Satul Socialist, februarie 1971 (Anul 3, nr. 540-563)

1971-02-23 / nr. 558

SAIL SOCIALIST ■мы ■ i­ ■ 1 ANUL III Nr. 558»IARȚI 23 FEBRUARIE 1971 4 pagini — 30 bani | Cu ce se ocupă in prezent „NEPERMANENŢII“ din unitatea dumneavoastră ? (CITITOR~­) RĂSPUND IOAN STANA inginer-şef şi vicepreşedinte al cooperativei agricole „Someş“ din Guruslâu, judeţul Sălaj Aşa cum a subliniat tovarăşul Nicolae Ceauşescu la consfătuirea de lucru cu cadrele din agricultura judeţului Ialomiţa, folosirea cît mai raţională a forţei de muncă constituie una din principalele sarcini ale conducerii cooperative­lor agricole, ale consiliilor inter­­cooperatiste. Căutînd să rezolvăm această problemă, noi, cei din consiliul de conducere ne-am sfă­tuit cu masa largă a cooperatorilor atit înainte de adunarea generală, cit şi după aceea, fapt ce ne-a per­mis să găsim noi posibilităţi de sporire a Indicelui de utilizare a forţei de muncă. Acţiunea a început prin recen­zarea tuturor cooperatorilor apţi de muncă, neocupaţi în afara uni­tăţii. S-a stat de vorbă cu fiecare pentru a se cunoaşte măsura în (Continuare in pag. a 3-a) Controlul­­ temperaturii în silozurile de cartofi este lucrarea căreia spe­cialiştii de la cooperativa din Româ­neşti, judeţul­­ Dîmboviţa, îi acordă în aceste zile atenţie deosebită Foto 1 D. CONSTANTINESCU (cititorii) întreabă: COVASNA I-am ascultat Г ▼ Vzr de curînd, în- Ы J 0 f //I tr-o seară, pe NO 'V мфщ, tinerii poeţi din L ' ir j -■ Sfîntu Gheor­­ghe, într-o au­­tentică întrece­­re de sensibili­tate şi patos în *« /“'aJjî'' exprimarea dra- N gostei pentru /V meleagurile na- ■Нк' I tale. „Tărîm de­­|Щу1йг1мNo, cîntec și baladă" H I Tl j l Jj Ij - numea un Hll"M­f, su­b locurile de rară frumuseţe dinlăuntrul curburii Carpaţilor, adică plaiuri­le aflate sub streaşină munţilor Vrancei, Bodocului şi Baraoltului, care alcătuiesc judeţul Covasna. Mi-am amintit acest vers o zi mai tîrziu, la Zăbala, în fostul castel al contelui Mikes, transfor­mat în preventoriu pentru copii, unde inimosul medic Mihnea Du­­descu a ţinut să-mi arate pictu­rile pe sticlă făcute de tovarăşa sa de viaţă, Florentina. Penelul adunase pe dreptunghiurile de geam subţire toate culorile pădui­(Continuare în pag. a 2-a) fii şi muntelui, recompunind — cromatic — de­corul de legen­dă al Mioriţei. Au toate a­­ceste locuri, mo­delate de costişe şi văi, darul de a aduce sub o­­chii drumeţului I ■ ii im istoria, oferind ,ДуШИМИ la tot pasul sen- I I I H timentul şi con­­ştiinţa duratei, reprezentarea fi­rului neîntrerupt de viaţă, muncă şi luptă care, sub cernerea anilor, a ţinut legate intîmplările hrisoa­­velor de evenimentele şi prefa­cerile zilelor de astăzi. Pe vremea rind Breţcul găzduia falnicul castru roman Augustia, puterea tămăduitoare a celor o mie de izvoare efervescente ale ADRIAN DUMITRAŞCU ( In plin Bărăgan, în zona industrială a oraşului Slobozia, a început să capete contur un nou combinat de îngră­şăminte chimice care va furniza anual unităţilor agricole de stat şi cooperatiste sute de mii de tone de substanţă activă Foto ! M. ALEXE LUCRĂRILE CONGRESULUI UNIUNII TINERETULUI COMUNIST în ultima zi a lucrărilor celui de-al IX-lea Congres al Uniunii Tineretului Comunist, la deschi­derea şedinţei, participanţii au fost informaţi despre dezbaterile din comisii, în cadrul cărora delegaţii şi invitaţii au formulat numeroase observaţii şi propuneri cu privire la îmbunătăţirea muncii U.T.C. în rîndul tuturor categoriilor de ti­neri şi în toate domeniile de acti­vitate. Fiecare comisie a adoptat recomandări privind activitatea de viitor a U.T.C. în domeniul res­pectiv. Congresul a hotărît ca a­­ceste recomandări să fie transmise noului Comitet Central ca docu­mente ale Congresului, care pri­meşte mandat să soluţioneze şi să concretizeze în activitatea practică propunerile şi observaţiile făcute în comisii. De asemenea, Congresul a fost informat despre desfăşurarea lu­crărilor Conferinţei a VIII-a a Uniunii Asociaţiilor Studenţeşti din România şi despre hotărîrile adoptate. La deschiderea şedinţei s-a a­­nunţat, de asemenea, că pe adresa Congresului au sosit un mare nu­măr de telegrame prin care orga­nizaţiile U.T.C. din întreprinderi, unităţi agricole, şcoli, facultăţi şi instituţii raportează despre rezul­tatele în muncă, în activitatea de organizaţie şi se angajează să a­­pu­ce în viaţă hotărîrile pe care le va adopta forumul suprem al or­ganizaţiei de tineret a patriei noastre. Au continuat apoi dezbaterile asupra documentelor prezentate, la care au luat cuvîntul Cornel Şandru, prim-secretar al Comite­tului judeţean Braşov al U.T.C. ; Gheorghe Ţepelea, inginer, secre­tar al Comitetului U.T.C. de la U­­zinele „înfrăţirea"-Oradea ; Aurel Ionaş, mecanic de mină, secretar al organizaţiei U.T.C. de la mina Săsar, judeţul Maramureş ; Pe­tru Caragea, inginer la coope­rativa agricolă de producţie Pe­­retu, judeţul Teleorman ; Aurica Lupu, secretara Comitetului U.T.C. al Uzinelor textile „Moldova"­­Botoşani ; Nicolae Baciu, econo­mist, secretar al Comitetului U.T.C. de la Uzina de sîrmă şi produse de sîrmă din Buzău. Din partea delegaţilor de peste hotare au transmis Congresului mesajele de salut ale organizaţii­lor de tineret pe care le reprezintă Mourod Jerious, membru al Comi­tetului Executiv al Uniunii Tinere­tului Democrat din Siria ; Berchi­­che Small, membru al Consiliului Naţional al Tineretului Frontului de Eliberare Naţională din Alge­ria ; Assomany, membru al Con­siliului Naţional al Tineretului De­mocrat Malgaş. In cadrul lucrărilor Congresului, la dezbaterile din şedinţele ple­nare au luat cuvîntul 59 de dele­gaţi şi Invitaţi, iar în cadrul şe­dinţelor pe comisii 194, care, în lumina locului şi rolului tinerei generaţii in ansamblul vieţii so­ciale, politice şi economice, au analizat amplu, cu Înalt spirit de răspundere, activitatea actuală şi de perspectivă a organizaţiei U.T.C. In continuarea lucrărilor Con­gresului, delegaţii tineretului au aprobat in unanimitate Raportul şi activitatea Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist, precum şi raportul Comisiei cen­trale de revizie. Din partea Comisiei pentru pro­blemele statutare, organizatorice şi vieţii de organizaţie au fost pre­zentate apoi propunerile privind îmbunătăţirea textului proiectului de Statut al U.T.C. Cu amenda­mentele propuse, Congresul a a­­doptat în unanimitate Statutul Uniunii Tineretului Comunist. Cu îmbunătăţirile aduse în timpul dezbaterilor, delegaţii au adoptat apoi Rezoluţia Congresu­lui al IX-lea al U.T.C. Congresului i-au fost apoi su­puse textele unor moţiuni privind probleme ale vieţii internaţionale. Cu puternice aplauze, delegaţii au adoptat moţiunile­­ privind situaţia din Indochina ; referitoare la O­­rientul Apropiat ; privind solida­ritatea cu lupta popoarelor şi miş­cările de eliberare naţională ; pri­vind securitatea europeană ; cu privire la dezarmare ; cu privire la mişcarea internaţională de tineret şi studenţi. S-a trecut apoi la ultimul punct al ordinei de zi : alegerea Comite­tului Central al Uniunii Tineretu­lui Comunist, a membrilor su­pleanţi al C.C. al U.T.C. şi a Comi­siei Centrale de Cenzori. Calitatea muncii - condiţie vitală a progresului cooperativei Satele ţării cunosc în aceste zile o perioadă de efer­vescenţă creatoare, de plenară manifestare a demo­cratismului orînduirii noastre socialiste. Milioanele de ţărani cooperatori, cu răspunderea ce le-o conferă dubla calitate de proprietari şi de creatori ai bunu­rilor materiale, de înfăptuitori ai propriilor hotăriri, analizează in adunări generale activitatea desfăşurată in anul trecut, dezbat planul de producţie şi financiar Pe anul in curs. In adunarea generală — forul suprem de conducere a cooperativei agricole — se sintetizează experienţa acumulată şi propunerile valoroase ale cooperatorilor, se trec prin filtrul criticii rezultatele nesatisfăcătoare înregistrate în anumite sectoare, ja­­lonîndu-se pe această bază coordonatele activităţii viitoare, căile de sporire a producţiei. Hotărârile adop­tate, menite să asigure un cadru optim de manifestare a Iniţiativei, hărniciei şi priceperii cooperatorilor în dezvoltarea avuţiei obşteşti, valorificarea marilor re­zerve de care dispune agricultura cooperatistă, sunt transpuneri creatoare, în condiţiile concrete din fie­care unitate, a măsurilor privind îmbunătăţirea orga­nizării, planificării şi conducerii agriculturii, cuprinse în expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la şedinţa de lucru de la Comitetul Central al partidului din noiembrie 1970. Cooperativa agricolă din Vilcele, judeţul Buzău, la a cărei adunare generală am participat zilele trecute, este o unitate fruntaşă. O confirmă rezultatele obţi­nute ani de-a rindul, inclusiv cele din anul trecut. Cu atit mat semnificativă apare orientarea adunării in sensul unor dezbateri profunde, a unor analiza concrete, exigente, a unor căutări pentru reale soluţii eficiente. Ascultind darea de seamă a consiliului de conducere, raportul comisiei de revizie, pe cei aproape 20 de cooperatori înscrişi la cuvint am desprins o la­tură foarte precisă — calitatea muncii in toate sec­toarele de producţie este o condiţie vitală a progre­sului unităţii, a realizării de producţii şi venituri mai mari. Explozia informaţională, despre care se vorbeşte în toată lumea, este un fapt, un fenomen. Din avalanşa de informaţii omul poate selecta. Multe sunt de interes general, de utilitate imediată. Dar este imposibil pentru un om să înmagazineze în mintea sa tot ce i se oferă prin presă, prin ra­dio şi televiziune. Nici măcar cel mai sîrguincios student nu va reuşi să asimileze tot ce i se prescrie în pro­gramă. Dar un sătean ? Cum poate beneficia şi el în mod raţional de o informare politico-culturală curentă, de anumite valori ale culturii noastre socialiste ? Putem vorbi astăzi deja de o de­monetizare a conferinţelor rostite în sală, a unor cicluri de expuneri ţinu­te la anumite intervale de timp, pro­gramate ca la şcoală, însă pentru a­­dulţi ? Aceste conferinţe îşi păstrea­ză oare rostul, în timp ce televiziu­nea câştigă mereu teren ? Trebuie constatat că populaţia sătească nu este deloc în inferioritate faţă de cea urbană în ce priveşte numărul televi­zoarelor la o mie de locuitori. Dimpo­trivă... In Transilvania şi mai ales în ac­tualul judeţ Sibiu, în anii 1920— 1940 a existat o tradiţie a „învăţăto­rilor itineranţi", agronomi şi natura­­lişti, care mergeau din sat în sat. Repere ale exigenţei Mai întîi însă o sumară retro­spectivă matematică menită să ne ofere reperele de la care a pornit analiza calităţii muncii fiecărui cooperator : la porumb, cultură de bază în unitate, s-au realizat 4 085 kg la hectar faţă de 3 900 kg, cît fusese prevăzut ; la sfecla de za­hăr — 35 420 kg, faţă de 30 000 pla­nificat ; la mazăre — 2 540 kg la hectar în loc de 1800 ; la fondul central au fost livrate 232 400 bu­căţi ouă în loc de 80 000 cît se con­tractase ; tot peste prevederile con­tractuale au fost livrate mai mult de 700 tone cereale, precum şi lapte de vacă şi alte produse. In condi­ţiile anului trecut atît de impropriu obţinerii unor producţii superioare, cooperatorii din Vîlcele au înre­gistrat o depăşire de aproape 4 mi­lioane lei la producţia globală şi de 3 milioane lei la veniturile bă­neşti planificate. Aceasta a contri­buit atît la Întărirea puterii econo­mice a cooperativei, cît şi la mă- ION ŞERBU (Continuare In pag. a 2-a) însemnări pe marginea adunării generale a cooperatorilor din VÎLCELE — judeţul Buzău răspândind noutăţi verificate ale ştiin­ţei şi practicii agricole, ţinând confe­rinţe seară de seară. Dar această tra­diţie, de fapt este şi mai veche, da­tând de la Gheorghe Bariţiu, de la fondatorii asociaţiei sibiene ASTRA şi de la unii pedagogi progresişti saşi, cum au fost Stephan Ludwig Roth, Karl Ungar, Julius Römer, Josef Ca­­pesius. In 1953—54, cînd a fost lan­sat „minimul agrotehnic“, mulţi spe­cialişti au pornit din nou la drum şi nu s-au mărginit în expune­rile lor numai la domeniul strict a­­grar. Mai tîrziu, ani de-a rândul, bri­găzile ştiinţifice au pătruns în satele cele mai îndepărtate din judeţ. Au fost uitate asemenea acţiuni . Valori­le păstrate şi deopotrivă cuceririle noi ale ştiinţei şi ale culturii noastre so­cialiste sunt transmise numai pe calea undelor, prin presă şi edituri . Nu, nu se poate afirma acest lucru. Răsfoind presa acestor zile, aflăm cît de multe manifestări cultural-politice au loc în cinstea aniversării a 50 de ani de la crearea partidului nostru. La sate ele se organizează în cămine­le culturale. Şi sălile acestor cămine uneori devin neîncăpătoare. De fapt nici nu a fost abandonată tradiţia brigăzilor ştiinţifice Ele sânt 21 la număr dintre care trei formate din intelectuali germani in 1970 aceste brigăzi au avut 46 de întâlniri la care au participat aproape 4 400 săteni. Menţionăm activitatea celor două bri­găzi de la liceul agricol conduse de ing. Mihai Lunga. Reluîndu-se vechile tradiţii, în ju­deţul Sibiu a fost instituită „Tribuna Astrei“ în cadrul căreia în şase co­mune (Slimnic, Sadu, Riul Sadului Poiana, Sălişte, Şeica Mare) săptămî­­nal se organizează cite o seară cultu­rală cu concursul comitetului judeţean pentru cultură şi artă. Programul cu­prinde expuneri ca ■ „Crearea Parti­dului Comunist Român — moment de cotitură în istoria poporului nos­tru", prezentată de prof. Mihai Raco­­viţă, cercetător la Muzeul Brukenthal in comuna Seica Mare şi de prof Thomas Năgler, cercetător la centrul din Sibiu al Academiei de Ştiinţe So­ciale şi Politice, in comuna Sadu „Economia României în deceniul al VIlI-lea“ prezentată de Mihai Valen­tin în comuna Slimnic iar de Ale­xandru Hudiţeanu la Sălişte şi Rîul Sadului (amîndoi sunt lectori ai cabi­netului judeţean de partid). „Pămân­tul în lumina cercetări ştiinţifice“ prezentată de un colectiv format din profesorii Lazăr Gheorghe, Martin Stamp şi Gheorghe Sorea în comune­le Slimnic, Sadu şi Riul Sadului. Pro­gramul mai cuprinde­a o seară de artă plastică cu expoziţie Itinerantă orga­nizată în fiecare din cele şase comu­ne (la aceste manifestări şi-au adus EWALT ZWEIER (Continuare în pag. a 2-a) Forţa cuvintuiui ROSTIT Adunarea generală, ca forum suprem de conducere a întregii activităţi a cooperativei agricole, ana­lizează activitatea desfăşurată în timpul unui an, felul cum a acţionat consiliul de conducere în acest interval, cum a transpus în viaţă propunerile valoroase ale cooperatorilor, şi jalonează căile sporirii pro­ducţiei ca şi acţiunile ce vor fi întreprinse în viitor, pentru o activitate rodnică, care să ducă in final la dezvoltarea unităţii respective. Imaginea de mai sus înfăţişează tocmai acest moment Prin tot ce SĂ REPREZINŢI CU CINSTE tinera generaţie La sfîrşitul anului trecut, am participat la cîteva adunări popu­lare săteşti, prilejuite de analiza înfăptuirii planurilor de înfrumu­seţare, de chibzuită gospodărire a comunei şi de stabilire a noilor o­­biective ce urmează a fi împlinite în anul 1971. Obişnuit, rapoartele prezentate de reprezentanţii comi­tetelor executive ale consiliilor populare comunale în faţa obştii erau pline de cifre, încă un sat electrificat, încă 2 000 de pomi plantaţi, încă trei săli de clasă construite la şcoală. S-a mai con­struit un cămin cultural, s-au plan­tat cîteva zeci de mii de flori, s-au reparat atîtea podeţe, au fost săpate atîtea fîntîni... Rapoarte, cifre... Oamenii ascul­tau, dădeau aprobator din cap. Mulţi au luat cuvîntul. Au vorbit şi ei despre realizări, au scos în evidenţă aportul unuia sau al al­tuia, l-au criticat, dacă a fost ca­zul, pe primar sau pe secretar, au propus ca şi pe uliţa lor să se în­tindă firele electrice sau să se a­­ducă pietriş... N-am reţinut cifre. In schimb, mi s-au întipărit în minte două cuvinte : „Deputatul nostru !“ Şi la Morăreşti, în Argeş, şi la Ji­lavele, în Ilfov, şi la Hălăuceşti în Iaşi şi în multe şi multe alte sate ale patriei, sătenii vorbeau despre deputatul lor. — Dar cine e deputatul dum­neavoastră ? l-am întrebat pe un bătrîn cu părul cărunt din comuna Hălăuceşti, judeţul Iaşi. — Deputatul nostru e un tînăr, un om de ispravă. Circumscripţia noastră a ieşit prima pe comună şi asta, în mare parte, datorită lui. O paranteză : înainte de a poposi la Hălăuceşti, am trecut pe la Iaşi. Mă interesam de un fost student, pe care îl cunoscusem cu ani în urmă la Facultatea de medicină veterinară de pe dealul Copoului. Il chema Ioan Grigorescu. Era cu­noscut şi acum. Cineva de la fa­cultate mi-a spus : „A fost un stu­dent eminent. A luat examenul de stat cu nota 10“. — Unde e acum ? — Lucrează la o fermă agricolă de stat din judeţul nostru. Mă interesez la direcţia generală agricolă a judeţului Iaşi, unde mi se spune : „Da, Grigorescu e şeful fermei agricole din Hălăuceşti. A­­cum, după trei ani de activitate, putem spune că nu ne-am înşelat. Cu toate că a trecut direct de pe băncile facultăţii într-o muncă de mare răspundere (şeful fermei a­­gricole de stat din Hălăucești, ju- GH. NEAGU (Continuare In pag. a 4-a) i.

Next