Satul Socialist, ianuarie 1971 (Anul 3, nr. 515-539)

1971-01-13 / nr. 523

PAGINA 2 CE FORME DE RETRIBUIRE APLICA­TI? (Urmare din pag. 1) acordăm norme de mun­că. Ele se atribuie nu­mai pentru producţie. La hectolitrul de lapte atribuim cite două nor­me de muncă, dacă în­grijitorul obţine în me­die de la o vacă peste 10 litri de lapte zilnic şi 1,8 norme dacă pro­ducţia este mai mică. El mai primeşte cîte 3,5 norme pentru fiecare vacă rămasă gestantă în primul ciclu. Retribu­ţia se reduce dacă insta­larea gestaţiei întîrzie, iar dacă este depăşit ciclul al treilea, îngri­jitorul nu mai este re­tribuit pentru indicato­rul respectiv. Se a­­cordau cîte şase norme pentru fiecare viţel pre­dat sănătos la vîrsta de 20 de zile. La acestea se adaugă alte trei norme atri­buite la fiecare zece kilograme de spor în greutate­a viţeilor în perioada în care se află în îngrijirea mulgătoru­lui. In caz că viţelul nu-i sănătos la împlinirea a 20 de zile, el nu este preluat de creşă, iar mulgătorul pierde cele trei norme, fiind în plus obligat să îngrijească gratis animalul pînă ce se însănătoşeşte şi­­în­tăreşte cel puţin 40 kg. îngrijitorii de animale tinere puse la îngrăşat sunt retribuiţi numai în funcţie de sporul de creştere în greutate. La fel şi cei care îngrijesc animale tinere destinate reproducţiei. La fiecare sută de kilograme de spor se acordă cîte opt norme de muncă celor care îngrijesc animale din categoria de vîrstă de 20 de zile pînă la şase luni. Pentru ca­tegoria următoare de vîrstă (6—12 luni) se atribuie şapte norme. Cîte 10 norme la suta de kilograme de spor primeau îngrijitorii de animale mai mari de un an. Cum spuneam, însă, această categorie de vîrstă a dispărut dato­rită unor sporuri zil­nice ridicate de creş­tere în greutate. Ase­mănător sînt retribuiţi şi îngrijitorii de porci. Care sînt rezultatele ? In afara celor menţio­nate la început,­ me­rită, socot eu, adăugate cîteva cifre. La viţeii puşi la îngrăşat s-a a­­juns la sporuri zilnice de creştere în greutate de 1100 de grame. Purceii de două pînă la patru luni acumulează zilnic, fiecare, 400—500 de grame, iar cei tre­cuţi de această vîrstă cresc zilnic în greutate cu 600 şi chiar cu 800 de grame. înainte de a se aplica actuala formă de retribuire, sporul de creştere în greutate era de două ori mai mic. Sistemul de retribuire pe care îl aplicăm noi conţine, într-o altă for­mă decît cea clasică, toate elementele acor­dului global. Vom con­tinua să aplicăm acest sistem, aducîndu-i ne­încetat îmbunătăţirile pe care le impune prac­tica. De altfel, forma actuală este la a treia sau la a patra îmbună­tăţire. Chiar zilele tre­cute am operat o modi­ficare. Am sporit retri­buţia la hectolitrul de lapte obţinut în timpul iernii, perioadă în care condiţiile de muncă sunt mai grele, iar preţul la care se livrează laptele este mai mare. Formele stimulative de retribuire au, desi­gur, un rol hotărîtor în sporirea producţiilor. Ele pot fi aplicate cu deplin succes numai în condiţiile existenţei şi respectării unui fel de contract între îngrijitori şi conducerea cooperati­vei. Printre altele, a­­ceasta din urmă are da­toria să asigure condi­ţiile materiale care să permită obţinerea unei producţii cît mai mari. Pe primul plan se află furajele. Noi asigurăm pe zi pentru o vacă ce dă o producţie zilnică mai mare de 10 litri următoarele nutreţuri : cîte 2 kg de lucernă, gazuri, tărîţe şi sfeclă de zahăr cultivată pen­tru furajarea animale­lor, 4 kg de grosiere preparate, 6 kg. de po­rumb însilozat şi 200 de grame de şroturi. După cum se observă, respec­tăm raţiile stabilite prin­­tr-o cunoscută hotărîre a Consiliului de Miniştri. Raţiile prevăzute în a­­ceastă hotărîre se asi­gură şi celorlalte specii şi categorii de animale. O dată cu introducerea unor forme stimulative de retribuire a muncii îngrijitorilor şi cu asi­gurarea furajelor în cantităţile şi sortimente­le prevăzute, creşterea animalelor a devenit un sector de producţie ren­tabil în unitatea noastră. Ing. STAN MACAFEI__| (Urmare din pag. 1) iif la normă convenţională s-a ridicat la 780 000 de lei. Suma a fost scăzută din totalul fondu­lui destinat retribuirii. Cei 4 989 000 de lei rămaşi au fost împărţiţi la 15 587 000, sumă ce reprezintă valoarea producţiei globale, iar citul a fost înmul­ţit cu 1000. Am găsit astfel că tariful la mia de lei producţie obţinută este de 320 de lei. Ştiu că în unele cooperative care au aplicat acelaşi sistem de plată, tariful s-a calculat pe fiecare cultură în parte în funcţie de normele de muncă consumate la hectar, producţia obţinută la unitatea de supra­faţă şi valoarea acesteia. Noi a­­ procedat în felul descris şi rezultatele au fost, socotim, bune. Dar să revin. La mia de lei producţia obţinută a rezultat, aşadar, tariful de 320 de lei. Cooperatorii au pretins ca plata să se facă în natură şi în bani. La fiecare mie de lei pro­ducţie realizată s-au distribuit grîu, cartofi, porumb şi zahăr în valoare de 185 de lei. Restul re­tribuţiei — adică 135 de lei —­­a fost achitat în bani. Dacă cei retribuiţi pe bază de tarif la mia de lei producţie obţinută au primit în natură aproape 70 la sută din plata cuvenită, celorlalţi cooperatori li s-au re­partizat produse în proporţie de numai 54 la sută. Ştiind că vor cîştiga în func­ţie de cît produc, cooperatorii retribuiţi pe bază de tarif la mia de lei producţie obţinută au efectuat lucrări agricole de calitate superioară, la timp. Ca urmare, cu toate greutăţile provocate de ploile din prima parte a verii, producţiile au fost mai mult decît mulţumi­toare. Astfel, la porumb, culti­vat pe 902 hectare, s-au obţi­nut în medie, în boabe stas, cîte 3 446 kg la unitatea de suprafaţă. La cartof, cultivat pe 240 de hectare şi la sfecla de zahăr, producţia medie vîndută şi încasată a fost — o curiozi­tate ! — aceeaşi : 26131 kg. la hectar. Datorită acestor produc­ţii am putut să livrăm la fon­dul central al statului 1 000 de tone de porumb, 5 749 de tone de sfeclă de zahăr, cu 536 de tone peste prevederi şi 1701 tone de cartofi, cantitate ce de­păşeşte de peste 2,3 ori pe cea contractată. Producţia globală planificată şi prevederile con­tractuale au fost depăşite şi în sectorul creşterii animalelor. A­­ceasta ne-a permis să încheiem L MIHAI SANDU anul 1970 cu venituri băneşti mai mari cu aproape 1000 000 de lei decît cele înscrise în planul financiar. Cooperatorilor li s-a acordat plata prevăzută, respectîndu-se întrutotul proporţiile stabilite. Petru D. Langa din brigada a doua care a lucrat singur un hectar cu porumb, 0,30 ha cu sfeclă şi cîte 0,20 cu mac şi cartofi, a primit 1098 kg de cartofi, 1638 kg de porumb boabe, 427 kg de grîu, 25 kg de zahăr şi 2 920 de lei. Obţinînd o producţie globală în valoare de 43 960 lei, îngrijitorul Mihai Miruţă a primit 57 kg de zahăr, 923 kg de grîu, 2198 kg de car­tofi, 4 396 kg de porumb şi 6 594 de lei. Calculînd în bani, la preţ de stat, valoarea pro­duselor, rezultă un cîştig anual de 14125 lei. Intrunindu-se recent în adu­narea generală pentru a decide asupra formelor de organizare, normare și retribuire a muncii care vor fi aplicate în 1971, cooperatorii au apreciat ca fiind foarte stimulativ tariful de plată la mia de lei producţie obţinută şi au hotărît să-l men­ţină şi să-l extindă. El va fi aplicat anul acesta şi în legu­micultura, sector care în 1970 a dat rezultate nesatisfăcătoare. Ne gîndim însă ca pînă la viitoarea adunare generală să-i aducem şi cîteva îmbunătăţiri pe care să le supunem aprobă­rii cooperatorilor. Una din ele se referă la modul de a calcula manopera. A doua ţine de forma concretă în care se face plata. Credem că ea trebuie să se facă în bani într-un procent mai mare sau măcar trebuie pla­fonată cantitatea de produse pe care o poate primi un coopera­tor. De ce spun acest lucru ? Pentru că este limpede că Mi­ruță, cooperatorul pe care l-am dat ca exemplu, nu are ce să facă în gospodăria proprie cu 2 198 kg de cartofi şi 4 396 kg de porumb boabe. El va trebui să vîndă o parte din produse, du­­cîndu-le în oraş. Plafonarea plăţii în produse sau reducerea proporţiei deţinută de aceasta în totalul retribuţiei ne va per­mite să acordăm avansuri bă­neşti lunare mai mari, ceea ce este în avantajul cooperato­rilor. Miercuri 13 ianuarie Soarele răsare la ora 7 şi 50 de minute. Apune la ora 16 şi 59 de minute. De la începutul anului au trecut 13 zile. Pînă la sfîrşitul anului au rămas 352 de zile. STAREA VREMII: Timpul probabil pentru 13 ianuarie , vremea se menţine relativ umedă şi închisă în sudul ţării unde mai sînt po­sibile precipitaţii slabe, izo­late. In regiunile din nordul ţării cerul va fi variabil. Temperatura va înregistra o uşoară creştere mai ales în regiunile de deal şi munte. Vînt slab pînă la potrivit. Temperaturile minime vor fi cuprinse între minus 10 şi zero grade, local mai coborîte in­ vestul ţării, iar maximele vor oscila între minus 3 şi 7 grade. Ceaţă slabă. Timpul probabil pentru 14, 15 şi 16 ianuarie , după o în­călzire de scurtă durată ce se va simţi mai ales în zona de deal şi munte vremea se va răci începînd din nordul ţării. Cerul va prezenta în­­nourări mai accentuate în su­dul şi estul ţării unde vor fi precipitaţii slabe. Vint slab • SATUL SOCIALIST Nr. 523 Miercuri 13 ianuarie 0 (Urmare din pag. 1i grafia şi istoria. A publicat lucrări ф în reviste de specialitate. Studiază şi acum, în vederea culegerii ma­­terialului necesar unei lucrări am- 9­ale, tot ceea ce caracterizează is­toria Văilor Hăşdăţii şi Feneşului­­ şi, ca un corolar al pasiunii, a in­fst fiinţat în anul 1967 un muzeu de istorie culturală care cuprindea peste 400 de exponate caracteris­tice pentru zona în care se află. Nici o clipă nu am sesizat la acest om blazarea. El face parte ф din mediul în care trăieşte şi pe­­ care l-a integrat pe deplin sufletu­lui său. „ Şi pe medicul Alexandru Săn­­dulescu, din comuna Furculeşti, judeţul Teleorman, îl caracteri­­­­zează dorinţa de a fi prezent ori­unde intervenţia sa este oportună; am văzut multe, a participat la des­­цр­făşurarea multor evenimente, aşa încît totdeauna are ce povesti. Şi povesteşte : ф „Am copilărit pe aceste melea­guri. Nu exista, pe atunci, spital, aşa încît multe epidemii se propa­­фă­gau rapid. Cu peste 20 de ani în urmă, am revenit aici, ca medic. „ Am primit fonduri pentru spital.­­ Oamenii m-au ajutat. Apoi, cu toţii am contribuit la aducerea unei conducte pentru apă potabilă în centrul comunei. Obiectivele realizate alături de consăteni, cot­a la cot cu ei, m-au legat de aceste " locuri". Iarna în „orăşelul" studenţesc Grozăveşti din Capitală Fotot S. CRISTIAN INTELECTUALUL SATULUI Ca medic, activitatea pe care o desfăşor îmi asigură nenu­mărate satisfacţii profesionale. Ca locuitor al comunei, participarea efectivă la rezolvarea unor pro­bleme de interes obştesc mă anga­jează în aşa măsură, încît nu am timp să contemplu scurgerea tim­pului. Nu cred în posibilitatea izolă­rii unui om faţă de dinamica vie­ţii, nu cred în diferenţierea pe care o fac unii între urban şi ru­ral, ca posibilităţi de afirmare profesională. Inginerul Teodor Moldovan, de la cooperativa agricolă Aşchileul Mic, judeţul Cluj, element tînăr, cu rea­le posibilităţi pentru exercitarea meseriei, nu pregetă să-şi foloseas­că puterea de muncă şi capacitatea profesională acolo unde a văzut că este util. îşi împarte ziua între a­­tribuţiile de serviciu materializate prin rezultate notabile (prin­tre altele, o îngrăşătorie de tineret taurin care livrează 130 capete pe an). Şi celelalte pre­ocupări cotidiene : lectură, în­­tîlniri cu oameni care nu îi mai sînt simple cunoştinţe, ci prieteni, la orele în care schimbul de idei colorează calmul serilor. Nu ştie dacă ar vrea să plece vreodată din aceste locuri. Nu ştie, pentru că nu s-a gîndit la o asemenea posibilitate. Şi apoi, de ce... ? Joi 14 ianuarie RADIO PROGRAMUL I : 6,00 — De la 6,00 la 9,30. 10,05 Pe Argeş în jos, muzică populară. 10,30 Clu­bul călătorilor (emisiune pentru tinerii ascultători). 11,15 Din ţă­rile socialiste. Reportaje din R.P. Polonă şi R.P. Chineză. 11,50 Cotele apelor Dunării. 12,30 Intilnire cu melodia populară şi interpretul preferat. 13,00 Radio­jurnal. 13,10 Avanpremieră co­tidiană. 13,22 Rebus melodii. 16,00 Radiojurnal. Buletin me­­teo-rutier. 16,30 Melodii cunos­cute, interpreţi Îndrăgiţi. 17,00 Antena tineretului. 18,00 Orele serii. 20,05 Zece melodii prefe­rate. 20,55 Ştiinţa la zi. 22,00 Radiojurnal. Buletin meteorolo­gic. Sport. PROGRAMUL II : 7,00 Radio­jurnal. Buletin meteo-rutier. Sport. 9,30 Vechi melodii popu­lare. 10,40 Melodii de ieri, me­lodii de azi. 11,55 Ştiinţa la zi. 12,03 Avanpremieră cotidiană. 14,08 Muzică populară interpre­tată de Camelia Iacob, Ion Du­ca şi Florea Burnea. 15,30 Ra­­dio-şcoala. 16,00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16,55 Sfa­tul medicului. 17,00 Balade şi jocuri populare. 17,30 Dicţionar de literatură universală. 18,55 Partidului, inima şi versul. Da­mian Necula . Ţărm de vis. 22.00 Concertul orchestrei sim­fonice a radioteleviziunii. TELEVIZIUNE PROGRAMUL I : 10,00—11,30 Emisiune-lecţie pentru lucrătorii din agricultură. Cultura cartofu­lui (timpuriu-vară-toamnă). 18.00 Emisiune în limba maghia­ră. 18,30 La volan — emisiune pentru conducătorii auto. 18,50 Mult e dulce și frumoasă. 19,20 1001 de seri — emisiune pentru cei mici. 19,30 Telejurnalul de seară. 20,45 Itinerar plastic.. . Bacău. 21,00 Film serial : Vidocq (VI) 21,30 Baschet masculin : Steaua—Spartak Leningrad (Cu­pa cupelor) Repriza a II-a. 22,30 Noapte de ianuarie... Solişti : Angela Moldovan şi Nicolae Flo­rei. 22,50 Telejurnalul de noapte. PROGRAMUL II : 20.00 Con­certul orchestrei simfonice a ra­­dioteleviziunii. 20.45 Univers XX Bătrâneţea — o boală care poa­te fi tratată ? 21.25 Buletin de ştiri. 21.30 Istoria filmului. ii», cm nit de adevărata нот (Urmare din pag. 1) cheltuieli mini­e. Pe banii coope­rativei. Gestionarul Constantin Gîrbă, cel care trebuia să vîndă popu­laţiei cărămizile, relatează că nu a ştiut cînd au dispărut acestea din incinta de unde urma să le co­mercializeze. Repede, că sînt pe gratis. Pentru că „treaba" a mers bine, Augustin Popa a început să chefu­­iască... — Venea la bufet şi bea, zilnic, cantităţi mari de băuturi alcoolice. Avea şi invitaţi. Gestionara bufetului, Iuliana Haţag, precizează că preşedintele devenise un client fidel. — Plăteam, aşa că nu mi se poate imputa nimic. — Nu-i adevărat, Augustin Popa nu plătea băuturile pe care i le dădeam. Şi totuşi, lipsa în gestiune tre­buia acoperită. Cum ? Iuliana Ha­ţag îşi aminteşte că a fost întoc­mit un proces verbal prin inter­mediul căruia erau scăzute din gestiunea sa, în mod fictiv, canti­tăţi apreciabile de mărfuri, ca fiind alterate, asta ca să compenseze cheltuielile prilejuite de petrece­rile organizate sub auspiciile pre­şedintelui. Prietenul, adică Pascu Gavruţă, n-a fost uitat. I s-au vîndut, din depozitul cooperativei, ţigle în va­loare de 6 075 lei. Adică, de fapt, nu i-au fost vîndute, ci făcute ca­dou, pentru că de plătit, a plătit altcineva... — Am plătit ţiglele. Am dat 6 075 lei. Să fi plătit Pascu Gavruţă, din propriul buzunar, ţiglele ? — Nu le-a plătit. Eu am întoc­mit un borderou de achiziţie, în care consemnam preluarea, de la cooperativa din Lunca, a unei can­tităţi de 405 kg brînză. Niciodată n-a existat această marfă. Bor­derou­ conţinea date fictive , şi era... confirmat de preşedinte. • Contabilul cooperativei de con­sum, Nicolae Roman, recunoaşte că a greşit. Că nu şi-a dat seama de gravitatea completării cu date imaginare a unui borderou şi a unei adeverinţe de primire-predare, al căror decont i-a procurat lui Ga­vruţă banii cu care a plătit ţigla. — Preşedintele m-a învăţat să fac astfel. Mi-a spus că nu o pu­tem lăsa pe Gavruţă intr-o situa­ţie periculoasă, cu ţigla luată şî neplătită. Este adevărat, Augustin Popa, uzînd de funcţia sa, a insistat în vederea întocmirii unui act fals, dar contabilul Nicolae Roman, fi­nind seama de obligaţiile sale de serviciu, trebuia să refuze practi­carea unui fals evident. Abuzul, instigarea la acte ne­cinstite, falsa înţelegere a unor re­laţii de prietenie au constituit do­minante ale comportări lui A. Popa, făcîndu-l să alunece pe pan­ta furtului şi a declasării. Alături de atitudinea celor­­ doi protagonişti ai furtului — expresia nu este nicidecum străină situaţiei — este de relevat faptul că întreprinderea din Oradea, al cărei salariat a fost pînă de curînd Pascu Gavruţă, a dat mandat unui om cu anteceden­te penale în vederea manevrării unor sume importante de bani , şi nu este lipsită de importanţă re­marca privind atitudinea de tole­ranţă, frizînd complicitatea, a ce­lor care cunoşteau practicile ne­cinstite ale preşedintelui : con­tabilul Roman, bufetiera Haţag şi gestionarul Gîrbă au „închis ochii", au tolerat înfăptuirea unor acte necinstite, înlesnind, prin pasivi­tate, săvîrşirea unor ilegalităţi. (Urmare din pag. I) Grătarele, mai exact spus mate­rialul din care ele au fost execu­tate, a constituit cauza principală a sacrificării de necesitate a 2 230 de berbecuţi. Grătarele au fost confecţionate din şipci de lemn, şi multe dintre ele nu au rezistat la greutatea animalelor. In plus, între şipci a fost lăsată o distanţă mai mare decît cea stabilită, iar în in­tervalul dintre ele au intrat picioa­rele animalelor. Ambele deficienţe au dus, în ultimă instanţă, la ru­perea picioarelor berbecuţilor şi, firesc, la tăierea lor. Popularea complexului cu ani­male s-a făcut, de asemenea, de­fectuos. Nu numai că berbecuţii au fost aduşi în tranşe mai mari sau mai mici, pînă în luna septem­brie, dar nu s-a respectat, de că­tre cooperativele furnizoare, una dintre regulile sanitar-veterinare elementare şi anume îmbăierea animalelor. Direcţia agricolă va trebui să-i oblige pe specialiştii din subordine să livreze berbecuţi către com­plex într-o perfectă stare de sănătate şi îmbăiaţi. De aseme­nea, împreună cu uniunea jude­ţeană a cooperativelor agricole, direcţia are datoria să se îngri­jească de trimiterea animalelor la îngrăşătorie în timp util, adică cel mai tîrziu pînă în luna iulie. Furajarea berbecuţilor în com­plexe constituie punctul esenţial al întregii tehnologii de îngrăşare. La Filiaşi s-a ţinut seama mai pu­ţin de acest lucru. O primă lipsă care a dus atît la consumuri ridi­cate, cît şi la încetinirea ritmului de îngrăşare a fost aceea a nutre­ţurilor combinate. Aceste furaje au fost înlocuite cu porumb şi orz. Dacă substituirea — termen în care includem şi prepararea furajelor — se făcea în mod corespunzăor, paguba nu ar fi fost prea mare. In loc să fie măcinate, porumbul şi orzul au fost numai fărîmiţate în­tr-o moară­­ existentă în complex. Nu am spus măcinate pentru că nu am fi respectat adevărul. Nu este preparat şi administrat potrivit tehnologiei nici finul care consti­tuie 30 la sută din raţia furajeră ; el încă mai este administrat în starea brută în care este luat din şură. Toate acestea au dus la pier­derea sau la utilizarea neraţională a unor mari cantităţi de nutreţuri, ceea ce este acelaşi lucru. Irosirea nutreţurilor s-a produs, în special, prin slaba lor asimilare de către animale,­­ asupra asimi­lării a acţionat nefavorabil şi in­suficienţa, la început, a apei — dar au existat şi pierderi de nutreţuri pe calea obişnuită, prin risipirea lor. Hrănitoarele în care se admi­nistrează nutreţurile au fost con­fecţionate din lemn. Diverse cauze — uscarea scîndurilor, ruperea lor, executarea necorespunzătoare a ieslelor — au dus la crearea unor rosturi și găuri prin care hrana, îndeosebi furajele concentrate, s-a scurs. Acestea de fapt sunt cauzele care au determinat un asemenea consum ridicat de furaje pentru o unitate de produs. Căile de înlăturare a neajunsu­rilor ivite în hrănirea berbecuţilor sînt cît se poate de simple şi unele dintre ele au început chiar să fie folosite. Este vorba în primul rînd de dotarea complexului cu utilaje pentru măcinarea boabelor. Cu sprijinul direcţiei agricole acum este aproape gata o astfel de insta­laţie. Construirea unor depozite pentru păstrarea furajelor este, de asemenea, o măsură ce nu suportă amînare. Berbecuţii existenţi acum în complex consumă zilnic 15 000 kg de furaje, iar spaţii de depozi­tare nu sunt nici pentru o treime din această cantitate. Final de lu­cernă se ţine sub cerul liber şi în iesle ajunge, din pricina intempe­riilor, mucegăit. Deci, vor trebui construite şi pentru acest furaj a­­dăposturi. Este vorba de simple a­­coperişuri sub care să fie depozi­tat finul. Un alt mare neajuns al hrănirii animalelor îl constituie lipsa unei suprafeţe proprii pentru cultiva­rea furajelor. Se transportă nu­treţuri de mare volum şi valoare mică — final — de la distanţa de 20—30 de km., ceea ce sporeşte con­siderabil costul acestora. Elimina­rea risipei, prin rosturile ieslelor, se poate face prin căptuşirea aces­tora cu tablă, înlocuirea lor cu hră­nitori metalice fiind prea costisi­toare. Complxul intercooperatist de la Filiaşi duce o acută lipsă de per­sonal de specialitate şi aceasta se resimte. Acum există doar un sin­gur specialist cu studii superioare —­ directorul complexului — ale cărui obligaţii administrative îi răpesc destul timp, şi un tehnician. „Ar fi necesar, la un asemenea e­­fectiv — ne declara directorul complexului — cel puţin încă un tehnician specializat în epizooto­­logie“. Fără a avea pretenţia că am epuizat toate neajunsurile exis­tente la îngrăşătoria de berbecuţi din Filiaşi ne oprim aici. Nu îna­inte de a atrage atenţia organelor agricole judeţene că în complex mai există încă 10 000 de berbecuţi care vor trebui hrăniţi corespunză­tor şi în această perioadă. OCHIUL STAPÂNULUI „Medic" sau „pacient" ? Fotó : N. RUSU ... ■ f||| .------Г- r irr^-M -J--Tf.M4TI1.il .... ТП-nr-ll IIMJtni Г ■. ..ми I " j I и ii 111 nui .....................................'IT ■ ■ . '■ ■■■■—1 ...................................... ........................................................................... ЛИНИ III II 1 1 • STAREft УйЙЩЮДУШ « РОЩЕЙ УШВ>Щ»ЦОйОРШ1Е»«0$1ЩШШОЩ| pînă la potrivit, din sectorul nord-estic. Temperaturile mi­nime vor oscila între minus 8 şi 2 grade, mai coborîte în Se împlinesc 87 de ani de la naşterea scriitorului sovietic Alexei Nicolaevici Tolstoi. Şi-a cîştigat renumele literar prin povestirile din ciclul „Pe Volga" apărut în 1910, urmat la un scurt interval de romanele „Oameni ciudaţi" şi „Boierul şchiop" care zugrăvesc, cu pronunţate accente satirice, viaţa nobilimii decadente. Creaţia sa, bogată şi variată, este dominată de ge­nul naraţiunii istorice de mare amploare, dezbătînd probleme­­le­ fundamentale ale epocii. Printre romanele sale istorice se numără „Petru Г şi „Ivan cel a doua parte a intervalului, iar cele maxime vor fi cu­prinse între minus 4 şi 6 gra­de. Ceaţă slabă locală. Groaznic*. Trilogia „Calvarul" urmăreşte drumul sinuos al evo­luţiei morale a intelectualităţii patriotice, pînă la ataşarea de­finitivă a acesteia de revoluţia socialistă, de «лига întregului popor. în „Plinea", Alexei Tolstoi a reînviat pagini din epopeea frămintărilor războiu­lui civil. In anii celui de-al doi­lea război mondial a desfăşurat o neobosită activitate publi­cistică. Umanismul şi patriotismul, bogata fantezie capabilă să re­constituie cu extraordinară pre­­cizie şi claritate detalii, fapte, evenimente de mare amploare, scene de masă, caractere, per­sonalităţi de seamă şi epoci. Cu ajutorul izotopilor radio­activi s-a determinat structura de vîrstă (vechimea) a straielor din Africa şi s-au descoperit două „provincii de vîrstă" for­mate în urma unor cutări pe­trecute la o distanţă de 1 mi­liard de ani. Aceste două „pro­vincii" sînt despărţite printr-o linie structurală care traversea­ză Ghana. O altă probă a exis­tenţei în trecut a unui continent unic se bazează pe cercetarea sedimentelor depuse în Ocea­nul Atlantic. Analiza rocilor din structura continentelor a dove­susţinută de o documentaţie mi­nuţioasă, au făcut din Alexei Tolstoi un mare maestru al evo­cării istorice, da­­că acestea au o vechime de peste 3 miliarde de ani. Dacă Oceanul Atlantic ar avea a­­ceeaşi vechime, adică ar fi exis­tat la formarea iniţială a pla­toului continental, sedimentele depuse pe fundul oceanului ar trebui să aibă o grosime de peste 3 000 m. Cercetîndu-se însă stratul sedimentar, s-a constatat că grosimea acestuia nu depășește 300 m, ceea ce permite să se afirme că Ocea­nul Atlantic are o vechime de numai 200—300 milioane de Farmacia casei nu trebuie să lipsească din nici o gospodărie, dar ea își poate dovedi utilita­tea dacă este ţinută în ordine, controlată şi reînnoită periodic. Un control permanent va avea grijă în special să nu se acumu­leze medicamente alterate. Multe medicamente vechi nu numai că-şi pierd eficacitatea printr-o depozitare îndelungată, dar, adesea, se pot altera, de­venind fatale bolnavului. Se re­­comandă ca farmacia casei să nu fie niciodată aşezată deasu­pra sau lingă sobă, căldura modificînd anumite medicamen­te, ducînd la evaporarea conţi­nutului unor sticluţe, precum şi la uscarea alifiilor. MEDALION ALEXEI TOLSTOI DERIVA CONTINENTELOR (II) ani. Lucrul acesta permite să se situeze aproximativ perioada cînd America s-a despărţit de Europa şi Africa şi a luat naş­tere Oceanul Atlantic. Fenome­nul de derivă a continentelor nu este un fenomen brusc, ci conti­nuă să se producă şi în pre­zent, deşi mişcarea nu este per­ceptibilă într-o perioadă scurtă din punct de vedere geologic. cunoştinţe folositoare ! FARMACIA DE CASĂ (0 Nu există şerpi mari şi şerpi mîcî, ci existe numai şerpi, (proverb moloifl

Next