Scînteia Tineretului, ianuarie 1968 (Anul 24, nr. 5790-5814)

1968-01-14 / nr. 5800

UN mu. • CARTEA • SCEM • ECRANIl 9 SEVA­LEIUL 9 Robert Stevens, ofițer de artilerie in armata americană, sergentul Allen din divizionul 101, translatoarea Elena Rjevskaia din unitatea sovietică care a intrat prima în bunkerul lui Hitler, colonelul Pash din serviciul secret american, detașamentele speciale ale serviciilor de contra­­informaţii aliate, oameni aflaţi în acel ultim an al războiu­lui în cele mai diferite colţuri ale Europei — la Londra, Berlin, în orăşelele germane cucerite, în Italia... De numele lor se leagă una din paginile cele mai interesante ale ulti­mului război mondial — recuperarea multor documente din arhivele secrete ale Reichului hitlerist. IN PAGINA A 6 - A EFORT CREATOR Academicianul TIBERIU POPOVICI E­TERNĂ TINEREŢE SPIRITUALĂ Prof. univ. D. D. ROŞCA CAPACITATEA INTEGRĂRII Prof. univ. dr. docent CONST. CIOPRAGA UN CR UMANIST Maestru emerit al artei ROM­­II IK I AHCA Şi marea înarmează uscatul ! Foto: I. GUCU jj ÎN PAG. 3, într-o seară A DISPĂRUT „CUTIA ILUZII..." Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ilNE.JETULUI COMUNIST ORGAN CENTRAL AL UNIUNI ANUL XXIV, SERIA II, NR. 5800 8 PAGINI - 25 BANI 14 IANUARIE 1968 ÎNTÎLNIRE SHERLOCK HOLMES m de F A N U Ş N E A G U Ploua. Ca să fiu cinstit, nu era o ploaie adevărată, era, ca să zic aşa, o ploaie lon­doneză. Specific londoneză. Şi, ca să intrăm în miezul problemei, vă spun că era o ploaie cu miros de dini poliţişti. (Un amic al meu, rotofeu, fără „i“, căci „i“-ul s-a rotunjit şi a devenit „un larg, intra în această pulbere cenuşie, punîndu-şi perdeluţe la urechi, ca să semene cu ferestrele bufetului „Slătioa­­ra“ unde-şi consumă aperiti­vele şi-şi asmute aprozii asu­pra oricui îndrăzneşte să spună o vorbă despre micul cartier Soho). Pe Tamisa, flu­viul ăla cu marinari care mes­tecă tutun de import, cu na­ve misterioase şi femei prost fardate (una m-a dus cu for­ţa la Turnul Londrei, sub poarta trădării, şi m-a pus să jur pe singele tuturor copiilor de regi, decapitaţi din eroa­re, şi pe memoria unui duce mort prin repetate scufun­dări într-un butoi cu vin, că nu voi divulga Scotland-Yar­­dului secretul de fabricaţie al ţigărilor Carpaţi de Râmnicu- Sărat şi metodele de antrena­ment folosite de directorul Angelo Niculescu­, pe Tami­sa, domnilor, curgea o ceaţă bleagă. Ideea că am venit de la Dunăre, mai precis de pe marginea unui afluent al Du­nării, la Londra, ca să mă plouă cu cofa, mă scotea din sărite. Era intr-o sîmbătă, cînd la București lumea face coadă la chioșcurile cu re­viste — și eu tremuram de nerăbdare să aflu cine a mai fost luat în spăngi. (Continuare în pag. a Vl-a) Pe Northumberland Street nr. 10 PROPUNERILE COMISIEI CENTRALE DE PARTID Ş­ DE STAT CU PRIVIRE LA ORGANIZAREA JUDEŢE­LOR ŞI MUNICIPIILOR Pentru înfăptuirea hotărî­ri­­lor Conferinţei Naţionale a Partidului Comunist Român din 6—8 decembrie 1967, cu privire la îmbunătăţirea orga­nizării administrativ-teritoria­­le a ţării şi sistematizarea lo­calităţilor rurale, Comisia cen­trală de partid şi de stat a elaborat propuneri în legătură cu organizarea judeţelor şi a municipiilor. La baza acestor propuneri stau principiile adoptate de Conferinţa Naţională a parti­dului, care au întrunit adeziu­nea întregului popor. Ele răs­pund necesităţii de a se pune de acord organizarea adminis­­trativ-teritorială cu schimbă­rile intervenite în dezvoltarea forţelor de producţie şi în re­partizarea lor pe teritoriul ţă­rii, cu intensificarea vieţii eco­nomice, sociale şi culturale, cu măsurile privind perfecţiona­rea formelor şi metodelor de conducere a economiei naţio­nale şi a întregii activităţi so­ciale, înfăptuirea lor va crea condiţii mai favorabile pen­tru dezvoltarea în ritm susţi­nut a industriei, a agriculturii, a tuturor celorlalte ramuri şi sectoare de activitate, pentru progresul multilateral al patri­ei noastre socialiste. In organizarea­ Judeţelor şi municipiilor s-a ţinut seama de condiţiile economice, social­politice şi geografice existente, de componenţa naţională a populaţiei şi legăturile cultu­rale tradiţionale, precum şi de perspectivele de dezvoltare ale diferitelor zone şi localităţi, potrivit prevederilor planului cincinal şi propunerilor cu pri­vire la dezvoltarea economică şi social-culturală a ţării în perioada 1971—1980. Judeţele vor cuprinde un te­ritoriu mai mic decît cel al ac­tualelor regiuni şi vor asigura legături directe cu oraşele şi comunele ce intră în compo­nenţa lor, creîndu-se astfel condiţii pentru rezolvarea mai operativă şi mai competentă a sarcinilor ce revin organelor de conducere locale. S-a ur­mărit ca fiecare județ să con­stituie o unitate administrativ­­teritorială complexă din punct Harta administrativă a Republicii Socialiste Ro­mânia, cuprinzînd propu­nerile comisiei centrale de partid şi de stat cu privire la organizarea judeţelor şi a municipiilor,­ precum şi actualele oraşe şi comune care intră in componenţa judeţelor se poate procura la toate chioşcurile şi libră­riile din ţară. de vedere economic şi social­­cultural, cuprinzînd oraşe, centre industriale, comerciale şi culturale, căi de comunica­ţie. Aceasta va asigura posibi­litatea ca atît judeţul în an­samblu, cît şi fiecare localitate de pe teritoriul său să se poată dezvolta multilateral şi armo­nios. Propunerile cu privire la or­ganizarea administrativ-teri­­torială a ţării constituie rezul­tatul unor ample studii desfă­şurate timp de peste 2 ani. La pregătirea lor au participat comitetele regionale de partid, comitetele executive ale sfatu­rilor populare regionale, un mare număr de cadre din apa­ratul de partid şi de stat, oa­meni de ştiinţă şi cultură, spe­cialişti din diferite domenii : economişti, geografi, istorici, geologi, etnografi, sociologi, lingvişti etc. S-a ţinut seama de numeroasele sugestii şi pro­puneri făcute de oamenii mun­cii de la oraşe şi sate în adu­nări, în presă, în scrisori adre­sate conducerii partidului şi statului. Comisia centrală de partid şi de stat consideră pe deplin co­respunzătoare cerinţelor actua­le şi de perspectivă ale dezvol­tării economice şi sociale ale României socialiste organiza­rea teritoriului ţării în urmă­toarele 35 de judeţe : CONTINUARE I N PAGINA a 7-a 1 REPORTAJ NCHETĂ A Pe unii dintre huligani organele legii îi o­­presc la timp, unora le aplică pedepse. Insă o parte din ei, în special cei ale căror mani­festări nu par la prima vedere prea pericu­loase pentru societate rămin nepedepsiţi. Or­ganele care veghează la aplicarea legii nu pot fi oriunde şi oricînd. Oriunde şi oricînd sin­tem­ noi cetăţenii, care de fapt şi suportăm manifestările huliganilor. Noi sîntem cei care putem, primii, să-i chemăm la ordine şi la prima încercare de abatere, cît de mică, să-i aducem în faţa legii. MASCA HULIGANULUI Huliganul nu-şi alege locurile, nu are scrupule. II poţi întîlni în holurile cinematografelor, bă­­tînd în sus şi în jos străzile din centru, dar îl întâlneşti şi în tramvai sau în circiumele de pe­riferie. Are o privire tîmpă sau impertinentă, înfăţişarea genera­lă, dezordonată. Haine murdare şi boţite, cămăşi rufoase, barbă nerasă şi unghii terminate cu dungi negre. Nonconformism ? Frondă ? Nonconformismul lui e violenţa şi bădărănia. Fronda lui nu are ca obiect birocraţia care poate deforma legea, ci le­gea însăşi, esenţa ei umanistă. In cele mai multe cazuri, după aspect, el seamănă cu acel soi C. VICTOR (Continuare ln pag. a Vl-a)

Next