcani, în Europa şi în întreaga lume, în rea­lizarea unei colaborări trainice în­tre toate ţările socialiste, în întări­rea mişcării comuniste şi muncito­reşti. In sală se aflau membri ai C.C. al P. C. Bulgar, ai Prezidiului A­­dunării Populare şi ai guvernului, conducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, personalităţi ale vieţii ştiinţifice, culturale, ar­tistice, deputaţi, generali, reprezen­tanţi ai oamenilor muncii din în­treprinderile şi instituţiile din So­fia. La miting au asistat şefi ai u­­nor misiuni diplomatice acreditaţi la Sofia şi alţi membri ai corpu­lui diplomatic. Mitingul a fost deschis de An­­ghel Todorov, prim-secretar al Comitetului orăşenesc Sofia al Partidului Comunist Bulgar, care, în numele comuniştilor, al locui­torilor Sofiei, a adresat un cald salut delegaţiei de partid şi gu­vernamentale române. Au luat apoi cuvîntul Slave Ga­vrilov Dimitrov, turnător la Uzina „Sredet“. Erou al Muncii Socia­liste, profesorul Stoian Mihailov de la Institutul de sociologie de pe Un­gă Academia bulgară de ştiinţe, Vene­ta A­ndorova, secretar al (Continuare în pag. a 6-a) Din zori şi pînă noaptea tîrziu, mecanizatorul Marica Gheor­ghe de la secţia aI V-a I.M.A. Obîrşia, judeţul Mehedinţi, exe­­cută lucrări de cea mai bună calitate Foto : C. NEGOIŢĂ La ordinea zilei PRECONTRACTAREA PRODUSELOR AGRICOLE Relaţiile dintre cooperativele agricole — ca furnizori — şi Întreprin­derile comerciale de stat şi cooperatiste — în calitate de beneficiari — sunt aşezate în tot mai mare măsură pe baze contractuale. Pentru ca afirmaţia noastră să nu creeze confuzii, ţinem să precizăm că încheierea noilor contracte se face nu atît in baza unor sarcini trasate de un anume organ judeţean, ci pe baza înţelegerii, a tratativelor purtate între părţi. Măsura izvorăşte din caracterul social-economic care îi este specific coo­perativei agricole, cît şi din conţinutul noii legi a contractelor votată de Marea Adunare Naţională în decembrie 1969 şi intrată în vigoare în acest an. Deoarece în luna noiembrie se află în plină desfăşurare contractele între cooperative şi beneficiarii de produse agricole, încheindu-se aşa­­numitele precontracte care, dacă vor întruni aprobarea adunărilor gene­rale vor deveni contracte ferme, adică lege obligatorie pentru ambii parteneri, un redactor al ziarului nostru a purtat o scurtă discuţie pe a­­ceastă temă cu tovarăşul NICOLAE RALEA, director în Ministerul A­­griculturii şi Silviculturii. Publicăm întrebările şi răspunsurile. întrebare : Ce măsuri a luat mi­nisterul pentru a sprijini atît pe furnizori, cît şi pe beneficiari in acţiunea de contractare ? Răspuns : Acţionînd în spiritul noii legi a contractelor economice, care perfecţionează relaţiile dintre părţi, le asigură o mai mare sta­bilitate, pune accentul nu pe meto­de administrative ci economice, ministerul nostru a elaborat un în­drumar şi formulare de contract, pentru cereale, plante tehnice, le­gume, fructe, struguri, animale, lapte de vacă şi de oaie, lină etc. Formularele au fost tipărite într-un număr mare de exemplare încît să poată acoperi cerinţele tuturor unităţilor solicitante. Prin grija D.G.A.D. din ministerul nostru for­mularele vor fi distribuite în a­­ceste zile tuturor bazelor de apro­vizionare, de unde solicitanţii le vor putea procura contra cost. Direc­ţiile agricole judeţene au primit indicaţii să urmărească modul cum sunt aprovizionate bazele cu for­mulare şi cum se difuzează unită­ţilor. Concomitent, direcţiile agri­cole judeţene au sarcina să asigure însușirea de către factorii respon­sabili din cooperative a îndruma­rului elaborat de ministerul nostru pentru ca precontractarea şi con­tractarea să decurgă în spiritul le­gii şi la un nivel superior celui pre­cedent. întrebare : Prezentaţî-ne cîteva din elementele noi intervenite în procedura de încheiere a contrac­telor. Răspuns : Principalul element ţine de introducerea cu care a de­butat discuţia noastră. Producţia anului 1971 va trebui influenţată de contracte într-o măsură incom- Discuţie consemnată de B. SOMEŞAN (Continuare în pag. a S-a1 TRATAT de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală între :­ Republica Socialistă România şi Republica Populară Bulgaria Republica Socialistă România şi Republica Populară Bulgaria, însufleţite de dorinţa de a întări şi adinei legăturile de prietenie frăţească, colaborarea multilatera­lă şi relaţiile de bună vecinătate între poporul român şi poporul bulgar, pe baza principiilor inter­naţionalismului socialist, ale res­pectării suveranităţii şi indepen­denţei naţionale, egalităţii în drep­turi, avantajului reciproc şi întra­jutorării tovărăşeşti, neamestecului în treburile interne, ferm convinse că dezvoltarea le­găturilor de prietenie frăţească dintre poporul român şi poporul bulgar, cimentate in lupta comună pentru ţelurile eliberării naţionale şi sociale, împotriva reacţiunii şi fascismului, corespunde intereselor vitale ale celor două popoare, cau­zei păcii şi socialismului, conştiente fiind că solidaritatea frăţească între statele socialiste îşi are temelia de neclintit în comuni­tatea orînduirii sociale, in unita­tea scopurilor şi aspiraţiilor funda­mentale ale popoarelor celor două ţări şi întregii comunităţi socialiste, ferm hotărîte să consolideze uni­tatea şi coeziunea ţărilor socialiste şi să respecte obligaţiile prevăzuta in Tratatul de la Varşovia de prie­tenie, colaborare şi asistenţă mu­tuală din 14 mai 1955, in perioada de valabilitate a tratatului, care a fost încheiat ca răspuns la ame­ninţarea N.A.T.O., exprimînd voinţa lor de a acţio­na cu consecvenţă pentru instaura­rea unui climat de înţelegere şi co­laborare în regiunea balcanică şi în întreaga lume, în interesul pro­gresului reciproc, al păcii şi secu­rităţii generale şi ferm hotărîte de a se opune forţelor imperialismu­lui, militarismului şi revanşismului care ameninţă pacea, promovînd neabătut o politică de coexistenţă paşnică intre state cu sisteme sociale diferite, călăuzite de scopurile şi princi­piile Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite, dind o înaltă apreciere rolului pe care l-a avut Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală ro­­mâno-bulgar din 16 ianuarie 1948 în dezvoltarea continuă a prieteniei frăţeşti şi a colaborării dintre po­porul român şi poporul bulgar, luind în considerare experienţa şi realizările celor două state in construire­, socialismului, precum şi schimbările survenite in Europa şi In lume, au hotărît să incheie prezentul (Continuers in pag. а в-а) Cooperatorii spun, cooperatorii aud I.A.S. „Avicola" Mihaileşti — Ilfov. Halele moderne adăpos­tesc sute de mii de păsări. Ex­perienţa acestei unităţi este preluată, treptat, de tot mai multe cooperative agricole din împrejurimi După scriptele cooperativei agri­cole din Buftea (de a căror exacti­tate nu avem motive să ne îndoim) producţia de lapte se află cu mult sub prevederile planului. Nici celelalte sectoare ale coope­rativei nu se pot mîndri cu rezul­tate mult mai bune, dar, cum nu ne propunem să facem în rîndu­­rile ce urmează o analiză econo­mică, să ne oprim la explicaţiile „obiective" ale preşedintelui Emil Dascălu. Potrivit convingerilor sale, două cauze, „mai presus de voinţa con­siliului de conducere", au făcut ca rezultatele din acest an să rămînă sub nivelul dorit. Pe de o parte, unele terenuri au fost compromise de ploile abundente din primăvară, pe­ de alta, existenţa în localitate a cîtorva întreprinderi ca şi apro­pierea relativă faţă de Capitală lipsesc cooperativa de braţele de muncă necesare. întrebat dacă cu prilejul adună­rilor generale cooperatorii fac pro­puneri, dacă vin cu iniţiative me­nite să dezvolte­ veniturile obştei, tovarăşul Emil Dascălu a răspuns afirmativ, asigurîndu-ne că orice iniţiativă venită din rîndurile membrilor cooperatori este con- DOSARE SIGILATE semnată şi studiată de către con­siliul de conducere. Ni s-au dat şi exemple. In august, Vasile Balea, de la brigada I, a propus efec­tuarea unor lucrări pe terenul si­tuat în zona şoselei Tamaş pen­tru eliminarea excesului de umi­ditate, astfel ca circa 300 de hec­tare să nu mai fie supuse băltirii. — Ne-am însuşit această propu­nere, ne-a spus preşedintele, şi am comandat un proiect la I.S.P.I.F., care, cînd va fi gata, va fi încre­dinţat spre execuţie unei între­prinderi de profil. — Şi în anul viitor lucrarea­­ va executa . — Nu ştiu. Nu cred. In anul viitor se va executa o altă lucrare, al cărei proiect l-am comandat a­­cum doi ani... Evident, este vorba de lucrări de amploare, care reclamă investiţii serioase. Ne întrebăm dacă, pînă la realizarea lor, nu s-ar fi putut întreprinde acţiuni mai restrînse, cu forţele cooperativei, şi care, cu cheltuieli mai mici ar fi adus a­­vantaje imediate. Stînd de vorbă pe această temă cu alţi cooperatori, am aflat fapte care contrazic asigurările preşedin­telui în ce priveşte stimularea ini­ţiativelor. Ni s-a vorbit astfel de ADRIAN DUMITRAŞCU (Continuare în pag. a 2-a)

Next