Satul Socialist, ianuarie 1971 (Anul 3, nr. 515-539)
1971-01-13 / nr. 523
PAGINA 2 CE FORME DE RETRIBUIRE APLICATI? (Urmare din pag. 1) acordăm norme de muncă. Ele se atribuie numai pentru producţie. La hectolitrul de lapte atribuim cite două norme de muncă, dacă îngrijitorul obţine în medie de la o vacă peste 10 litri de lapte zilnic şi 1,8 norme dacă producţia este mai mică. El mai primeşte cîte 3,5 norme pentru fiecare vacă rămasă gestantă în primul ciclu. Retribuţia se reduce dacă instalarea gestaţiei întîrzie, iar dacă este depăşit ciclul al treilea, îngrijitorul nu mai este retribuit pentru indicatorul respectiv. Se acordau cîte şase norme pentru fiecare viţel predat sănătos la vîrsta de 20 de zile. La acestea se adaugă alte trei norme atribuite la fiecare zece kilograme de spor în greutatea viţeilor în perioada în care se află în îngrijirea mulgătorului. In caz că viţelul nu-i sănătos la împlinirea a 20 de zile, el nu este preluat de creşă, iar mulgătorul pierde cele trei norme, fiind în plus obligat să îngrijească gratis animalul pînă ce se însănătoşeşte şiîntăreşte cel puţin 40 kg. îngrijitorii de animale tinere puse la îngrăşat sunt retribuiţi numai în funcţie de sporul de creştere în greutate. La fel şi cei care îngrijesc animale tinere destinate reproducţiei. La fiecare sută de kilograme de spor se acordă cîte opt norme de muncă celor care îngrijesc animale din categoria de vîrstă de 20 de zile pînă la şase luni. Pentru categoria următoare de vîrstă (6—12 luni) se atribuie şapte norme. Cîte 10 norme la suta de kilograme de spor primeau îngrijitorii de animale mai mari de un an. Cum spuneam, însă, această categorie de vîrstă a dispărut datorită unor sporuri zilnice ridicate de creştere în greutate. Asemănător sînt retribuiţi şi îngrijitorii de porci. Care sînt rezultatele ? In afara celor menţionate la început, merită, socot eu, adăugate cîteva cifre. La viţeii puşi la îngrăşat s-a ajuns la sporuri zilnice de creştere în greutate de 1100 de grame. Purceii de două pînă la patru luni acumulează zilnic, fiecare, 400—500 de grame, iar cei trecuţi de această vîrstă cresc zilnic în greutate cu 600 şi chiar cu 800 de grame. înainte de a se aplica actuala formă de retribuire, sporul de creştere în greutate era de două ori mai mic. Sistemul de retribuire pe care îl aplicăm noi conţine, într-o altă formă decît cea clasică, toate elementele acordului global. Vom continua să aplicăm acest sistem, aducîndu-i neîncetat îmbunătăţirile pe care le impune practica. De altfel, forma actuală este la a treia sau la a patra îmbunătăţire. Chiar zilele trecute am operat o modificare. Am sporit retribuţia la hectolitrul de lapte obţinut în timpul iernii, perioadă în care condiţiile de muncă sunt mai grele, iar preţul la care se livrează laptele este mai mare. Formele stimulative de retribuire au, desigur, un rol hotărîtor în sporirea producţiilor. Ele pot fi aplicate cu deplin succes numai în condiţiile existenţei şi respectării unui fel de contract între îngrijitori şi conducerea cooperativei. Printre altele, aceasta din urmă are datoria să asigure condiţiile materiale care să permită obţinerea unei producţii cît mai mari. Pe primul plan se află furajele. Noi asigurăm pe zi pentru o vacă ce dă o producţie zilnică mai mare de 10 litri următoarele nutreţuri : cîte 2 kg de lucernă, gazuri, tărîţe şi sfeclă de zahăr cultivată pentru furajarea animalelor, 4 kg de grosiere preparate, 6 kg. de porumb însilozat şi 200 de grame de şroturi. După cum se observă, respectăm raţiile stabilite printr-o cunoscută hotărîre a Consiliului de Miniştri. Raţiile prevăzute în această hotărîre se asigură şi celorlalte specii şi categorii de animale. O dată cu introducerea unor forme stimulative de retribuire a muncii îngrijitorilor şi cu asigurarea furajelor în cantităţile şi sortimentele prevăzute, creşterea animalelor a devenit un sector de producţie rentabil în unitatea noastră. Ing. STAN MACAFEI__| (Urmare din pag. 1) iif la normă convenţională s-a ridicat la 780 000 de lei. Suma a fost scăzută din totalul fondului destinat retribuirii. Cei 4 989 000 de lei rămaşi au fost împărţiţi la 15 587 000, sumă ce reprezintă valoarea producţiei globale, iar citul a fost înmulţit cu 1000. Am găsit astfel că tariful la mia de lei producţie obţinută este de 320 de lei. Ştiu că în unele cooperative care au aplicat acelaşi sistem de plată, tariful s-a calculat pe fiecare cultură în parte în funcţie de normele de muncă consumate la hectar, producţia obţinută la unitatea de suprafaţă şi valoarea acesteia. Noi a procedat în felul descris şi rezultatele au fost, socotim, bune. Dar să revin. La mia de lei producţia obţinută a rezultat, aşadar, tariful de 320 de lei. Cooperatorii au pretins ca plata să se facă în natură şi în bani. La fiecare mie de lei producţie realizată s-au distribuit grîu, cartofi, porumb şi zahăr în valoare de 185 de lei. Restul retribuţiei — adică 135 de lei —a fost achitat în bani. Dacă cei retribuiţi pe bază de tarif la mia de lei producţie obţinută au primit în natură aproape 70 la sută din plata cuvenită, celorlalţi cooperatori li s-au repartizat produse în proporţie de numai 54 la sută. Ştiind că vor cîştiga în funcţie de cît produc, cooperatorii retribuiţi pe bază de tarif la mia de lei producţie obţinută au efectuat lucrări agricole de calitate superioară, la timp. Ca urmare, cu toate greutăţile provocate de ploile din prima parte a verii, producţiile au fost mai mult decît mulţumitoare. Astfel, la porumb, cultivat pe 902 hectare, s-au obţinut în medie, în boabe stas, cîte 3 446 kg la unitatea de suprafaţă. La cartof, cultivat pe 240 de hectare şi la sfecla de zahăr, producţia medie vîndută şi încasată a fost — o curiozitate ! — aceeaşi : 26131 kg. la hectar. Datorită acestor producţii am putut să livrăm la fondul central al statului 1 000 de tone de porumb, 5 749 de tone de sfeclă de zahăr, cu 536 de tone peste prevederi şi 1701 tone de cartofi, cantitate ce depăşeşte de peste 2,3 ori pe cea contractată. Producţia globală planificată şi prevederile contractuale au fost depăşite şi în sectorul creşterii animalelor. Aceasta ne-a permis să încheiem L MIHAI SANDU anul 1970 cu venituri băneşti mai mari cu aproape 1000 000 de lei decît cele înscrise în planul financiar. Cooperatorilor li s-a acordat plata prevăzută, respectîndu-se întrutotul proporţiile stabilite. Petru D. Langa din brigada a doua care a lucrat singur un hectar cu porumb, 0,30 ha cu sfeclă şi cîte 0,20 cu mac şi cartofi, a primit 1098 kg de cartofi, 1638 kg de porumb boabe, 427 kg de grîu, 25 kg de zahăr şi 2 920 de lei. Obţinînd o producţie globală în valoare de 43 960 lei, îngrijitorul Mihai Miruţă a primit 57 kg de zahăr, 923 kg de grîu, 2198 kg de cartofi, 4 396 kg de porumb şi 6 594 de lei. Calculînd în bani, la preţ de stat, valoarea produselor, rezultă un cîştig anual de 14125 lei. Intrunindu-se recent în adunarea generală pentru a decide asupra formelor de organizare, normare și retribuire a muncii care vor fi aplicate în 1971, cooperatorii au apreciat ca fiind foarte stimulativ tariful de plată la mia de lei producţie obţinută şi au hotărît să-l menţină şi să-l extindă. El va fi aplicat anul acesta şi în legumicultura, sector care în 1970 a dat rezultate nesatisfăcătoare. Ne gîndim însă ca pînă la viitoarea adunare generală să-i aducem şi cîteva îmbunătăţiri pe care să le supunem aprobării cooperatorilor. Una din ele se referă la modul de a calcula manopera. A doua ţine de forma concretă în care se face plata. Credem că ea trebuie să se facă în bani într-un procent mai mare sau măcar trebuie plafonată cantitatea de produse pe care o poate primi un cooperator. De ce spun acest lucru ? Pentru că este limpede că Miruță, cooperatorul pe care l-am dat ca exemplu, nu are ce să facă în gospodăria proprie cu 2 198 kg de cartofi şi 4 396 kg de porumb boabe. El va trebui să vîndă o parte din produse, ducîndu-le în oraş. Plafonarea plăţii în produse sau reducerea proporţiei deţinută de aceasta în totalul retribuţiei ne va permite să acordăm avansuri băneşti lunare mai mari, ceea ce este în avantajul cooperatorilor. Miercuri 13 ianuarie Soarele răsare la ora 7 şi 50 de minute. Apune la ora 16 şi 59 de minute. De la începutul anului au trecut 13 zile. Pînă la sfîrşitul anului au rămas 352 de zile. STAREA VREMII: Timpul probabil pentru 13 ianuarie , vremea se menţine relativ umedă şi închisă în sudul ţării unde mai sînt posibile precipitaţii slabe, izolate. In regiunile din nordul ţării cerul va fi variabil. Temperatura va înregistra o uşoară creştere mai ales în regiunile de deal şi munte. Vînt slab pînă la potrivit. Temperaturile minime vor fi cuprinse între minus 10 şi zero grade, local mai coborîte in vestul ţării, iar maximele vor oscila între minus 3 şi 7 grade. Ceaţă slabă. Timpul probabil pentru 14, 15 şi 16 ianuarie , după o încălzire de scurtă durată ce se va simţi mai ales în zona de deal şi munte vremea se va răci începînd din nordul ţării. Cerul va prezenta înnourări mai accentuate în sudul şi estul ţării unde vor fi precipitaţii slabe. Vint slab • SATUL SOCIALIST Nr. 523 Miercuri 13 ianuarie 0 (Urmare din pag. 1i grafia şi istoria. A publicat lucrări ф în reviste de specialitate. Studiază şi acum, în vederea culegerii materialului necesar unei lucrări am- 9ale, tot ceea ce caracterizează istoria Văilor Hăşdăţii şi Feneşului şi, ca un corolar al pasiunii, a infst fiinţat în anul 1967 un muzeu de istorie culturală care cuprindea peste 400 de exponate caracteristice pentru zona în care se află. Nici o clipă nu am sesizat la acest om blazarea. El face parte ф din mediul în care trăieşte şi pe care l-a integrat pe deplin sufletului său. „ Şi pe medicul Alexandru Săndulescu, din comuna Furculeşti, judeţul Teleorman, îl caracterizează dorinţa de a fi prezent oriunde intervenţia sa este oportună; am văzut multe, a participat la desцрfăşurarea multor evenimente, aşa încît totdeauna are ce povesti. Şi povesteşte : ф „Am copilărit pe aceste meleaguri. Nu exista, pe atunci, spital, aşa încît multe epidemii se propaфăgau rapid. Cu peste 20 de ani în urmă, am revenit aici, ca medic. „ Am primit fonduri pentru spital. Oamenii m-au ajutat. Apoi, cu toţii am contribuit la aducerea unei conducte pentru apă potabilă în centrul comunei. Obiectivele realizate alături de consăteni, cota la cot cu ei, m-au legat de aceste " locuri". Iarna în „orăşelul" studenţesc Grozăveşti din Capitală Fotot S. CRISTIAN INTELECTUALUL SATULUI Ca medic, activitatea pe care o desfăşor îmi asigură nenumărate satisfacţii profesionale. Ca locuitor al comunei, participarea efectivă la rezolvarea unor probleme de interes obştesc mă angajează în aşa măsură, încît nu am timp să contemplu scurgerea timpului. Nu cred în posibilitatea izolării unui om faţă de dinamica vieţii, nu cred în diferenţierea pe care o fac unii între urban şi rural, ca posibilităţi de afirmare profesională. Inginerul Teodor Moldovan, de la cooperativa agricolă Aşchileul Mic, judeţul Cluj, element tînăr, cu reale posibilităţi pentru exercitarea meseriei, nu pregetă să-şi folosească puterea de muncă şi capacitatea profesională acolo unde a văzut că este util. îşi împarte ziua între atribuţiile de serviciu materializate prin rezultate notabile (printre altele, o îngrăşătorie de tineret taurin care livrează 130 capete pe an). Şi celelalte preocupări cotidiene : lectură, întîlniri cu oameni care nu îi mai sînt simple cunoştinţe, ci prieteni, la orele în care schimbul de idei colorează calmul serilor. Nu ştie dacă ar vrea să plece vreodată din aceste locuri. Nu ştie, pentru că nu s-a gîndit la o asemenea posibilitate. Şi apoi, de ce... ? Joi 14 ianuarie RADIO PROGRAMUL I : 6,00 — De la 6,00 la 9,30. 10,05 Pe Argeş în jos, muzică populară. 10,30 Clubul călătorilor (emisiune pentru tinerii ascultători). 11,15 Din ţările socialiste. Reportaje din R.P. Polonă şi R.P. Chineză. 11,50 Cotele apelor Dunării. 12,30 Intilnire cu melodia populară şi interpretul preferat. 13,00 Radiojurnal. 13,10 Avanpremieră cotidiană. 13,22 Rebus melodii. 16,00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16,30 Melodii cunoscute, interpreţi Îndrăgiţi. 17,00 Antena tineretului. 18,00 Orele serii. 20,05 Zece melodii preferate. 20,55 Ştiinţa la zi. 22,00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. Sport. PROGRAMUL II : 7,00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. Sport. 9,30 Vechi melodii populare. 10,40 Melodii de ieri, melodii de azi. 11,55 Ştiinţa la zi. 12,03 Avanpremieră cotidiană. 14,08 Muzică populară interpretată de Camelia Iacob, Ion Duca şi Florea Burnea. 15,30 Radio-şcoala. 16,00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16,55 Sfatul medicului. 17,00 Balade şi jocuri populare. 17,30 Dicţionar de literatură universală. 18,55 Partidului, inima şi versul. Damian Necula . Ţărm de vis. 22.00 Concertul orchestrei simfonice a radioteleviziunii. TELEVIZIUNE PROGRAMUL I : 10,00—11,30 Emisiune-lecţie pentru lucrătorii din agricultură. Cultura cartofului (timpuriu-vară-toamnă). 18.00 Emisiune în limba maghiară. 18,30 La volan — emisiune pentru conducătorii auto. 18,50 Mult e dulce și frumoasă. 19,20 1001 de seri — emisiune pentru cei mici. 19,30 Telejurnalul de seară. 20,45 Itinerar plastic.. . Bacău. 21,00 Film serial : Vidocq (VI) 21,30 Baschet masculin : Steaua—Spartak Leningrad (Cupa cupelor) Repriza a II-a. 22,30 Noapte de ianuarie... Solişti : Angela Moldovan şi Nicolae Florei. 22,50 Telejurnalul de noapte. PROGRAMUL II : 20.00 Concertul orchestrei simfonice a radioteleviziunii. 20.45 Univers XX Bătrâneţea — o boală care poate fi tratată ? 21.25 Buletin de ştiri. 21.30 Istoria filmului. ii», cm nit de adevărata нот (Urmare din pag. 1) cheltuieli minie. Pe banii cooperativei. Gestionarul Constantin Gîrbă, cel care trebuia să vîndă populaţiei cărămizile, relatează că nu a ştiut cînd au dispărut acestea din incinta de unde urma să le comercializeze. Repede, că sînt pe gratis. Pentru că „treaba" a mers bine, Augustin Popa a început să chefuiască... — Venea la bufet şi bea, zilnic, cantităţi mari de băuturi alcoolice. Avea şi invitaţi. Gestionara bufetului, Iuliana Haţag, precizează că preşedintele devenise un client fidel. — Plăteam, aşa că nu mi se poate imputa nimic. — Nu-i adevărat, Augustin Popa nu plătea băuturile pe care i le dădeam. Şi totuşi, lipsa în gestiune trebuia acoperită. Cum ? Iuliana Haţag îşi aminteşte că a fost întocmit un proces verbal prin intermediul căruia erau scăzute din gestiunea sa, în mod fictiv, cantităţi apreciabile de mărfuri, ca fiind alterate, asta ca să compenseze cheltuielile prilejuite de petrecerile organizate sub auspiciile preşedintelui. Prietenul, adică Pascu Gavruţă, n-a fost uitat. I s-au vîndut, din depozitul cooperativei, ţigle în valoare de 6 075 lei. Adică, de fapt, nu i-au fost vîndute, ci făcute cadou, pentru că de plătit, a plătit altcineva... — Am plătit ţiglele. Am dat 6 075 lei. Să fi plătit Pascu Gavruţă, din propriul buzunar, ţiglele ? — Nu le-a plătit. Eu am întocmit un borderou de achiziţie, în care consemnam preluarea, de la cooperativa din Lunca, a unei cantităţi de 405 kg brînză. Niciodată n-a existat această marfă. Borderou conţinea date fictive , şi era... confirmat de preşedinte. • Contabilul cooperativei de consum, Nicolae Roman, recunoaşte că a greşit. Că nu şi-a dat seama de gravitatea completării cu date imaginare a unui borderou şi a unei adeverinţe de primire-predare, al căror decont i-a procurat lui Gavruţă banii cu care a plătit ţigla. — Preşedintele m-a învăţat să fac astfel. Mi-a spus că nu o putem lăsa pe Gavruţă intr-o situaţie periculoasă, cu ţigla luată şî neplătită. Este adevărat, Augustin Popa, uzînd de funcţia sa, a insistat în vederea întocmirii unui act fals, dar contabilul Nicolae Roman, finind seama de obligaţiile sale de serviciu, trebuia să refuze practicarea unui fals evident. Abuzul, instigarea la acte necinstite, falsa înţelegere a unor relaţii de prietenie au constituit dominante ale comportări lui A. Popa, făcîndu-l să alunece pe panta furtului şi a declasării. Alături de atitudinea celor doi protagonişti ai furtului — expresia nu este nicidecum străină situaţiei — este de relevat faptul că întreprinderea din Oradea, al cărei salariat a fost pînă de curînd Pascu Gavruţă, a dat mandat unui om cu antecedente penale în vederea manevrării unor sume importante de bani , şi nu este lipsită de importanţă remarca privind atitudinea de toleranţă, frizînd complicitatea, a celor care cunoşteau practicile necinstite ale preşedintelui : contabilul Roman, bufetiera Haţag şi gestionarul Gîrbă au „închis ochii", au tolerat înfăptuirea unor acte necinstite, înlesnind, prin pasivitate, săvîrşirea unor ilegalităţi. (Urmare din pag. I) Grătarele, mai exact spus materialul din care ele au fost executate, a constituit cauza principală a sacrificării de necesitate a 2 230 de berbecuţi. Grătarele au fost confecţionate din şipci de lemn, şi multe dintre ele nu au rezistat la greutatea animalelor. In plus, între şipci a fost lăsată o distanţă mai mare decît cea stabilită, iar în intervalul dintre ele au intrat picioarele animalelor. Ambele deficienţe au dus, în ultimă instanţă, la ruperea picioarelor berbecuţilor şi, firesc, la tăierea lor. Popularea complexului cu animale s-a făcut, de asemenea, defectuos. Nu numai că berbecuţii au fost aduşi în tranşe mai mari sau mai mici, pînă în luna septembrie, dar nu s-a respectat, de către cooperativele furnizoare, una dintre regulile sanitar-veterinare elementare şi anume îmbăierea animalelor. Direcţia agricolă va trebui să-i oblige pe specialiştii din subordine să livreze berbecuţi către complex într-o perfectă stare de sănătate şi îmbăiaţi. De asemenea, împreună cu uniunea judeţeană a cooperativelor agricole, direcţia are datoria să se îngrijească de trimiterea animalelor la îngrăşătorie în timp util, adică cel mai tîrziu pînă în luna iulie. Furajarea berbecuţilor în complexe constituie punctul esenţial al întregii tehnologii de îngrăşare. La Filiaşi s-a ţinut seama mai puţin de acest lucru. O primă lipsă care a dus atît la consumuri ridicate, cît şi la încetinirea ritmului de îngrăşare a fost aceea a nutreţurilor combinate. Aceste furaje au fost înlocuite cu porumb şi orz. Dacă substituirea — termen în care includem şi prepararea furajelor — se făcea în mod corespunzăor, paguba nu ar fi fost prea mare. In loc să fie măcinate, porumbul şi orzul au fost numai fărîmiţate într-o moară existentă în complex. Nu am spus măcinate pentru că nu am fi respectat adevărul. Nu este preparat şi administrat potrivit tehnologiei nici finul care constituie 30 la sută din raţia furajeră ; el încă mai este administrat în starea brută în care este luat din şură. Toate acestea au dus la pierderea sau la utilizarea neraţională a unor mari cantităţi de nutreţuri, ceea ce este acelaşi lucru. Irosirea nutreţurilor s-a produs, în special, prin slaba lor asimilare de către animale, asupra asimilării a acţionat nefavorabil şi insuficienţa, la început, a apei — dar au existat şi pierderi de nutreţuri pe calea obişnuită, prin risipirea lor. Hrănitoarele în care se administrează nutreţurile au fost confecţionate din lemn. Diverse cauze — uscarea scîndurilor, ruperea lor, executarea necorespunzătoare a ieslelor — au dus la crearea unor rosturi și găuri prin care hrana, îndeosebi furajele concentrate, s-a scurs. Acestea de fapt sunt cauzele care au determinat un asemenea consum ridicat de furaje pentru o unitate de produs. Căile de înlăturare a neajunsurilor ivite în hrănirea berbecuţilor sînt cît se poate de simple şi unele dintre ele au început chiar să fie folosite. Este vorba în primul rînd de dotarea complexului cu utilaje pentru măcinarea boabelor. Cu sprijinul direcţiei agricole acum este aproape gata o astfel de instalaţie. Construirea unor depozite pentru păstrarea furajelor este, de asemenea, o măsură ce nu suportă amînare. Berbecuţii existenţi acum în complex consumă zilnic 15 000 kg de furaje, iar spaţii de depozitare nu sunt nici pentru o treime din această cantitate. Final de lucernă se ţine sub cerul liber şi în iesle ajunge, din pricina intemperiilor, mucegăit. Deci, vor trebui construite şi pentru acest furaj adăposturi. Este vorba de simple acoperişuri sub care să fie depozitat finul. Un alt mare neajuns al hrănirii animalelor îl constituie lipsa unei suprafeţe proprii pentru cultivarea furajelor. Se transportă nutreţuri de mare volum şi valoare mică — final — de la distanţa de 20—30 de km., ceea ce sporeşte considerabil costul acestora. Eliminarea risipei, prin rosturile ieslelor, se poate face prin căptuşirea acestora cu tablă, înlocuirea lor cu hrănitori metalice fiind prea costisitoare. Complxul intercooperatist de la Filiaşi duce o acută lipsă de personal de specialitate şi aceasta se resimte. Acum există doar un singur specialist cu studii superioare — directorul complexului — ale cărui obligaţii administrative îi răpesc destul timp, şi un tehnician. „Ar fi necesar, la un asemenea efectiv — ne declara directorul complexului — cel puţin încă un tehnician specializat în epizootologie“. Fără a avea pretenţia că am epuizat toate neajunsurile existente la îngrăşătoria de berbecuţi din Filiaşi ne oprim aici. Nu înainte de a atrage atenţia organelor agricole judeţene că în complex mai există încă 10 000 de berbecuţi care vor trebui hrăniţi corespunzător şi în această perioadă. OCHIUL STAPÂNULUI „Medic" sau „pacient" ? Fotó : N. RUSU ... ■ f||| .------Г- r irr^-M -J--Tf.M4TI1.il .... ТП-nr-ll IIMJtni Г ■. ..ми I " j I и ii 111 nui .....................................'IT ■ ■ . '■ ■■■■—1 ...................................... ........................................................................... ЛИНИ III II 1 1 • STAREft УйЙЩЮДУШ « РОЩЕЙ УШВ>Щ»ЦОйОРШ1Е»«0$1ЩШШОЩ| pînă la potrivit, din sectorul nord-estic. Temperaturile minime vor oscila între minus 8 şi 2 grade, mai coborîte în Se împlinesc 87 de ani de la naşterea scriitorului sovietic Alexei Nicolaevici Tolstoi. Şi-a cîştigat renumele literar prin povestirile din ciclul „Pe Volga" apărut în 1910, urmat la un scurt interval de romanele „Oameni ciudaţi" şi „Boierul şchiop" care zugrăvesc, cu pronunţate accente satirice, viaţa nobilimii decadente. Creaţia sa, bogată şi variată, este dominată de genul naraţiunii istorice de mare amploare, dezbătînd problemele fundamentale ale epocii. Printre romanele sale istorice se numără „Petru Г şi „Ivan cel a doua parte a intervalului, iar cele maxime vor fi cuprinse între minus 4 şi 6 grade. Ceaţă slabă locală. Groaznic*. Trilogia „Calvarul" urmăreşte drumul sinuos al evoluţiei morale a intelectualităţii patriotice, pînă la ataşarea definitivă a acesteia de revoluţia socialistă, de «лига întregului popor. în „Plinea", Alexei Tolstoi a reînviat pagini din epopeea frămintărilor războiului civil. In anii celui de-al doilea război mondial a desfăşurat o neobosită activitate publicistică. Umanismul şi patriotismul, bogata fantezie capabilă să reconstituie cu extraordinară precizie şi claritate detalii, fapte, evenimente de mare amploare, scene de masă, caractere, personalităţi de seamă şi epoci. Cu ajutorul izotopilor radioactivi s-a determinat structura de vîrstă (vechimea) a straielor din Africa şi s-au descoperit două „provincii de vîrstă" formate în urma unor cutări petrecute la o distanţă de 1 miliard de ani. Aceste două „provincii" sînt despărţite printr-o linie structurală care traversează Ghana. O altă probă a existenţei în trecut a unui continent unic se bazează pe cercetarea sedimentelor depuse în Oceanul Atlantic. Analiza rocilor din structura continentelor a dovesusţinută de o documentaţie minuţioasă, au făcut din Alexei Tolstoi un mare maestru al evocării istorice, dacă acestea au o vechime de peste 3 miliarde de ani. Dacă Oceanul Atlantic ar avea aceeaşi vechime, adică ar fi existat la formarea iniţială a platoului continental, sedimentele depuse pe fundul oceanului ar trebui să aibă o grosime de peste 3 000 m. Cercetîndu-se însă stratul sedimentar, s-a constatat că grosimea acestuia nu depășește 300 m, ceea ce permite să se afirme că Oceanul Atlantic are o vechime de numai 200—300 milioane de Farmacia casei nu trebuie să lipsească din nici o gospodărie, dar ea își poate dovedi utilitatea dacă este ţinută în ordine, controlată şi reînnoită periodic. Un control permanent va avea grijă în special să nu se acumuleze medicamente alterate. Multe medicamente vechi nu numai că-şi pierd eficacitatea printr-o depozitare îndelungată, dar, adesea, se pot altera, devenind fatale bolnavului. Se recomandă ca farmacia casei să nu fie niciodată aşezată deasupra sau lingă sobă, căldura modificînd anumite medicamente, ducînd la evaporarea conţinutului unor sticluţe, precum şi la uscarea alifiilor. MEDALION ALEXEI TOLSTOI DERIVA CONTINENTELOR (II) ani. Lucrul acesta permite să se situeze aproximativ perioada cînd America s-a despărţit de Europa şi Africa şi a luat naştere Oceanul Atlantic. Fenomenul de derivă a continentelor nu este un fenomen brusc, ci continuă să se producă şi în prezent, deşi mişcarea nu este perceptibilă într-o perioadă scurtă din punct de vedere geologic. cunoştinţe folositoare ! FARMACIA DE CASĂ (0 Nu există şerpi mari şi şerpi mîcî, ci existe numai şerpi, (proverb moloifl