Satul Socialist, ianuarie 1971 (Anul 3, nr. 515-539)

1971-01-13 / nr. 523

V T • In­­ vederea dezvoltării relaţiilor de prie­tenie şi a colaborării dintre Republica Socia­listă România şi Republica Togo, guvernele ce­lor două țări au hotârît să stabilească relaţii diplomatice la nivel de ambasadă. Cele două guverne au căzut, de aseme­nea, de acord să acrediteze ambasadori la Bucureţti ţi la Lome. SMIL SILIM­­ANUL III Nr. 623 MIERCURI13 IANUARIE 1971 4 pagini — 30 bani 1 • O delegaţie condusă de Mihai Balânescu, ministrul poştilor ţi telecomunicaţiilor, a ple­cat la Berlin, in vederea încheierii unui nou acord în probleme de poţta ţi telecomunicaţii între Republica Socialistă România ţi Repu­blica Democrată Germană.­­ Şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti, precum şi corespondenţi ai presei străine şi reprezentanţi ai unor companii ae­riene internaţionale au vizitat sanatoriul de geriatrie de la Otopeni, împreună cu oaspeţii se aflau Ion Cosma, ministrul turismului, şi Dan Enachescu, ministrul sănătăţii, precum şi reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Exter­ne. Cu acest prilej, prof. dr. Ana Aslan a în­făţişat activitatea clinicii, după care a fost prezentat un film ştiinţific documentar. • Pe data de 1 ianuarie s-a înfiinţat Centrul de calcul al Universităţii din Bucureşti, prin re­organizarea centrului existent în cadrul Facul­tăţii de matematicâ-mecanicâ a acestei insti­tuţii de­ învâţâmînt superior. In hotârîrea Con­siliului de Miniştri se precizează că noua unitate are ca obiect de activitate specializarea cadre­lor în domeniul tehnicilor de calcul şi efectua­rea de cercetări ştiinţifice. VIZITA DE LUCRU a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU in judeţul Prahova In cursul dimineţii de ieri, to­varăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Ro­mân, preşedintele Consiliului de Stat, însoţit de tovarăşii Gheorghe Pană, Maxim Berghianu, Manea Mănescu, Petre Blajovici şi Vasile Patilineţ, a început o vizită de lu­cru în judeţul Prahova. Asemenea recentelor întîlniri cu cei ce mun­cesc din judeţele Braşov şi Sibiu, întîlnirea conducătorilor de partid şi de stat cu oamenii muncii din acest judeţ se înscrie pe linia prac­ticii de consultare cu cei ce fău­resc bunurile materiale şi are drept obiectiv examinarea la faţa locului a modului în care s-a trecut la în­făptuirea prevederilor cuprinse în planul pe 1971, an ce marchează debutul noului cincinal. Prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu în mijlocul colectivelor de muncă din acest judeţ prile­juieşte manifestarea sentimentelor de dragoste faţă de partid, faţă de conducerea sa, sentimtiente expri­mate statornic de cei ce muncesc, de întregul nostru popor. Străbătînd localităţile Azuga, Buşteni, Poiana Ţapului, Sinaia, cu­noscute staţiuni turistice şi puncte de plecare spre cabanele din Bu­­cegi, coloana oficială este întîm­­pinată de numeroşi cetăţeni, local­nici sau oameni ai muncii aflaţi la odihnă care salută cu dragoste şi căldură pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pe ceilalţi conducători de partid şi de stat. Primul popas în cadrul acestei vizite de lucru a fost făcut la Uzi­na de mecanică fină Sinaia, puter­nică unitate a industriei construc­toare de maşini din ţara noastră. Muncitori ai uzinei, mii de local­nici au ieşit în întîmpinarea se­cretarului general al partidului. Pe platoul din faţa fabricii fluturau steaguri roşii şi tricolore. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători de partid şi de (Continuare în pag. a 4-a) CE FORME DE RETRIBUIRE APUCAŢI? Exact In urmă ca an an mem­brii consiliului de conducere şi al comitetului de partid din cooperativă, plus specialiştii u­­nităţii discutau de la om la om cu fiecare cooperator în parte pentru a le explica o nouă formă de retribuire a muncii prestate. Era, după cum au confirmat-o şi rezultatele anului 1970, o formă superioară, deoarece ţi­nea seama nu numai de efortul depus, ci şi de producţia reali­zată ca urmare a calităţii lucră­rilor, a executării lor la mo­mentul cel mai potrivit. Noul sistem de plată pe care îl pro­puneam a fost explicat pe bază de calcule clare, cu creionul în mină acasă la cooperatori sau la tablă, în duminicile cind oamenii se stringeau la căminul cultural ori la şcoală. Cooperatorii au înţeles că prin aplicarea noii forme de retribuire cei harnici şi pricepuţi vor avea numai de cîştigat, producţiile ca şi veniturile vor creşte. In consecinţă adunarea generală din 14 februarie 1970 a hotărît ca alături de tariful la norma de muncă să introdu­că şi tariful la mia de lei pro­ducţie obţinută. Aplicarea a­­cestei modalităţi de plată este Indicată pentru lucrări, culturi şi activităţi din care rezultă producţii ce pot fi uşor expri­mate în formă valorică. Noi am hotărît să-i retribuim pe bază de tarif la mia de lei pro­ducţie obţinută pe cooperatorii care urmau să lucreze la cui-MIHAI SANDU preşedintele coope­rativei agricole din Dumbrăveni, judeţul Suceava tura porumbului, sfeclei de za­hăr, cartofului, macului, soiei, precum şi pe îngrijitorii de a­­nimale. Cum am calculat noi tariful care, în cazul de faţă, este si­milar costului manoperei ? Mai întîi am întocmit planul de producţie şi financiar, devizele de lucrări şi fişele de calculaţii. Din producţia globală plani­ficată s-au scăzut cheltuielile materiale prevăzute, rezultînd o producţie netă în valoare de 7 912 000 de lei, care a fost re­partizată pe principalele două fonduri : de acumulare şi de consum. Fondului de acumulare i s-a alocat prin plan 20 la sută din producţia netă, adică 1 437 000 de lei. Din fondul de consum, în valoare de 6 475 000 de lei, s-au reţinut, prin plan, contribuţia pentru Casa de pen­sii şi sumele cuvenite fondului de ajutorare şi celui social­­cultural, rămînînd pentru retri­buirea muncii 5 769 000 de lei. împărţind această sumă la cele peste 240 000 de norme conven­ţionale de muncă reieşite din devizele de lucrări, am aflat valoarea planificată a unei nor­me. Pe baza tarifului la norma convenţională, egal cu 22 de lei, i-am retribuit pe cei care prin natura activităţii lor nu puteau fi plătiţi în funcţie de producţia obţinută. Mă refer la personalul tehnico-administra­­tiv, la cooperatorii care acti­vează în sectoarele de trans­­porturi, construcţii etc. Totalul plăţii calculate pe bază de la­(Continuare în pag. a 2-a) Două fapte mi se par deo­sebit de grăitoare. Primăvara trecută, prin aprilie, coopera­tiva noastră ocupa la produc­ţia zilnică de lapte obţinută de la o vacă, locul al 103-lea pe judeţul Olt. Acum ocupă locul al doilea. Pe primul se situează cooperativa din Stoicăneşti care, reamintim, deţine drapelul şi diploma de unitate fruntaşă pe ţară la producţia de lapte. Ce­lălalt fapt , în primăvară, tot prin aprilie, evidenţa zooteh­nică ar mai fi trebuit să aibă o rubrică pentru a se potrivi şi în cooperativa noastră. Atunci aveam tăuraşi care trecuseră de 18 luni şi încă nu ajunseseră la greutatea de livrare, iar evi­denţele nu prevedeau o rubrică cu această categorie de virstă în care să-i înscriem. Acum e­­videnţele zootehnice tot nu ni se potrivesc întocmai. Este vorba de rubrica „taurine de îngrăşat de 12-18 luni", care la noi ră­­mîne goală deoarece tăuraşii a­­jung la greutatea de livrare înainte de a împlini un an. Această schimbare radicală a situaţiei se datoreşte modifică­rii formei de retribuire. Pînă în primăvara anului trecut, u­­nui cooperator care avea în primire vaci de lapte i se a­­cordau 180 de norme anual pen­tru îngrijire. El le primea indi­ferent de producţia realizată. Astăzi, pentru îngrijire nu mai (Continuare in pag. a 2-a) Ing. STAN MACAFEI preşedintele cooperativei agricole Drăgăneşti-Olt, judeţul Olt în atenţia organelor agricole judeţene şi conducerii complexului intercoo­­peratist pentru îngrăşarea mieilor de la Filiaşi Ochiul stăpînului nu-i deajuns pentru a îngrăşa vita Activitate prin excelenţă rentabilă, îngrăşarea berbecuţilor s-a extins şi în judeţul Dolj prin înfiinţarea la Filiaşi a unui com­plex intercooperatist cu o capacitate de 30 000 de capete. Anul trecut complexul a fost populat cu 18 418 berbecuţi. Din aceştia, 4 400 au fost livraţi, 3 400 au murit ori au fost sacrificaţi de nece­sitate, iar ceilalţi peste 10 500 se mai găsesc în tronsoane. Rezul­tatele de producţie şi economice ale activităţii întreprinderii pot fi exprimate prin următoarele cifre : spor mediu zilnic de creştere în greutate — circa 90 de grame ; consum de furaje pentru un ki­logram de spor — 10,7 kg ; costul unui kilogram de spor — 15,80 lei. Simpla citire a acestor cifre de­notă că la Filiaşi îngrăşarea miei­lor este nerentabilă. Cum cauzele sunt multiple, vom încerca să le expunem, nu însă în funcţie de importanţa lor, ci în ordinea în care au apărut. Totodată, vom arăta şi modalităţile de remediere a lor şi, implicit, a neajunsurilor provocate. Complexul a fost înfiinţat pe un teren mocirlos pe care apa bălteş­te toată vara. Atmosfera generată de apă stătută influenţează nega­tiv sănătatea şi dezvoltarea anima­lelor. Eliminarea apei prin dre­­narea terenului ar înlătura acest neajuns. Vor fi necesare cheltuieli suplimentare. Ele vor fi însă recu­perate în timp scurt ca urmare a sporurilor de producţie realizate datorită îmbunătăţirii mediului în­conjurător. SABIN CERCELARU (Continuare în pag. a 2-a) Pagina a 3-a: ADUNĂRILE GENERALE - PRILEJ DE PROFUNDE ŞI RESPONSABILE ANALIZE , MIJLOC DE PERFECŢI­ONARE A ACTIVITĂŢII OR­GANIZATORICE ŞI­­ ECO­NOMICE wwwwvuwwwwvwwwwwvwvwuwwf ţ CHEMARE către toate consiliile populare, către toţi oamenii muncii din­­ municipiile, oraşele şi comunele Republicii Socialiste România Consiliul popular al judeţului Neamţ, întrunit în cea de-a VIII-a sesiu­ne ordinară pentru a dezbate şi adopta planul economic şi bugetul local pe anul 1971, analizind activitatea desfăşurată în anul care a trecut, constată că au fost obţinute realizări însemnate in toate domeniile vieţii economice şi so­­cial-culturale a judeţului. Răspunzind cu însufleţire la Chemarea la întrecere adresată de Consiliul popular al judeţului Constanţa, oamenii muncii din judeţul nostru au realizat şi depăşit indicatorii economici şi sarcinile din domeniul edilitar-gospodăresc şi social-cultural contribuind prin aceasta la creşterea continuă a nivelului lor de viaţă materială şi spirituală. Constatăm cu satisfacţie că angajamentele luate în Întrecerea dintre con­siliile populare au fost îndeplinite şi depăşite. Astfel, angajamentul la produc­ţia industrială a fost depăşit cu 10,8 milioane lei, din care la producţia de mo­bilă 3,7 milioane. De asemenea, a fost depăşit cu 4,5 milioane lei angajamentul la produc­ţia de construcţii-montaj. Apartamentele prevăzuta in planul anului 1970 au fost date în folosinţă în totalitate pînă la 30 octombrie, cu 30 de zile înainte faţă de angajament, dindu-se pînă la sfirşitul anului peste plan 213 aparta-, mente. Au fost desfăcute către populaţie mărfuri peste plan în­ valoare de 33 mi­lioane lei. S-au realizat economii suplimentare prin reducerea preţului de cost in valoare de 3,3 milioane lei faţă de angajamentul de 1,3 milioane, precum şi beneficii peste plan de 6 milioane lei faţă de 1,5 milioane lei. Angajamentele asumate in activitatea de prestări din gospodăria comunală au fost depăşite cu 7 milioane lei. S-au executat in plus 40 mii mp moderni­zări străzi şi trotuare în municipii şi oraşe, precum şi 2 km imbrăcăminţi as­­faltice uşoare. Prin mar­­că patriotică s-au efectuat lucrări în valoare de a­­proape 72 milioane lei, faţă de angajamentul de 50 milioane lei, iar prin con­tribuţia voluntară a locuitorilor au fost date in folosinţă 47 săli de clasă, două grădiniţe şi alte lucrări social- culturale. Consiliul popular judeţean, analizind în spiritul indicaţiilor date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. şi a guvernului din noiembrie şi la plenara Comitetului Central din decembrie 1970, precum şi in lumina legii prin care Marea Adunare Na­ţională a adoptat planul de stat pe 1971, a scos in evidenţă posibilităţile de care dispune judeţul şi care, puse mai bine în valoare, pot contribui la sporirea aportului judeţului Neamţ la măreaţa operă de edificare a socie­tăţii socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră. (Continuare în pag. a 4-a) Ц CITITORII.w Vară continuă. Sub acoperişul de sticlă al serelor întreprinde­rii intercooperatiste din Bărcâ­­neşti, judeţul Prahova, dezvolta­rea culturilor de tomate este ur­mărită îndeaproape de către specialişti. În curînd, pieţele oraşelor vor primi roşii din „noua" recoltă Foto : C. DUMITRU I N i, din fond, e de a­d­ev­arata hoţie . Vreau să-mi fac casă ! Augustin Popa, fost pînă de cu­rînd preşedintele cooperativei de consum din comuna Lunca, ju­deţul Bihor, voia, intr-adevăr, să devină proprietarul unui imobil ; aşa incit, firesc, a anunţat intenţia şi unui bun prieten al său , Pascu Gavruţă, merceolog la întreprin­derea pentru industrializarea lap­telui, din Oradea. Din acel mo­ment, prietenia lor a degenerat in cîrdăşie. In staţia C.F.R. din oraşul Dr. Pe­tru Groza a sosit un vagon con­­ţinînd 17 250 bucăţi de cărămidă, valorînd, exact, 10 867 lei , docu­mentele de însoţire ale transportu­lui indicau, ca beneficiar, coopera­tiva de consum din Lunca. Adică, toate cărămizile, în mod firesc, ur­mau să fie vîndute populaţiei de­servite de cooperativă. Inexact­­întreg conţinutul­ vagonului avea cu totul altă destinaţie, stabilită de preşedintele Popa şi merceolo­gul Gavruţă, care concepuseră un plan... — Dacă vrei casă, îţi pot procu­ra cărămizi, pentru că „am pe ci­neva" la I.I.L. Crişana. Vorbele merceologului au germi­nat ideea unui schimb : — Dă-mi cărămizi şi îţi dau, din depozitul cooperativei, ţiglă. In treacăt fie spus, merceologul Pascu Gavruţă făcea speculă cu ţigle, deşi întreprinderea îl salariza să achiziţioneze brînză telemea, ceea ce este, oricum, cu totul alt­ceva. Au bătut palma. Vagonul a sosit. Cărămizile... —• Le-am vîndut populaţiei. Pot dovedi cu acte. Preşedintele Augustin Popa a căutat, inutil, actele doveditoare ale unei destinaţii legale pentru cărămizi. Acestea au fost descăr­cate şi transportate, fără jenă, în curtea lui Vasile Popa, tatăl celui care confunda prerogativele unei funcţii de răspundere cu libera cale a abuzului. Și nu numai atît. Nici măcar o cărămidă n-a fost­ plătită. Casa trebuia construită cu A. SOLOMOMESCU (Continuare în pag. a 2-a) INTELECTUALUL SATULUI ŞI SATUL­­ INTELECTUALULUI Am discutat cu cîţiva medici, in­gineri, profesori, care îşi practică profesiunea în mediul rural şi care s-au integrat definitiv în viaţa sa­tului, despre menirea lor socială ca sursă de vitalitate a unei existenţe constructive. „Preocupări ? Nu ştiu cu ce să încep". într-adevăr, profesorul E­­meric Boldizsár, născut în comuna Săvădisla, judeţul Cluj, director al şcolii din această localitate, nu poate alege cu uşurinţă, dintre preocupările lui, pe cea care îi de­fineşte existenţa. „Profesiunea, în primul rînd. Evident, ca profesor de literatură, contactul cu ideea tipărită îmi este strict necesar. Sunt convins, în urma propriei ex­perienţe, că există multiple posi­bilităţi pentru cunoaşterea noută­ţilor profesionale, de către inte­lectualul din mediul rural". Ne împărtăşeşte preocupări ca cetăţean al comunei, ca vicepre­şedinte al comitetului executiv al Consiliului popular. Participă la elaborarea soluţiilor privind utili­zarea cit mai eficientă a sumelor destinate lărgirii spaţiilor pentru şcolarizare. Apoi, ne spune că „va trebui să construim un pod pe Strada Mică. Grădiniţa de co­pii trebuie împrejmuită... că­minul cultural necesită amena­jări". Treptat, se derulează epi­soadele unei existenţe cotidiene a cărei caracteristică este în primul rînd participarea la ceea ce se pe­trece în jur. Profesorul Emeric Boldizsár are sesiuni extraprofesionale : etno- S. ALUCANDRESCU (Continuare în pag. a 2-a)

Next