Scînteia Tineretului, ianuarie 1968 (Anul 24, nr. 5790-5814)
1968-01-14 / nr. 5800
UN mu. • CARTEA • SCEM • ECRANIl 9 SEVALEIUL 9 Robert Stevens, ofițer de artilerie in armata americană, sergentul Allen din divizionul 101, translatoarea Elena Rjevskaia din unitatea sovietică care a intrat prima în bunkerul lui Hitler, colonelul Pash din serviciul secret american, detașamentele speciale ale serviciilor de contrainformaţii aliate, oameni aflaţi în acel ultim an al războiului în cele mai diferite colţuri ale Europei — la Londra, Berlin, în orăşelele germane cucerite, în Italia... De numele lor se leagă una din paginile cele mai interesante ale ultimului război mondial — recuperarea multor documente din arhivele secrete ale Reichului hitlerist. IN PAGINA A 6 - A EFORT CREATOR Academicianul TIBERIU POPOVICI ETERNĂ TINEREŢE SPIRITUALĂ Prof. univ. D. D. ROŞCA CAPACITATEA INTEGRĂRII Prof. univ. dr. docent CONST. CIOPRAGA UN CR UMANIST Maestru emerit al artei ROMII IK I AHCA Şi marea înarmează uscatul ! Foto: I. GUCU jj ÎN PAG. 3, într-o seară A DISPĂRUT „CUTIA ILUZII..." Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ilNE.JETULUI COMUNIST ORGAN CENTRAL AL UNIUNI ANUL XXIV, SERIA II, NR. 5800 8 PAGINI - 25 BANI 14 IANUARIE 1968 ÎNTÎLNIRE SHERLOCK HOLMES m de F A N U Ş N E A G U Ploua. Ca să fiu cinstit, nu era o ploaie adevărată, era, ca să zic aşa, o ploaie londoneză. Specific londoneză. Şi, ca să intrăm în miezul problemei, vă spun că era o ploaie cu miros de dini poliţişti. (Un amic al meu, rotofeu, fără „i“, căci „i“-ul s-a rotunjit şi a devenit „un larg, intra în această pulbere cenuşie, punîndu-şi perdeluţe la urechi, ca să semene cu ferestrele bufetului „Slătioara“ unde-şi consumă aperitivele şi-şi asmute aprozii asupra oricui îndrăzneşte să spună o vorbă despre micul cartier Soho). Pe Tamisa, fluviul ăla cu marinari care mestecă tutun de import, cu nave misterioase şi femei prost fardate (una m-a dus cu forţa la Turnul Londrei, sub poarta trădării, şi m-a pus să jur pe singele tuturor copiilor de regi, decapitaţi din eroare, şi pe memoria unui duce mort prin repetate scufundări într-un butoi cu vin, că nu voi divulga Scotland-Yardului secretul de fabricaţie al ţigărilor Carpaţi de Râmnicu- Sărat şi metodele de antrenament folosite de directorul Angelo Niculescu, pe Tamisa, domnilor, curgea o ceaţă bleagă. Ideea că am venit de la Dunăre, mai precis de pe marginea unui afluent al Dunării, la Londra, ca să mă plouă cu cofa, mă scotea din sărite. Era intr-o sîmbătă, cînd la București lumea face coadă la chioșcurile cu reviste — și eu tremuram de nerăbdare să aflu cine a mai fost luat în spăngi. (Continuare în pag. a Vl-a) Pe Northumberland Street nr. 10 PROPUNERILE COMISIEI CENTRALE DE PARTID Ş DE STAT CU PRIVIRE LA ORGANIZAREA JUDEŢELOR ŞI MUNICIPIILOR Pentru înfăptuirea hotărîrilor Conferinţei Naţionale a Partidului Comunist Român din 6—8 decembrie 1967, cu privire la îmbunătăţirea organizării administrativ-teritoriale a ţării şi sistematizarea localităţilor rurale, Comisia centrală de partid şi de stat a elaborat propuneri în legătură cu organizarea judeţelor şi a municipiilor. La baza acestor propuneri stau principiile adoptate de Conferinţa Naţională a partidului, care au întrunit adeziunea întregului popor. Ele răspund necesităţii de a se pune de acord organizarea administrativ-teritorială cu schimbările intervenite în dezvoltarea forţelor de producţie şi în repartizarea lor pe teritoriul ţării, cu intensificarea vieţii economice, sociale şi culturale, cu măsurile privind perfecţionarea formelor şi metodelor de conducere a economiei naţionale şi a întregii activităţi sociale, înfăptuirea lor va crea condiţii mai favorabile pentru dezvoltarea în ritm susţinut a industriei, a agriculturii, a tuturor celorlalte ramuri şi sectoare de activitate, pentru progresul multilateral al patriei noastre socialiste. In organizarea Judeţelor şi municipiilor s-a ţinut seama de condiţiile economice, socialpolitice şi geografice existente, de componenţa naţională a populaţiei şi legăturile culturale tradiţionale, precum şi de perspectivele de dezvoltare ale diferitelor zone şi localităţi, potrivit prevederilor planului cincinal şi propunerilor cu privire la dezvoltarea economică şi social-culturală a ţării în perioada 1971—1980. Judeţele vor cuprinde un teritoriu mai mic decît cel al actualelor regiuni şi vor asigura legături directe cu oraşele şi comunele ce intră în componenţa lor, creîndu-se astfel condiţii pentru rezolvarea mai operativă şi mai competentă a sarcinilor ce revin organelor de conducere locale. S-a urmărit ca fiecare județ să constituie o unitate administrativteritorială complexă din punct Harta administrativă a Republicii Socialiste România, cuprinzînd propunerile comisiei centrale de partid şi de stat cu privire la organizarea judeţelor şi a municipiilor, precum şi actualele oraşe şi comune care intră in componenţa judeţelor se poate procura la toate chioşcurile şi librăriile din ţară. de vedere economic şi socialcultural, cuprinzînd oraşe, centre industriale, comerciale şi culturale, căi de comunicaţie. Aceasta va asigura posibilitatea ca atît judeţul în ansamblu, cît şi fiecare localitate de pe teritoriul său să se poată dezvolta multilateral şi armonios. Propunerile cu privire la organizarea administrativ-teritorială a ţării constituie rezultatul unor ample studii desfăşurate timp de peste 2 ani. La pregătirea lor au participat comitetele regionale de partid, comitetele executive ale sfaturilor populare regionale, un mare număr de cadre din aparatul de partid şi de stat, oameni de ştiinţă şi cultură, specialişti din diferite domenii : economişti, geografi, istorici, geologi, etnografi, sociologi, lingvişti etc. S-a ţinut seama de numeroasele sugestii şi propuneri făcute de oamenii muncii de la oraşe şi sate în adunări, în presă, în scrisori adresate conducerii partidului şi statului. Comisia centrală de partid şi de stat consideră pe deplin corespunzătoare cerinţelor actuale şi de perspectivă ale dezvoltării economice şi sociale ale României socialiste organizarea teritoriului ţării în următoarele 35 de judeţe : CONTINUARE I N PAGINA a 7-a 1 REPORTAJ NCHETĂ A Pe unii dintre huligani organele legii îi opresc la timp, unora le aplică pedepse. Insă o parte din ei, în special cei ale căror manifestări nu par la prima vedere prea periculoase pentru societate rămin nepedepsiţi. Organele care veghează la aplicarea legii nu pot fi oriunde şi oricînd. Oriunde şi oricînd sintem noi cetăţenii, care de fapt şi suportăm manifestările huliganilor. Noi sîntem cei care putem, primii, să-i chemăm la ordine şi la prima încercare de abatere, cît de mică, să-i aducem în faţa legii. MASCA HULIGANULUI Huliganul nu-şi alege locurile, nu are scrupule. II poţi întîlni în holurile cinematografelor, bătînd în sus şi în jos străzile din centru, dar îl întâlneşti şi în tramvai sau în circiumele de periferie. Are o privire tîmpă sau impertinentă, înfăţişarea generală, dezordonată. Haine murdare şi boţite, cămăşi rufoase, barbă nerasă şi unghii terminate cu dungi negre. Nonconformism ? Frondă ? Nonconformismul lui e violenţa şi bădărănia. Fronda lui nu are ca obiect birocraţia care poate deforma legea, ci legea însăşi, esenţa ei umanistă. In cele mai multe cazuri, după aspect, el seamănă cu acel soi C. VICTOR (Continuare ln pag. a Vl-a)