Scînteia Tineretului, februarie 1968 (Anul 24, nr. 5815-5840)
1968-02-14 / nr. 5826
Şedinţa Consiliului al Repulei Socialiste In ziua de 13 februarie 1968, la Palatul Republicii a avut loc şedinţa Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat. Au luat parte tovarăşii Constanţa Crăciun şi Ştefan Peterfi, vicepreşedinţi ai Consiliului de Stat, Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat, şi Anton Breitenhofer, Ion Cosma, Vasile Daju, Constantin Drăgan, Suzana Godea, Nicolae Hudiţeanu, Athanase Joja, Ion Popescu-Puţuri, Cristofor Simionescu, Gheorghe Stoica, Ludovic Takacs şi Iacob Teclu, membri ai Consiliului de Stat. Consiliul a examinat proiectele de lege pe care urmează să le prezinte Marii Adunări Naţionale. Astfel, a fost discutat proiectul de lege pentru modificarea unor articole din Constituţie, precum şi proiectul de lege privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România. In urma discuţiilor ce au avut loc, Consiliul de Stat a hotărît ca aceste proiecte de legi să fie supuse dezbaterii Marii Adunări Naţionale. ■ „Independenţa“ a primit 104 absolvenţi în anul 1967. Cum s-au integrat ei în ritmul de muncă al colectivului, în ce măsură pregătirea din şcoală răspunde necesităţilor pe care Ie ridică industria noastră în plină dezvoltare, ce ideal au în viaţă ? Aceste întrebări au făcut obiectul unei anchete pe care am organizat-o recent. O primă constatare : cea mai mare parte a absolvenţilor, după o perioadă relativ scurtă de acomodare, îşi realizează în bune condiţiuni sarcinile de plan. în sprijinul acestei afirmaţii pledează media cîştigului din ultimele două luni ale anu ANCHETA NOASTRA IN RÎNDUL ULTIMEI PROMOŢII DE ABSOLVENŢI AI ŞCOLII PROFESIONALE „INDEPENDENŢA"-SIBIUlui trecut, peste 800 lei, numărul mare de tineri care au fost premiaţi pentru contribuţia adusă în procesul de producţie. Faptul că din primele luni peste 70 la sută din tineri obţin rezultate bune este direct determinat de modul în care sunt îndrumaţi şi ajutaţi, de condiţiile de lucru pe care le au ; de la început au fost repartizaţi în echipe cu experienţă şi încadraţi în cursurile de ridicare a calificării. Există deci preocupare pentru a crea climatul în care să se dezvolte, să-şi formeze un nivel de cultură teh-LIDIA POPESCU IContinuare in pag. a IlI-a) CE INDICĂ Radiografia primului an de muncă TIMPUL Sâ discutăm despre: • tinereţe • EDUCAŢIE • RĂSPUNDERI Filmul: instrucţie sau relaxare ? Şi întrebarea care poartă nr. 3 (De ce mergeţi la cinematograf , pentru distracţie, din plictiseală, din nevoia de relaxare, pentru că vă înfăţişează o altă lume ?) are drept scop să lămurească — pe cît posibil — sensul unor acţiuni tinereşti în sfera timpului liber. Am văzut mai înainte că filmul se situează, în ordinea preferinţelor, pe locul al doilea, la mare distanţă de televiziune, am aflat şi motivul, primordial al alegerii (comoditatea raportată şi la „criza de timp“), apoi sm constatat însă că de fapt atât t.v. cît şi filmul sunt pe planul al doilea faţă de lectura cărţilor. Dacă este evident că lectura cărţilor se situează pe primul loc în ierarhia ocupaţiilor din timpul liber, la 16—18 ani, nu este mai puţin adevărat că ne-a surprins aptul că, pînă şi atunci cînd (înfringîndu-şi comoditatea) merg la cinematograf, tinerii n-o fac ca să se distreze pur şi simplu, să rîdă ori să audă muzică veselă, etc, ci dintr-o nevoie care izvorăşte din oboseală (iarăşi un punct de vedere strict practic în legătură cu o activitate... liberă): • pentru distracţie — 21 • din plictiseală — 2 o nevoie de relaxare — 84 • altă lume (îmbogăţirea cunoştinţelor)— 5 • compensaţie — 2 • alte motive — 10. „Pentru a mă relaxa“ ; „După o săptămînă de şcoală,, merit şi eu atîta , două ore de relaxare“ ; „Deoarece nădăjduiesc, să ajung şi eu artist sau regizor" ; „Pentru a mă distra, doar duminica, deoarece tot ies din casă“ ; „Merg la cinematograf pentru simplul motiv că mă destinde“ ; „Mă relaxez după o săptămînă de studiu“; „Merg la film , pentru că mă simt bine cînd merg“ ; „La cinematograf merg pentru că am ocazia să văd lucruri noi, uneori și din plictiseală“ ; „Pentru că e un mijloc de destindere“ ; „Eu mă duc pentru că-mi plac artiștii“ ; „Cui nu-i place să se odihnească la sfîrșit de săptămînă ?“ ; „Ocazie de relaxare“ ; „Merg la cinematograf pentru că-mi place să intru în contact cu diferite genuri de oameni, diferite genuri *) Vezi începutul în „Scînteia tineretului" nr. 5825 (Continuare In pag. a II) In aceste zile pîrtiile Predealului cunosc o afluență deosebită. flifi li'WTtTiian'lTW—TTOTTTTITA „ Teoria se verifică in... laboratorul școlii. Foto: C. CONSTANTIN de MIHAI STOIAN ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXIV, SERIA II, NR. 5826 4 PAGINI - 25 BANI MIERCURI 14 FEBRUARIE 1968 Proletari din toate ţările, uniţi-vă! LICEUL „TUDOR ARGHEZI“ Printr-un decret al Consiului de Stat, Liceului nr. 5 di oraşul Craiova i s-a atribit numele strălucitului reprezentant, al culturii romăneşt Tudor Arghezi. Acesta se denumi Liceul nr. 5 „Tudo ArgheziDe asemenea, Liceul din satul de origine al marelui cărturar, Tîrgu Cărbuneşti, raionul Gilort, regiunea Oltenia, unde au trăit părinţii scriitorului, se va denumi Liceul „Tudor Arghezi". (Agerpres) • TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU A PRII PE TOVARĂŞUL V. KOUCKY în zilele de 12 şi 13 februarie, • tovarăşul V. Koucky, secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Cehoslovacia, a făcut o vizită de prietenie în ţara noastră, la invitaţia C.C. al P.C.R .P Marţi dimineaţa, oaspetele a fost primit de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al C.C. al P.C.R., împreună cu tovarăşii Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R. şi Mihai Dalea, secretar al C.C. al P.C.R. La primire au participat dr. Cesimir Cisar, ambasadorul R.S. Cehoslovace la Bucureşti şi J. Sedivy, adjunct al şefului secţiei internaţionale a C.C. al P.C. din Cehoslovacia. In timpul şederii în România tovarăşul V. Koucky a avut convorbiri cu tovarăşii Paul Niculescu-Mizil şi Mihai Dalea. La convorbiri au participat tovarăşii Vasile Vlad, şeful secţiei relaţiilor externe a C.C. al P.C.R., dr. Cesimir Cisar, ambasadorul R.S. Cehoslovace la Bucureşti, J. Sedivy adjunct al şefului secţiei internaţionale a C.C. al P.C. din Cehoslovacia şi E. Uivary, activist la secţia internaţională a C.C. al P.C. din Cehoslovacia. In cursul întâlnirilor, care s-au desfăşurat într-o atmosferă caldă, tovărăşească, s-a făcut un schimb de păreri asupra dezvoltării relaţiilor de prietenie dintre cele două partide şi state, precum şi asupra unor probleme actuale ale mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale. * Marți după-amiază tovarăşul V. Koucky s-a înapoiat la Praga. • PLECAREA TOVARĂŞULUI FRANZ MUHRI Marţi dimineaţa a părăsit Capitala tovarăşul Franz Muhri, preşedintele Partidului Comunist • din Austria, care, la invitaţia C.C. al P.C.R. a făcut o vizită prietenească în ţara noastră. „ La plecare, pe aeroportul Bărneasa, oaspetele a fost salutat de tovarăşii Nicolae Ceauşescu, secretar general al Comitetului- Central al Partidului Comunist Român, Manea Mănescu, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., de activişti de partid. (Agerpres) La Uzina de sîrmă din Cîmpia Turzii se construieşte o nouă hală De la Grenoble, FĂNUŞ NEAGU transmite OLGA PALL NU-L ÎNŢELEGE PE HOLLIDAY Primul oraş francez al secolului XXI, care a făcut investiţii uriaşe ca să poată primi acest nume trăieşte in plină sărbătoare a întrecerilor, destrămarea unui vis ce se anunţa foarte frumos. După 8 zile de la deschiderea olimpiadei, lumea pare a se fi intoxicat de spectacolele susţinute de artiştii adunaţi în munţii Alpi, trenurile dinspre Paris s-au rărit şi călătorii apucă în alte direcţii. Alături de horoscoapele destinate celibatarilor, înfăşurate în titluri ca : „Vreţi să întîlniţi anul acesta femeia vieţii dv.“ şi ştim ce vestesc hotărîrea lui B.B. de a divorţa, un ziar publica o scrisoare semnată 170 de negustori din Grenot în care aceştia cer primarul să ridice restricţiile de circulţie a maşinilor pe două d marile bulevarde, continuînducererea cu argumentul că proape nici un client nu le i (Continuare in pag. a IlI-a, tinereţea muzicii r -:*MV sn Dacă viaţa, în plenitudinea afirmării sale se cheamă nerete, atunci omul a desoperit muzica pentru ca fin ea să-şi păstreze sufleul tînăr. Arta sunetelor este ii rămîne tînără fiindcă relaşte cu fiecare subiect sensibil la frumuseţile ei, n infinite grade şi nuanţe de gusturi şi aspiraţii estetice, de atitudini faţă de muzică şi de viaţă. Ea posedă limbajul cel mai universal şi totodată cel mai adaptabil fiecărei individualităţi în parte, cel mai accesibil colectivităţii şi cel mai intim, mai interiorizat. Cintecul primelor vîrste exprimă elanul, generozitatea, visarea romantică, pe cînd marile opere epice dramatice sau tragice ne răscolesc sensibilitatea, conştiinţa tocmai prin contrastul pe care-l Vasile Tomescu creează cu optimismul şi exuberanţa tinereţii. Pe trunchiul milenar al Muzicii cresc din seva vieţii şi a tinereţii eflorescente viguroase şi originale de genuri, stiluri şi curente artistice, de şcoli naţionale, grupuri de avangardă şi personalităţi creatoare. Ele atestă, în mereu mai largi cercuri concentrice, contribuţia neîncetată a popoarelor şi generaţiilor la îmbogăţirea tezaurului spiritual al omenirii. Drumul de secole al marilor valori artistice conferă acestora adevărata tinereţe fără bătrîneţe , la o tensiune permanent constantă şi, periodic, chiar cu recrudescenţe impetuoase, arta preclasicilor, de la Palestrina, Monteverdi şi Gesualdo, pînă la Vivaldi şi Telemann, a lui Bach, Haendel, Mozart, trăieşte în sufletul tuturor generaţiilor. Cît farmec al noutăţii prezintă în contextul aproape suprauzitat al repertoriului curent, melodiile folclorice de o simplitate şi elocvenţă extremă, reînviate (Continuare în pag. a IlI-a) ...Trei elevi din Braşov îşi mărturiseau, nu de mult, hotărîrea de a deveni, la sfîrşitul anilor de învăţătură, specialişti în domeniul maşinilor electronice de calcul. Destăinuirea, însoţită de rugămintea de a fi informaţi şi prin ziar despre calculatoarele electronice româneşti şi unul din institutele unde vor trebui să-şi continue studiile, după liceu, pentru specializare, mi-au dat certitudinea că le-aş putea fi de folos celor trei, dar nu numai lor. Iată-mă, deci, pornit la drum, de data aceasta cu destinaţia Timişoara, Institutul politehnic. Am rămas două zile acolo, în intimitatea maşinilor cibernetice. Am cunoscut zeci de oameni a căror minte, ale căror braţe îşi concentrează cu perseverenţă energia creatoare într-un efort complex, despre care aflăm mai mult ocazional, cel mai adesea cu prilejul finalizărilor spectaculoase. Era, desigur, mai lesne pentru reporter să-şi înceapă relatarea anunţită un mare eveniment — de pildă, intrarea în funcţiune a unui nou calculator, cu performanţe superioare celor construite pină acum aici. N-a sosit însă într-un asemenea moment festiv. ..Ghinion !! ?". Căutînd eroii, fantele inedite s-a stat de vorbă cu o parte dintre aceşti oameni. A insistat, tenace, să-şi găsească substanţa viitorului reportaj. Prin el cumoscîndu-le preocupările, bucuriile, frămîntăr:" CALCULATOARE ELECTRONICE. Azi, pentru nespecialişti, chiar numai în titlul unei ştiri, cuvintele ce definesc noţional una din marile minuni inventate de geniul uman către mijlocul secolului XX au puterea de fascinaţie a unui îndemn miraculos. Intr-un reportaj, ce ar putea fi prezentat curiozităţii cititorului ? ..Cu MECIPTI pot fi rezolvate în timp scurt sisteme de ecuaţii avînd pînă la 24 necunoscute. S-a făcut cu el prima încercare din ţară de traducere automată din engleză în română. Studenţii Institutului îl folosesc pentru efectuarea rapidă a calculelor pretinse la proiectele de an sau de diplomă. A fost utilizat cu succes, la solicitarea unor întreprinderi şi institute de proiectări, pentru calcule privind repartiţia puterilor în sistemul energetic naţional, pentru proiectarea turbinelor cu abur, dar şi la stabilirea regimului hidraulic al centralei hidroelectrice de la Porţile de Fier". ION TRONAC (Continuare in pag. a IlI-a) * Un reporter curios într-o tabără secretă din Angola • Armament modern şi comandanţi sud-africani. • „Robert cel dulce“ instruiește paraşutişti Izolată în regiunea muntoasă Teixeira de Sousa din Angola mica tabără militară portugheză Vila Luso n-a făcut niciodată pînă acum, să se vorbească de ea. Tăcerea a fost însă ruptă zilele trecute şi, probabil, brusca ieşire din anonimat nu are darul să provoace plăcere autorităţilor portugheze (şi nu numai acestora). Faptul a început in urmă cu cîteva săptămîni la barul hotelului „Lisabona“ din capitala angolezi. Reporterul ziarului mexican DIARIO DE MEXICO, Antonio Duarte s-a întîlnit acolo cu un ofițer superior portughez pe care-l cunoscuse bine în timpul cînd lucrase ca trimis al ziarului la Lisabona. Ofițerul (al cărui nume, din motive ușor sesizabile, rămîne în umbră) a băut mai multe alcoolice decit putea suporta şi, ameţit i-a spus interlocutorului său : — Amice, nu-ți mai pierde vremea pe-aici. Bagă-ți coada EM. RUCAR (Continuare in pag. a TV-a)