Satul Socialist, noiembrie 1970 (Anul 2, nr. 463-487)
1970-11-21 / nr. 480
ia sicHUsi ANUL II Nr. 480 SIMBĂTA 21 NOIEMBRIE 1970I 6 pagini — 30 bani • Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România a hotârît numirea savantului Henri Coanda în funcţia de consilier pentru problemele de ştiinţă şi tehnologie, cu rang de ministru, la Consiliul de Stat. • Delegaţia de activişti ai partidului Comunist Român, condusă de tovarăşul Dan Marţian, membru supleant al C.C. al P.C.R., secretar al Comitetului municipal Bucureşti al P.C.R., care se află în schimb de experienţă în Republica Cuba, la invitaţia C.C. al Partidului Comunist din Cuba, a vizitat întreprinderea mecanică „Gubana de Acera", uzinele metalurgice „Antillana" şi diferite obiective din Varadera. In legătură cu imensele pierderi de vieţi omeneşti şi pagubele materiale cauzate de gravele calamităţi naturale care s-au abătut asupra Pakistanului de Est, Consiliul Naţional al Crucii Roşii a Republicii Socialiste România a hotârît să acorde Crucii Roşii pakistaneze un ajutor constînd din medicamente şi pături pentru sinistraţi. Vineri dimineaţa a părăsit Capitala delegaţia Partidului Congelez al Muncii (Brazza, ville), condusă de tovarăşul Justin Lekoundzon, membru al Biroului Politic al Partidului Congelez al Muncii, împuternicit pentru întreprinderile industriale de stat, care, la invitaţia C.C. al P.C.R., a făcut o vizită în ţara noastră. Din delegaţie a făcut parte tovarăşul Ekamba Elembe Nicodem, membru al C.C. al Partidului Congelez al Muncii. La Gimnaziul de fete de pe Bilkolfostrass? din Viena, pe locul unde in urmă cu un secol s-a aflat casa în care a locuit Alexandru Ioan Cuza, a avut loc festivitatea dezvelirii plăcii comemorative dedicate domnitorului român. LA 30 NOIEMBRIE SĂ SE TRAGĂ ULTIMA BRAZDĂ! ¤ INTR-O SINGURA SAPTAMINA — UN SPOR DE 500 000 DE HECTARE. ¤ IN JUDEŢELE VALCEA, GORJ SI SUCEAVA, ARATURILE SUNT, PRACTIC, ÎNCHEIATE. ¤ SUB LIMITELE PREVĂZUTE IN GRAFIC — JUDEŢELE TELEORMAN, DÎMBOVIŢA, TIMIŞ, ARAD, CONSTANTA, CARAS-SEVERIN, MURES, SIBIU, VASLUI, IAŞI, MARAMUREŞ. o TRACTOARE IN BRAZDA SI TRACTOARE ABSENTE. o RITM MAI SUSŢINUT, DAR FARA RABAT LA CALITATE. In prezent, creşterea impresionanta a forţei mecanice a agriculturii noastre socialiste nu numai că ne permite dar ne şi obligă să încheiem arăturile pina la venirea iernii. Este una dintre directivele de primă mărime stabilite şi pentru toamna acestui an. Potrivit evaluării exacte a potenţialului de care dispun unităţile de mecanizare, pînă la 30 noiembrie există toate condiţiile ca în fiecare judeţ să se încheie executarea arăturilor. Necesitatea încadrării în acest grafic riguros nu mai trebuiedemonstrată ; este de ajuns să se cerceteze bilanţul recoltei din acest an, bilanţ care în atâtea judeţe este departe de a ne satisface pentru a se vedea cît de imperios este să se evite greşelile produse, să se utilizeze la maximum mijloacele de lucru şi să se asigure tuturor culturilor de primăvară condiţii de semănat şi de vegetaţie în conformitate cu prevederile agrotehnicii moderne. Ultimele date centralizate la M.A.S. ne permit să tragem concluzia că sensul sublinierilor repetate care s-au făcut în direcţia intensificării acestei lucrări a fost bine înţeles într-un număr mare de judeţe. La 19 noiembrie setraseră în cooperativele agricole suprafeţe evaluate (Continuare în pag. a I-a) Stadiul efectuării arăturilor la data de 19 noiembrie a.c. Lunohodi Luna se pare că a trecut definitiv din domeniul romantic al imaginaţiei lirice în universul lucrurilor concrete, deşi ne despart de ea cîteva sute de mii de kilometri dintr-un spaţiu vid şi de o perfectă imponderabilitate. Dar ştiinţa contemporană a reuşit să facă din acest spaţiu cea mai inedlită şi îndrăzneaţă cale de acces spre gigantica lume extraterestră. La capătul acestui drum dintre Pămînt şi Lună, şi anume pe ciudatul şi singuraticul sol selenar, iată că ştiinţa sovietică a reuşit din nou o performanţă de-a dreptul uluitoare, şi anume să depună pe el un vehicul fără egal, un fel de automobil ,dintr-o serie in care el este deocamdată un PETRU VINTILA (Continuare in pag. a 2-a) VIZITA DELEGAŢIEI DE PARTID SI GUVERNAMENTALE CONDUSĂ DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU IN REPUBLICA POPULARA BULGARIA Solemnitatea semnării Tratatului de prietenie Joi, la ora 18, la Consiliul de Miniştri al Republicii Populare Bulgaria a avut loc semnarea Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Bulgaria. Tratatul a fost semnat din partea română de tovarăşii Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, şi Ion Gheorgiae Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri, şi din partea bulgară de tovarăşii Todor Jivkov, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, preşedintele Consiliului de Miniştri, şi Gheorghi Traikov, preşedintele Prezidiului Adunării Populare a Republicii Populare Bulgaria. După semnare, în aplauzele celor prezenţi, conducătorii de partid şi de stat români şi bulgari îşi string călduros mîinile. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Todor Jivkov se îmbrăţişează. La ieşirea din sediul Consiliului de Miniştri tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Todor Jivkov, însoţiţi de conducători de partid şi de stat ai celor două ţări, sunt salutaţi cu deosebită căldură de numeroşi cetăţeni. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu răspunde ovaţiilor mulţimii. Mitingul prieteniei româno-bulgare In marea sală a Congreselor din Sofia, joi după-amiază a avut loc mitingul prieteniei româno-bulgare, prilejuit de vizita în ţara vecină şi prietenă a delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România şi de semnarea noului Tratat de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală românobulgar. Mitingul s-a desfăşurat într-o atmosferă de puternică însufleţire, expresie a tradiţionalei prietenii ce leagă de veacuri popoarele celor două ţări şi care a dobîndit în anii noştri fundamentul de neclintit al comunităţii de interese în construcţia socialismului, în înfăptuirea unei politici de pace în Balcani, în Europa şi în întreaga lume, în realizarea unei colaborări trainice între toate ţările socialiste, în întărirea mişcării comuniste şi muncitoreşti. In sală se aflau membri ai C.C. al P. C. Bulgar, ai Prezidiului Adunării Populare şi ai guvernului, conducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, personalităţi ale vieţii ştiinţifice, culturale, artistice, deputaţi, generali, reprezentanţi ai oamenilor muncii din întreprinderile şi instituţiile din Sofia. La miting au asistat şefi ai unor misiuni diplomatice acreditaţi la Sofia şi alţi membri ai corpului diplomatic. Mitingul a fost deschis de Anghel Todorov, prim-secretar al Comitetului orăşenesc Sofia al Partidului Comunist Bulgar, care, în numele comuniştilor, al locuitorilor Sofiei, a adresat un cald salut delegaţiei de partid şi guvernamentale române. Au luat apoi cuvîntul Slave Gavrilov Dimitrov, turnător la Uzina „Sredet“. Erou al Muncii Socialiste, profesorul Stoian Mihailov de la Institutul de sociologie de pe Ungă Academia bulgară de ştiinţe, Veneta Andorova, secretar al (Continuare în pag. a 6-a) Din zori şi pînă noaptea tîrziu, mecanizatorul Marica Gheorghe de la secţia aI V-a I.M.A. Obîrşia, judeţul Mehedinţi, execută lucrări de cea mai bună calitate Foto : C. NEGOIŢĂ La ordinea zilei PRECONTRACTAREA PRODUSELOR AGRICOLE Relaţiile dintre cooperativele agricole — ca furnizori — şi Întreprinderile comerciale de stat şi cooperatiste — în calitate de beneficiari — sunt aşezate în tot mai mare măsură pe baze contractuale. Pentru ca afirmaţia noastră să nu creeze confuzii, ţinem să precizăm că încheierea noilor contracte se face nu atît in baza unor sarcini trasate de un anume organ judeţean, ci pe baza înţelegerii, a tratativelor purtate între părţi. Măsura izvorăşte din caracterul social-economic care îi este specific cooperativei agricole, cît şi din conţinutul noii legi a contractelor votată de Marea Adunare Naţională în decembrie 1969 şi intrată în vigoare în acest an. Deoarece în luna noiembrie se află în plină desfăşurare contractele între cooperative şi beneficiarii de produse agricole, încheindu-se aşanumitele precontracte care, dacă vor întruni aprobarea adunărilor generale vor deveni contracte ferme, adică lege obligatorie pentru ambii parteneri, un redactor al ziarului nostru a purtat o scurtă discuţie pe această temă cu tovarăşul NICOLAE RALEA, director în Ministerul Agriculturii şi Silviculturii. Publicăm întrebările şi răspunsurile. întrebare : Ce măsuri a luat ministerul pentru a sprijini atît pe furnizori, cît şi pe beneficiari in acţiunea de contractare ? Răspuns : Acţionînd în spiritul noii legi a contractelor economice, care perfecţionează relaţiile dintre părţi, le asigură o mai mare stabilitate, pune accentul nu pe metode administrative ci economice, ministerul nostru a elaborat un îndrumar şi formulare de contract, pentru cereale, plante tehnice, legume, fructe, struguri, animale, lapte de vacă şi de oaie, lină etc. Formularele au fost tipărite într-un număr mare de exemplare încît să poată acoperi cerinţele tuturor unităţilor solicitante. Prin grija D.G.A.D. din ministerul nostru formularele vor fi distribuite în aceste zile tuturor bazelor de aprovizionare, de unde solicitanţii le vor putea procura contra cost. Direcţiile agricole judeţene au primit indicaţii să urmărească modul cum sunt aprovizionate bazele cu formulare şi cum se difuzează unităţilor. Concomitent, direcţiile agricole judeţene au sarcina să asigure însușirea de către factorii responsabili din cooperative a îndrumarului elaborat de ministerul nostru pentru ca precontractarea şi contractarea să decurgă în spiritul legii şi la un nivel superior celui precedent. întrebare : Prezentaţî-ne cîteva din elementele noi intervenite în procedura de încheiere a contractelor. Răspuns : Principalul element ţine de introducerea cu care a debutat discuţia noastră. Producţia anului 1971 va trebui influenţată de contracte într-o măsură incom- Discuţie consemnată de B. SOMEŞAN (Continuare în pag. a S-a1 TRATAT de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală între : Republica Socialistă România şi Republica Populară Bulgaria Republica Socialistă România şi Republica Populară Bulgaria, însufleţite de dorinţa de a întări şi adinei legăturile de prietenie frăţească, colaborarea multilaterală şi relaţiile de bună vecinătate între poporul român şi poporul bulgar, pe baza principiilor internaţionalismului socialist, ale respectării suveranităţii şi independenţei naţionale, egalităţii în drepturi, avantajului reciproc şi întrajutorării tovărăşeşti, neamestecului în treburile interne, ferm convinse că dezvoltarea legăturilor de prietenie frăţească dintre poporul român şi poporul bulgar, cimentate in lupta comună pentru ţelurile eliberării naţionale şi sociale, împotriva reacţiunii şi fascismului, corespunde intereselor vitale ale celor două popoare, cauzei păcii şi socialismului, conştiente fiind că solidaritatea frăţească între statele socialiste îşi are temelia de neclintit în comunitatea orînduirii sociale, in unitatea scopurilor şi aspiraţiilor fundamentale ale popoarelor celor două ţări şi întregii comunităţi socialiste, ferm hotărîte să consolideze unitatea şi coeziunea ţărilor socialiste şi să respecte obligaţiile prevăzuta in Tratatul de la Varşovia de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală din 14 mai 1955, in perioada de valabilitate a tratatului, care a fost încheiat ca răspuns la ameninţarea N.A.T.O., exprimînd voinţa lor de a acţiona cu consecvenţă pentru instaurarea unui climat de înţelegere şi colaborare în regiunea balcanică şi în întreaga lume, în interesul progresului reciproc, al păcii şi securităţii generale şi ferm hotărîte de a se opune forţelor imperialismului, militarismului şi revanşismului care ameninţă pacea, promovînd neabătut o politică de coexistenţă paşnică intre state cu sisteme sociale diferite, călăuzite de scopurile şi principiile Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite, dind o înaltă apreciere rolului pe care l-a avut Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală româno-bulgar din 16 ianuarie 1948 în dezvoltarea continuă a prieteniei frăţeşti şi a colaborării dintre poporul român şi poporul bulgar, luind în considerare experienţa şi realizările celor două state in construire, socialismului, precum şi schimbările survenite in Europa şi In lume, au hotărît să incheie prezentul (Continuers in pag. а в-а) Cooperatorii spun, cooperatorii aud I.A.S. „Avicola" Mihaileşti — Ilfov. Halele moderne adăpostesc sute de mii de păsări. Experienţa acestei unităţi este preluată, treptat, de tot mai multe cooperative agricole din împrejurimi După scriptele cooperativei agricole din Buftea (de a căror exactitate nu avem motive să ne îndoim) producţia de lapte se află cu mult sub prevederile planului. Nici celelalte sectoare ale cooperativei nu se pot mîndri cu rezultate mult mai bune, dar, cum nu ne propunem să facem în rîndurile ce urmează o analiză economică, să ne oprim la explicaţiile „obiective" ale preşedintelui Emil Dascălu. Potrivit convingerilor sale, două cauze, „mai presus de voinţa consiliului de conducere", au făcut ca rezultatele din acest an să rămînă sub nivelul dorit. Pe de o parte, unele terenuri au fost compromise de ploile abundente din primăvară, pe de alta, existenţa în localitate a cîtorva întreprinderi ca şi apropierea relativă faţă de Capitală lipsesc cooperativa de braţele de muncă necesare. întrebat dacă cu prilejul adunărilor generale cooperatorii fac propuneri, dacă vin cu iniţiative menite să dezvolte veniturile obştei, tovarăşul Emil Dascălu a răspuns afirmativ, asigurîndu-ne că orice iniţiativă venită din rîndurile membrilor cooperatori este con- DOSARE SIGILATE semnată şi studiată de către consiliul de conducere. Ni s-au dat şi exemple. In august, Vasile Balea, de la brigada I, a propus efectuarea unor lucrări pe terenul situat în zona şoselei Tamaş pentru eliminarea excesului de umiditate, astfel ca circa 300 de hectare să nu mai fie supuse băltirii. — Ne-am însuşit această propunere, ne-a spus preşedintele, şi am comandat un proiect la I.S.P.I.F., care, cînd va fi gata, va fi încredinţat spre execuţie unei întreprinderi de profil. — Şi în anul viitor lucrarea va executa . — Nu ştiu. Nu cred. In anul viitor se va executa o altă lucrare, al cărei proiect l-am comandat acum doi ani... Evident, este vorba de lucrări de amploare, care reclamă investiţii serioase. Ne întrebăm dacă, pînă la realizarea lor, nu s-ar fi putut întreprinde acţiuni mai restrînse, cu forţele cooperativei, şi care, cu cheltuieli mai mici ar fi adus avantaje imediate. Stînd de vorbă pe această temă cu alţi cooperatori, am aflat fapte care contrazic asigurările preşedintelui în ce priveşte stimularea iniţiativelor. Ni s-a vorbit astfel de ADRIAN DUMITRAŞCU (Continuare în pag. a 2-a)