Satul Socialist, februarie 1971 (Anul 3, nr. 540-563)
1971-02-23 / nr. 558
PAGINA 2 SATUL SOCIALIST лллллллллллллллл/^ PE MAfilSTBAliBIiff!IVdWl.lUI • Producţia globală industrială a judeţului Covasna a crescut în 1965, comparativ cu anul 1950, de cca. 1,9 ori, iar la finele anului 1970 era de cca. 7,5 ori mai mare faţă de 1950. O fabrică de confecţii, o fabrică de amidon şi una de şuruburi înscriu oraşul Tirgu Secuiesc pe orbita dezvoltării industriale Foto : ÁRPÁD BARTHA (Urmare din pag. 1) Covasnei era cunoscută şi preţuită. In „Ţara Buzaielor" sunt mărturii că încă în urmă cu zece milenii se afla o potecă croită printre gatejele pădurii, care unea aşezările preistorice de la Gîlma şi Cremenea. In aceeaşi zonă a judeţului s-au încrucişat drumurile dacilor, drumuri pe care, mai apoi, romanii aveau să le consolideze cu piatră, să le împresoare cu ziduri şi turnuri de apărare. De la Barcani la Zăbrătău, de la Chichirău şi Crasna pînă la Ciumernic, în toată această „Ţară a Buzaielor“, aşezările se răsfiră pe sub cununa pădurilor, iar drumurile se întretaie acum şi pe pămînt şi în aer, în încrucişarea cablurilor de funicular. Văile răsună de rîvna topoarelor şi gaterelor, pentru că aici sînt meleagurile „pădurenilor", ale neobosiţilor meşteri ai „aurului verde"*. Ca şi la Tîrgu Secuiesc şi Oituz, la Zăbrătău a fost construită o fabrică modernă de cherestea, care produce anual peste 24 000 metri cubi de scînduri. Codrii din judeţul Covasna trimit astfel solia lor cu mireasmă de răşină pînă în ţări străine. Aproape 80 de ani numără Cristifon Purecel, iscusit rapsod popular din Barcani, care, asemenea lui Ghiţă Baciu din Floroaia, ştie să spună — ceasuri în şir — versuri pe lingă foc, pe cînd ciobanii îngînă din fluier cîntece de demult. Pentru ca înnăscuta aplecare spre rostirea în stihuri să aibă sprijin, dascălii liceului cel nou au înfiinţat, împreună cu elevii lor, revista „Lira nouă". Şi astfel, urmaşii celor ce au zămislit „pe-o gură de rai", balada mioarei năzdrăvane, fii şi nepoţi de oieri şi de pădureni continuă — cu glasuri proaspete —■ cîntecul început de strămoşi. Dar, consemnind dragostea localnicilor pentru continuarea tradiţiilor, se cuvine elogiată şi ambiţia cu care aceeaşi oameni pun temei începuturilor. Filele din cronica cea nouă a Covasnei fixează astăzi evenimente fără precedent ca amploare şi densitate în timp în istoria locurilor. Pomeneam despre Tîrgu Secuiesc, unde s-a înălţat în anii din urmă o modernă fabrică de cherestea. Acest oraş, cu un trecut cenuşiu, începe să-şi contureze un tot mai marcat profil industrial, lansînd într-o adevărată „serie" marile sale premiere industriale. Intr-un singur an au apărut aci o fabrică de confecţii, o fabrică de şuruburi şi o alta care produce amidon. Prima dintre ele, cu o producţie în valoare de 125 milioane lei pe an, şi-a creat intr-un timp record o binemeritată reputaţie a calităţii : opt ţări străine figurează de pe acum pe lista sa de exporturi. Colectivul tinerei fabrici de şuruburi se anunţă, de asemenea, la fel de ambiţios. Pînă în 1973 nivelul producţiei anuale va atinge cifra de 15 000 tone de diferite organe de asamblare necesare industriei metalurgice, pentru ca în anul următor producţia să atingă 20 000 tone. Cea de a treia fabrică ce completează platforma industrială a oraşului, cea mai modernă de acest fel de pe continent, are o capacitate zilnică de producţie de 300 de tone cartofi sau 85 tone porumb, amidonul preparat fiind rezultatul unui proces de fabricaţie exclusiv automatizat. Şi micul oraş Baraolt Începe să-şi creeze reputaţia sa industrială. O fabrică de produse lactate şi o staţie de înnobilare a cărbunelui au deschis un capitol nou în viaţa acestei localităţi neînsemnate altădată, punând în valoare hărnicia şi priceperea locuitorilor săi. Semnificativ pentru ceea ce se făureşte în ritm susţinut pe toată întinderea judeţului Covasna este comunitatea de năzuinţe ca leagă deopotrivă naţionalităţil er, dar şi generaţiile. Asaltul impetuos al înnoirilor, iniţiat şi condus de către partid, a mobilizat forţele creatoare ale românilor şi maghiarilor, ale tinerilor şi vîrstnicilor, ale căror aspiraţii cresc din aceeaşi tulpină viguroasă a orinduirii noastre, bazate pe muncă înfrăţită pentru progres social continuu. Cu îndreptăţită mîndrie, locuitorii judeţului ţin să ilustreze prin cifre comparative marele pas pe care viaţa nouă l-a realizat şi pe aceste locuri. Intre anii 1950 şi 1970, producţia globală industrială a crescut de circa 7,5 ori ; între 1965—1970, investiţiile făcute în economia judeţului s-au cifrat la 1,8 miliarde lei, de peste 2,5 ori mai mult decit în anii 1961—1965. Străvechea preocupare a oamenilor, legată de agricultură şi de creşterea vitelor, a căpătat, de asemenea, în condiţiile mecanizării şi a marilor suprafeţe înfrăţite, o nouă rodnicie. Statisticile arată că în cele 50 de cooperative agricole din judeţ, recolta anului trecut a fost , în comparaţie cu anul 1950 — aproape dublă la grîu, cu 50 la sută mai mare la cartofi şi cu 53 la sută mai mare la sfeclă de zahăr. Desigur, a arăta că astăzi agricultura judeţului dispune de un număr triplu de combine pentru recoltarea păioaselor faţă de anul 1965 sau că numărul tractoarelor a sporit în aceeaşi perioadă de la 565 la circa 900, înseamnă a privi şirul prefacerilor din punctul de vedere elocvent dar rece, al cifrelor. în fapt, fiecare procent şi fiecare imperceptibilă creştere statistică a avut la temelia sa muncă şi sudoare omenească, efort şi nădejde în viitor. Pentru că, asemenea tuturor COVASNA celor ce muncesc din patria noastră, locuitorii judeţului Covasna găsesc în cuvîntul mîine combustia miraculoasă a faptelor de astăzi. Pentru oraşul Sfîntu Gheorghe, viitor înseamnă o fabrică modernă de motoare electrice, o alta care va confecţiona aparataj de bord pentru automobile, precum şi o a treia profilată pe executarea de acoperiri galvanice. Pentru că, aşa cum desluşeşti din cuvintele localnicilor, judeţul Covasna — „tărîm de cîntec şi baladă" — îşi scrie, sub flamura partidului, capitolul avîntat al istoriei contemporane, prin munca tuturor, cu slove din aurul viu al energiilor descătuşate. agricultura R ICULT U R A ! Adăposturile pentru ' animale ale cooperativelor agricole din judeţ sînt electrificate în proporţie de 94 la sută . \ • în ultimii cinci ani, suprafața irigată a jude* j I fului a crescut de peste 10 ori. { IN 1965 ERAU IRIGATE 460 HA j i IN 1970 ERAU IRIGATE 4 820 HA | SUPRAFAŢA DE TEREN CE REVINE UNUI TRACTOR ASCENSIUNI PE TREPTELE BUNĂSTĂRII V ■ __ V • în ultimii cinci ani, în satele judeţului au fost construite 1 676 case noi • Volumul desfacerilor de mărfuri prin cele 31 cooperative săteşti şi 513 magazine a crescut între 1965—1970 faţă de anii 1960—1965 cu circa 200 MILIOANE LEI • în satele judeţului există peste 100 CĂMINE CULTURALE • Dacă în 1965 era un medic la 854 locuitori, în 1970 există un medic la 720 LOCUITORI Cartierul textiliştilor din oraşul Sf. Gheorghe Nr. 558 Marți 23 februarie Forţa cuvîntului ROSTIT (Urmare din pag. I) contribuţia artişti sibieni între care pictorii Nicolae Barcan, Sieglinde Bottesch şi I. Chişu, sculptorul Ion Cărămidar şi graficianul Horst Zay); concerte de muzică populară însoţite de o prezentare a zonelor folclorice sibiene; concursul „Să ne cunoaştem judeţul", iar acum în „Luna cărţii la sate“ s-a organizat o întîlnire a sătenilor cu scriitorii combinată cu o expoziţie de carte şi cu un recital de poezie. Desigur, această acţiune aflată în anul de existenţă este meritorie Ceea ce însă este şi mai bine consolidat în judeţul Sibiu, sunt universităţile populare, astăzi şapte la număr, trei din ele în mediul rural , în comunele Axente Sever, Cristian şi Tălmăciţi, localităţi cu o populaţie mixtă de muncitori şi agricultori. In prezent aceste universităţi numără 5 400 cursanţi, dintre care 600 în mediul sătesc. După ce profesorul universitar dr. Dan Smîntînescu din Bucureşti a ţinut la Tălmăciţi şi Axente Sever (în 13 şi respectiv 15 noiembrie 1970) conferinţa de deschidere a cursurilor cu tema „Cărturari ardeleni — mari patrioţi“ şi a întrunit un public numeros, atent şi entuziast, conducerile acestor universităţi populare săteşti nu s-au sfiit să mai invite şi alţi specialişti buni oratori să prezinte expuneri. Adolf Armbruster, doctorand, cercetător principal la institutul de istorie „Nicolae Iorga“ din Bucureşti, a fost oaspetele universităţii populare din Tălmaciu cu o interesantă conferinţă din istoria Transilvaniei ţinută în limba germană. De altfel în cele trei comune menţionate există şi cursuri în limba germană. La Tălmaciu pentru cele opt teme ale cursului „Din istoria culturii transilvănene“ au fost solicitaţi conferenţiari din Sibiu şi Bucureşti (profesorul Hans Tobie a vorbit despre „Gheorghe Dima şi mişcarea corală în Transilvaniabibliotecarul Peter Binder despre „Rolul asociaţiei ASTRA în dezvoltarea culturii din această regiuneThomas Năgler despre „Cetăţi fortificate în sudul Transilvaniei“ etc.). La Axente Sever unul din cercurile universităţii populare, condus de prof. Helmut Gross, cuprinde 14 expuneri în limba română despre „Tehnica în istoria civilizaţiei" iar altul se ocupă de cultivarea tradiţiilor folclorice ale saşilor şi confluenţa obiceiurilor populare româneşti şi săseşti. La Cristian, unde după un sezon bogat de activitate 1969—70 s-a ajuns deja în anul 11 al cursului „Din enigmele vieţii", sub îngrijirea profesorului emerit Werner Klemm se desfăşoară o activitate foarte meritorie. Ca şi in celelalte cazuri şi aici la Cristian toate conferinţele programate s-au ţinut la datele prevăzute. Este caracteristic pentru activitatea culturală din comuna Cristian care se afirmă în toate domeniile (teatru de amatori — echipă în limba română şi germană, echipă de dansuri laureată a mai multor concursuri — muzeu sătesc realizat din contribuţia benevolă a localnicilor, fanfară etc.), că multiplele şi frecventele programe ce le prezintă în clădirea modernizată a căminului cultural, de regulă, sunt combinate şi completate cu scurte conferinţe de ţinută. Astfel, prof. dr. docent Carol Gölner, membru al prezidiului Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice, şi alţi oameni de ştiinţă răspund cu drag invitaţiei de a vorbi la Cristian, pentru că acolo găsesc întotdeauna un auditoriu atent. S-ar mai putea da multe exemple şi de cifre statistice din acest domeniu de activitate. Ne vom mulţumi însă cu o cifră globală. Numai în 1970 la cele 724 manifestări organizate de comisia pentru difuzarea ştiinţei şi culturii au participa 80 500 cetăţeni români, germani, maghiari dintre care peste 34 000 din mediul sătesc. Aceste exemple dovedesc că putem fi optimişti în ce priveşte folosirea sălilor de conferinţe ale căminelor culturale săteşti. Nu se întrevede deloc o dispariţie a acestei modalităţi de instruire multilaterală a populaţiei adulte. Omul este dornic să înveţe toată viaţa. Acei intelectuali care îşi înţeleg misiunea pot contribui la dezvoltarea zestrei culturale, la lărgirea orizontului politic şi cultural al oamenilor, la răspîndirea mai directă a ideilor socialismului, la înţelegerea politicii marxist-leniniste a partidului. Exemplele arătate ne înfăţişează activitatea ce se desfăşoară pentru educarea oamenilor muncii în spiritul patriotismului socialist, al solidarităţii şi frăţiei, al dragostei faţă de patria comună. In care muncesc şi trăiesc alături români, germani şi maghiari. Consiliul judeţean al oamenilor muncii de naţionalitate germană încă de la înfiinţarea lui, în noiembrie 1968, a adus o contribuţie substanţială la transmiterea valorilor culturii socialiste mai ales în rîndurile populaţiei săteşti, la ridicarea conştiinţei politice a acesteia. Valoarea cuvîntului rostit în sală în faţa unui auditoriu care se întruneşte de bună voie şi de ce să nu o spunem■ şi din curiozitatea de a afla ceva nou depinde de posibilităţile intelectuale ale conferenţiarului, depinde de felul cum acesta este ancorat în actualitate. S-a făcut observaţia, dacă nu ar fi cazul ca în afara cadrelor didactice să participe mai activ şi medicii din circumscripţiile comunale, inginerii agronomi, medicii veterinari, intelectualitatea tehnică. O observaţie justă, deoarece în condiţiile cînd învăţămîntul agrozootehnic este racordat la televiziune, inginerul agronom rămîne disponibil pentru unele expuneri mai speciale. In altă ordine de idei, pentru a conduce la o reuşită mai bună a acţiunilor amintite, se propune organizarea unor expoziţii itinerante — în cazul judeţului Sibiu Muzeul Brukenthal şi serviciul de pedagogie muzeistică recent înfiinţat a înjghebat deja unele acţiuni. In afară de aceasta este necesară şi vizitarea în grupuri organizate (cu concursul O.N.T.) a celor şapte muzee săteşti din judeţul Sibiu cit şi a casei memoriale Stephan Ludwig Roth din Mediaş, care a fost inaugurată in cadrul festivalului „Cibinium '70“. Acestea ar servi aceluiaşi scop : cultivării sentimentelor patriotice în nodurile largi ale populaţiei, cimentării frăţiei dintre români, germani şi maghiari, care de multe secole trăiesc și muncesc împreună pe acest pămînt, transmiterii valorilor culturii noastre socialiste. Miercuri 24 februarie RADIO PROGRAMUL I: 6.00 „De la 6.00 la 9.30“; 10.05 Muzică populară din Moldova ; 10.30 Vreau să ştiu ; 11.05 Muzică uşoară de Sile Dinicu ; 11.50 Cotele apelor Dunării ; 12.30 întîlnire cu melodia populară şi interpretul preferat ; 13.00 Radiojurnal ; 13.22 Rebus melodii ; 14.40 Solişti şi formaţii artistice de amatori ; 15.05 — 100 de legende româneşti ; 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier ; 17.00 Antena tineretului ; 17.30 Concert de muzică populară ; 20.40 Interpreţi îndrăgiţi ai cîntecului popular : Maria Lătăreţu ; 21.25 Consemnări de Eugen Florescu ; 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. Sport ; 22.30 Concert de muzică uşoară. PROGRAMUL II : 6.00 — 8.10 Program muzical de dimineaţă ; 7.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. Sport ; 8.10 Tot înainte ; 8.55 Anii tineri plini de floare — cîntece ; 9.10 Curs de limba germană ; 9.30 Orchestra de muzică populară „Flacăra Prahovei" din Ploieşti ; 10.35 Fredonaţi cu noi — muzică uşoară ; 11.20 Solişti şi formaţii de muzică uşoară ; 12.30 Din operetele compozitorilor noştri ; 15.20 Rapsozi ai cîntecului popular ; 15.30 Radio-şcoală ; 16.00 Radiojurnal. Buletin meteorutier ; 16.15 Cîntă Jean Păunescu ; 16.50 Pe teme medicale ; 17.00 Cîntece populare de dragoste ; 18.55 PARTIDULUI, inima și versul ; 19.05 Cîntecul e pretutindeni ; 19.50 Noapte bună, copii ; 20.15 Teatru radiofonic ; 21.05 Prognoză muzicală — muzică ușoară. TELEVIZIUNE 10.00 — 11.30 Emisiuni-lecţii pentru lucrătorii din agricultură ; 18.00 Deschiderea emisiunii ; 18.30 Cadran internaţional ; 19.10 Tragerea pronoexpres ; 19.20 1001 de seri ; 19.30 Telejurnalul de seară ; 20.00 Cincinalul în cifre şi imagini ; 20.20 Telecinemateca ; Circul ; 21.50 Poşta TV ; 22.05 Emisiune de ştiinţă ; 22.30 Bucuriile muzicii ; 22.50 Telejurnalul de noapte ; 23.00 închiderea emisiunii. Marţi 23 februarie SOARELE răsare la ora 7 şi 3 minute. Apune la ora 17 şi 55 de minute. De la începutul anului au trecut 54 de zile. Pînă la sfîrşitul anului au rămas 311 zile. STAREA VREMII: Timpul probabil pentru 23 februarie , vremea va fi relativ rece, cu cel variabil. Vor cădea precipitaţii slabe, izola .........................ниц... te, sub formă de lapoviţă şi ninsoare. Vînt potrivit. Temperaturile minime vor fi cuprinse între minus 5 şi 3 grade, iar maximele între minus 3 şi 5 grade. Timpul probabil pentru 24, 25 şi 26 februarie , vreme re- MEDALION BENVENUTO CELLINI S-au împlinit de curînd 400 de ani de la moartea lui Benvenuto Cellini, sculptor, aurar, lativ rece, cu cel mai mult noros. Vor cădea precipitaţii slabe, izolate. Vint slab pînă la potrivit. Temperatura în scădere. Minimele vor oscila intre minus 8 şi 2 grade, izolat mai coborîte, iar maximele între minus 3 şi 7 grade, giuvaergiu şi scriitor, una dintre ilustrele figuri ale perioadei renascentiste italiene. B. Cellini s-a născut la Florenţa în ziua de 3 noiembrie anul 1500 ; era fiul lui Giovanni Cellini, reputat fabricant de lăute şi orgi. A avut o viaţă efervescentă, aventuroasă, pe care şi-a povestit-o într-o interesantă carte (memorii) pe alocuri cu vădite calităţi de roman , cartea fiind totodată şi un document asupra moravurilor şi spiritului din secolul al XVI-lea. Înzestrat cu real talent, el s-a afirmat atît în Italia cit şi în Franţa, fiind apreciat — adulat chiar — de că -,— tre capetele încoronate, cler şi nobilime. însuşi „divinul" Michelangelo l-a vizitat în atelierul său prezentîndu-i felicitări. Printre numeroasele sale opere sînt notate : sculpturile „Nimfa de la Fontainbieau" (în fapt instalată la castelul Anet), „Perseu" şi statuietele de argint „Jupiter" (care întruchipează pe însuşi regele Franţei), „Marte" şi „Vulcan". După o viaţă deosebit de laborioasă (şi permanente peregrinări) Benvenuto Cellini s-a stins la Florenţa în ziua de 13 februarie 1971. Rezultatele obţinute prin congelarea unor animale care apoi au fost reînviate, au dat posibilitatea oamenilor de ştiinţă să prevadă aplicabilitatea acestei netode şi asupra omului. Primele experienţe în această direcţie au fost deja făcute. De exemplu, unor pacienţi bolnavi de cancer li s-a scăzut temperatura corporală de la 37 de grade pînă la 29,4 grade Celsius, fiind menţinuţi în această stare timp de cinci zile. Bolnavii au suportat bine efectele frigului iar tumorile canceroase au regresat. Un bolnav de cancer din S.U.A., James Betford, a fost de acord să fie congelat la minus 91 grade Celsius înainte de a muri pentru a fi reînviat, atunci cînd se vor descoperi remedieri eficiente împotriva bolii de care suferea. MICA ENCICLOPEDIE CRYOBIOLOGIE II POVESTEA VORBEI: • Cine umblă pe toate drumurile nu ajunge nicăieri. • Cu vas găurit apă nu vei scoate. I♦