Satul Socialist, februarie 1971 (Anul 3, nr. 540-563)

1971-02-26 / nr. 561

• A părăsit Capitala, îndreptîndu-se spre New York, prof. dr. ing. Bujor Almăşan, mi­nistrul industriei miniere şi geologiei, care va participa la centenarul Congresului inginerilor mineri, metalurgişti şi petrolişti din Statele Unite ale Americii. • La invitaţia Comisiei pentru politică ex­ternă a Marii Adunări Naţionale, joi dimineaţa a sosit în Capitală o delegaţie a Comitetului pentru politică externă a Skupstinei Federale a R.S.F. Iugoslavia, în frunte cu Bogdan Osol­­nik, preşedintele Comitetului pentru politică ex­terna al zecei social-politice, care va face o vizită în țara noastră. • La Berlin, a avut loc vernisajul expoziţiei „Bucureşti, capitala României", organizată de Institutul Român pentru Relaţiile Culturale cu Străinătatea.­­ Luînd cuvîntul în Comitetul special al O.N.U. pentru definirea agresiunii, în care sunt dezbătute mai multe proiecte în acest­ sens, ambasadorul Gheorghe Diaconescu, reprezen­tantul permanent al României la Naţiunile Unite, a prezentat consideraţiile delegaţiei ro­mâne în legătură cu textele supuse dezbaterii. SATUL SOCIALIST Uniunea Naţională ANUL III Nr. 561 VINERI 26 FEBRUARIE 1971 4 pagini — 30 bani — în urma tratativelor desfăşurate la Bucu­reşti, într-o atmosferă de prietenie şi înţelegere reciprocă, la 24 februarie a fost semnat Acordul comercial pe termen lung, pe perioada 1971— 1973, între Guvernul Republicii Socialiste Ro­mânia și Guvernul Republicii Algeriene Demo­cratice și Populare. „Se studiază", „se rezolvă1* — spun specialiştii din Buzău. CÎND ŞI CUM? APELE FURĂ DIN RODUL OBŞTII Din fondul funciar al judeţului Buzău nu au putut fi cultivate anul trecut circa 27 000 de hectare. Nu­mai în raza comunei Glodeanu Si­liştea de care aparţin cooperativele agricole din satele Cîrligu Mare, Văcărească, Cotorca şi Siliştea au fost acoperite de ape 3 500 hectare de teren arabil din cel mai fertil. Mari suprafeţe au fost inundate şi în zona comunelor Padina şi Po­goanele. Prin eforturile membrilor coo­perativelor agricole din Glodeanu Siliştea, din Smîrdanu şi Florica s-a construit încă din vara anului 1970 un canal de evacuare lung de 4 km. Un alt canal de evacuare prevăzut cu staţie de pompare şi tuburi subterane se construieşte în prezent la Pogoanele. In pofida măsurilor întreprinse de către coo­perativele agricole afectate, pe sute de hectare apa mai bălteşte încă. Mari întinderi de­ teren prezintă exces de umiditate din pricina apei freatice ajunsă la suprafaţă. Tova­răşul Hurmuz Popa, inginer şef la O.C.P.G.A. ne asigură că „starea de lucruri este cunoscută şi i se a­­cordă atenţia cuvenită". Cînd îi so­licităm din nou amănunte dupa vi­zitarea unităţilor cu terenuri sub apă, inginerul şef ne încredinţează iarăşi că problema evacuării apei se agă în studiu. Cit va dura acest studiu nu se ştie. Unităţile şi-au pierdut răbdarea aşteptînd termi­narea lui şi întocmirea proiectelor de execuţie. „Am pierdut în 1970 producţie în valoare de 1 800 000 de lei şi ne pîndeşte şi anul acesta acelaşi pericol — ne spunea Gheor­ghe Anghel, preşedintele coopera­tivei agricole din Căldăreşti. Dacă s-ar fi întocmit proiectul necesar, părintul-OBIECT AL UNUI VAST PROGRAM NAŢIONAL puteam efectua lucrările fiindcă forţă de muncă avem suficientă, iar timpul a fost favorabil efec­tuării amenajărilor hidroameliora-­ tive“. Am încercat să discutăm cu in­ginerul şef al O.C.P.G.A. şi situaţia cooperativei din Scutelnici, dar a­­cesta a pus capăt discuţiei pe un ton iritat, susţinînd că problema nu prezintă importanţă. Oare chiar aşa să fie ? „Anul trecut — ne spu­nea Gheorghe Sandu, preşedintele unităţii, cooperativa nu a putut să cultive 700 de hectare din cel mai bun teren al său. Vreo 200 de hec­tare se află şi acum sub apă, iar restul suprafeţei este în permanen­ţă sub ameninţarea excesului de umiditate". Este greu de înţeles cum poate un cadru de conducere cu răspunderea pe care o are ingi­nerul Hurmuz Popa să considere un­­lucru lipsit de importanţă faptul că într-o singură unitate sunt practic nefolosibile sute de hectare, iar pe o suprafaţă şi mai întinsă apele pot pătrunde după ce cooperatorii vor efectua cheltuieli ca să o cultive ! Minimalizarea importanţei acţiunii de redare agriculturii a tuturor suprafeţelor afectate în 1970 de inundaţii este expresia superficia­lităţii, comodităţii şi birocratismu­lui ce se manifestă în cadrul O.C.P.G.A. Buzău. Sute de hectare se află sub apă şi în perimetrul cooperativelor a­­gricole din Cîrligu Mare şi Văcă­rească, Nicolae Tudorache şi Ilie Pascu, preşedinţii celor două uni­tăţi, împreună cu specialiştii din cooperative, au ales traseul cana­lelor şi s-au adresat O.C.P.G.A. pentru sprijin tehnic. Răspunsul oficiului judeţean a fost evaziv. Nu ştii cum să-l iei. Din răspuns nu rezultă decit că nu se pot sta­bili nişte ridicări topometrice. Problema eliminării apei de pe unele terenuri cu exces de umidi­tate îmbracă şi alte aspecte. Coo­perativele agricole din Siliştea şi Cotorca s-au hotărît să facă din pro­prie iniţiativă, fără nici un proiect, nişte şanţuri simple de scurgere a apelor. Ele nu pot să treacă la exe­cutarea acestei lucrări decit conco­mitent cu membrii cooperativei din Gîrbovi, judeţul Ilfov. Altfel, apa îndepărtată de pe terenurile lor ar duce la mărirea suprafeţei inun­date sau în pericol de a fi inun­dată în cooperativa din Gîrbovi. Pentru a se pune de acord şi a coordona lucrările cu cele ale coo­perativei din Gîrbovi, Ion Ghinea, şi Ştefan Stoian, preşedinţii celor MIRON ŞTEFĂNESCU coresp. „Satului socialist" (Continuare in pap. a 3-a) îndrăznesc să cred că jude­ţul nu e numai o entitate ad­ministrativă, ci o celulă vie a organismului economic şi cul­tural care este statul, o ex­presie dinamică a democraţiei socialiste. In acest sens fie­care judeţ e firesc sa-şi caute o personalitate, idee pentru care pledează însăşi adoptarea recentă a stemelor. Procesul este abia la început şi logica cea mai simplă ne îndreptă­ţeşte să aşteptăm cu încredere definirea unor personalităţi distincte. Recentul Decret al Consiliului de Stat cu privire la înfiinţarea Ministerului A­­griculturii, Industriei Alimen­ Culoarea locală tare, Silviculturii şi Apelor şi crearea direcţiilor generale judeţene sugerează de la în­ceput mari schimbări de struc­tură, de concepţie, de gospo­dărie aplicată la specificul lo­cal. Să ne fie îngăduit şi noua, care nu sîntem specialişti, să emitem o părere, să avansăm o soluţie care ar avea şanse şi placă unor largi catego­rii de cetăţeni. Iată, de pildă, problema produselor alimen­tare pe care le-am dori mai puţin standardizate şi unifor­mizate. Există vechi tradiţii în această materie, e destul să ne gîndim la vinuri, brînze­­turi, fructe, la un mare număr de produse cunoscute cîndva după numele locului de başti­nă, căutate anume pentru sa­voarea specifică, modul de fabricare şi de prezentare. A­­ceasta nu e o chestiune mino­ră ,în complexul mai larg al civilizaţiei intrînd şi alimenta­ţia. Dar, mergînd mai departe şi oprindu-ne la sectoarele al­tui minister, în domeniul in­dustriei lemnului, cîte minuni nu s-ar putea face, pe linia celei mai perfecte tradiţii şi în ideea celei mai simple şi eficiente valorificări a resurse­ NICOLAE JIANU (Continuare în pag. a 4-a) ^v^^^wwvwwwv Sub directa îndrumare a tehnicianului Constantin Ra­­ducioiu, şeful fermei hortivi­­ticole a cooperativei din Ungheni, judeţul Argeş, se execută tăierile de primă­vară în livada de pomi Foto : D. CONSTANTINESCU CONSFĂTUIREA PE ŢARA A LUCRĂTORILOR din Întreprinderile A­GRICOLE DE STA­T In Sala Palatului Republicii joi dimineaţa au fost reluate, în şedinţă plenară, lucrările pri­mei Consfătuiri pe ţară a lucră­torilor din întreprinderile agricole de stat, organizată din iniţiativa conducerii de partid şi de stat. Lucrările se desfăşoară în pre­zenţa tovarăşilor Nicolae Ceauşescu, Emil Bodnaraş, Manea Mănescu, Ilie Verdeţ, Iosif Banc, Mihai Gere. Alături de cei aproape 2 600 de delegaţi — reprezentanţi ai tutu­ror categoriilor de lucrători din întreprinderile agricole de stat, în sală sunt prezenţi numeroşi invi­taţi : membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guver­nului, conducători ai instituţiilor centrale, oameni de ştiinţă din institutele de cercetări şi din în­­văţămîntul agricol. Rostind un cuvînt de deschidere, tovarăşul Iosif Banc, vicepreşedin­te al Consiliului de Miniştri, minis­trul agriculturii, industriei alimen­tare, silviculturii şi apelor, în nume­le delegaţilor şi invitaţilor, a adre­sat un călduros salut tovarăşului Nicolae Ceauşescu, celorlalţi con­ducători de partid şi de stat pre­zenţi la lucrările Consfătuirii. Vorbitorul a subliniat apoi că par­ticipanţii la această importantă reuniune a lucrătorilor din între­prinderile agricole de stat sunt chemaţi să realizeze o cuprinză­toare confruntare de opinii asupra problemelor ce se cer soluţionate în acest sector de activitate, o a­­naliză de fond asupra deficienţelor care mai există pe linie tehnică, economică sau organizatorică, în vederea stabilirii celor mai eficien­te măsuri ce trebuie luate pentru îndeplinirea şi depăşirea prevede­rilor planului de stat în actualul cincinal, pentru ridicarea întregii activităţi pe o treaptă calitativ su­perioară. Tovarăşul Angelo Miculescu, mi­nistru secretar de stat la Ministe­rul Agriculturii, Industriei Alimen­tare, Silviculturii şi Apelor, a pre­zentat apoi expunerea privind ac­tivitatea întreprinderilor agricole de stat şi măsurile pentru realiza­rea sarcinilor de viitor. Au fost prezentate apoi concluziile lucră­rilor din secţiile de specialitate şi au început dezbaterile. La ora cînd închidem ediţia, lu­crările Consfătuirii continuă. (Agerpres) P­E­MAtj­STHAIÆ LK С1МЖЩШШ1 în pag. a 2-a Prezentăm o parte din realizările judeţului D­­ ГО­B O V IŢ A Printre combinatele avicole din judeţul DÎMBOVIŢA se numără şi cel din Doiceşti. Lumina e­­lectrica, temperatura, condiţiile de igienă şi, mai ales, hrânirea raţională, favorizează sporurile de greutate şi în final creşterea producţiei de carne J Priner CALEA DE A TE AFIRMA. ÎNVĂŢĂTURĂ I. V. ION din comuna Hotarele, judeţul Ilfov, a trimis redacţiei următoarea scrisoare : „Nu ştiu cum să încep. E vorba de mine şi, poate, din cauza aceasta atîta po­ticneală în exprimarea gîndurilor ce mă frămîntă. Sînt tînăr , am 21 de ani. Lucrez la cooperativa agri­colă din comuna Hotarele, judeţul Ilfov. Am realizat în anul 1970 vreo 250 de norme. După mine — şi după cite îmi spun şi alţii — sînt un băiat harnic, îmi văd de lucru. Aceasta nu schimbă însă cu nimic un gînd mai vechi al meu. Iată despre ce e vorba. Mi se pare că a merge dimineaţa la grădină, în cîmp sau la sectorul zootehnic, să dai cu sapa sau să ţesăţi vacile e o muncă, o activitate la îndemîna oricui. înţelegeţi dumneavoastră cam ce aş vrea să spun. Adică eu nu sunt mulţumit numai cu atît. Vreau să fac ceva care să iasă din comun. Să fiu mai „sus“ decit toţi ceilalţi. Aud mereu spunîndu-se : „Să muncim cit mai bine". Eu cred că muncesc bine, dar asta nu mă scoate cu nimic mai presus de ceilalţi. Să zic că aş vrea să devin celebru, mi se pare prea mult, oricum, aş vrea să fac ceva, aşa, ce nu este în stare să facă oricine. De pildă, cînd merg pe stradă mă uit să văd dacă nu a luat vreo casă foc, să săr eu să salvez copiii, să trec prin flăcări. Sau să salvez pe cineva de la înec. Ar fi ceva. Am auzit că poţi deveni celebru şi dacă faci un lucru foarte rău. Aşa ceva nu vreau să fac. Totuşi, cum să procedez ca să nu semăn cu ceilalţi ? Vreau să fiu mai pre­sus decit consătenii mei, dar cum ?" întrebare complicată ! Ce să-i răspundem tînărului nostru cores­pondent ? Ne gîndeam, în primul moment, să-i relatăm despre un caz ieşit din comun. Anume, des­pre un copil de cinci ani dintr-un sat din judeţul Tulcea, care, în vre­mea inundaţiilor din anul trecut, a stabilit un record (se pare mon­dial) : a înotat prin valurile săl­batice ale Dunării peste 70 de me­tri pînă a fost salvat. S-a scris des­pre el în ziarul „Delta" din jude­ţul Tulcea. Am scris şi noi în zia­rul „Satul socialist". Copilul deve­nise cunoscut. Ne-am gîndit să-i relatăm tînă­rului nostru corespondent şi des­pre fapta elevilor dintr-o şcoală din judeţul Vrancea, care au salvat GH. NEAGU (Continuare în pag. a 4-a) O lungă, întortochiată şi enig­matică istorie ridică semne de întrebare în mintea cooperato­rilor din Tărlungeni, judeţul Braşov. Dispute orale, întîmpi­­nări şi declaraţii scrise, procese verbale, opinii pro şi contra, supoziţii, pronosticuri — o ne­­sfîrşită risipă de energie şi timp Motivul? Nişte cartofi! E drept, nu e vorba de un cartof-doi, nici de un kilogram sau două, nici de zece, nici de-o sută, nici de-o mie. E vorba de nici mai mult nici mai puţin decit de 45 646 kilograme cartofi, lipsă din gestiunea cooperativei, con­statată la un control amănunţit Pentru bunul comun nu putem răspunde indicvid efectuat de organele sucursalei judeţene a Băncii Agricole. 45 646 kilograme cartofi ! A­­ceastă cifră care reprezintă can­titatea „evaporată" din silozurile cooperativei este — pînă una alta — singurul adevăr necon­testat de către factorii de con­ducere din cooperativă. Lucru­rile se schimbă însă cînd este vorba de stabilit în a cui culpă trebuie trecut acest prejudiciu și cine sînt cei datori să răs­pundă pentru el... Evident, în rîndurile ce ur­mează, nu vom încerca să ne substituim celor care au dreptul și datoria de a stabili cine este răspunzător de a lua măsuri pentru recuperarea daunei. Cu toate că povestea este veche, nu ne îndoim că pînă la urmă cei în drept vor avea tragerea de inimă necesară pentru desem­narea vinovaţilor. Lăsînd deo­parte aspectul — să-i zicem... contabil ! — al întîmplării, ne vom referi la aspectul său etic, întrebîndu-ne de la bun început: cum a fost oare posibil să se aducă o asemenea gravă știr­bire bunului obștesc, fără a se putea ști măcar cine avea da- ADRIAN DUMITRASCU (Continuare în pag. a 3-a) din* I Dialog cu BRIGADIERUL SPULBER Date biografice despre inter­locutorul nostru , îl cheamă Constantin Spulber. Are 50 de ani. E brigadier în cooperativa agricolă din satul Borduşelu, judeţul Ialomiţa, din anul 1959. Soţia lucrează în brigadă. Are trei copii. Teoria e învăţătoare în sat, Ion e student în anul doi la Institutul politehnic din Bucureşti (în vacanţa din vara trecută a lucrat pe ogoarele cooperativei din Borduşelu), al treilea fecior lucrează ca insta­lator la o întreprindere din Bucureşti. Părinţii brigadierului nostru au fost agricultori aici, în inima Bărăganului, începem discuţia, întrebare : De ce s-au înre­gistrat anul trecut rezultate sla­be în brigada dv. ? Răspuns : Rezultate slabe ? Nu înţeleg. Cooperativa noastră, în comparaţie cu cea din Cio­china (sat alăturat), una din cele mai bune din judeţ, a izbutit anul trecut să obţină rezultate mai bune. La ei, la Ciochina, valoarea normei a fost de 19 lei, la noi de 23 lei, în brigada noastră rezultatele au fost mai bune decit media pe coopera­tivă. Pentru depăşirea produc­ţiei la floarea-soarelui, bunăoa­ră, membrii brigăzii au primit şi retribuţie suplimentară de circa 300 lei fiecare. întrebare : Da, dar la grîu, la porumb şi la sfecla de zahăr s-au scos producţii mai mici decit cele planificate. Din ce pricină ? Răspuns : Calamităţile natu­rale, în primăvară, apa ne-a provocat mari necazuri. Din pu­ţurile, forate pentru irigații, a D. TĂRNĂUCEANU (Continuare în pag. a 4-a)

Next