Scînteia Tineretului, martie 1970 (Anul 26, nr. 6466-6491)
1970-03-31 / nr. 6491
„SCÎNTEIA TINERETULUI"pag. 2 ACTUALITATEA PENTRU TINERET MARȚI 31 MARTIE 1970 Fiecare grupă U.T.C. — O BRIGADĂ DE MUNCĂ PATRIOTICĂ Ca citeva zile, Giurgiul îşi poate adăuga, alături de celelalte denumiri mai mult sau mai puţin cunoscute, încă una cu adevărat inedită : „Oraşul brigadierilor“. In fiecare zi, într-o altă şcoală profesională sau liceu se înfiinţează, odată cu instalarea autoritară a acestei primăveri, noi brigăzi ale muncii patriotice. Grupa U.T.C. a unei clase se constituie într-o brigadă de muncă patriotică. Fiecare brigadă are un comandant al ei. Peste încă două-trei zile, cînd întreaga acţiune se va încheia, în Giurgiu vor exista peste 90 de brigăzi ale muncii patriotice — numai în şcolile oraşului. Apoi iniţiativa îşi va prelungi desfăşurarea în întreprinderi şi instituţii, pornind de la acelaşi principiu : fiecare grupă sau organizaţie U.T.C. — o brigadă. Ideea aceasta nu înseamnă însă o simplă schimbare de nume. Modificările intervenite odată cu aplicarea ei sunt mai profunde şi antrenează un întreg stil de lucru, corespunzător noilor condiţii. — Prin înfiinţarea brigăzilor de muncă patriotică, precizează primul secretar al comitetului municipal U.T.C., DUMITRU CRISTEA, am urmărit sporirea coeficientului de participare a fiecărui tînăr de-a lungul tuturor acţiunilor întreprinse. La nivelul fiecărei grupe se poate aprecia mult mai uşor contribuţia individuală de la o etapă la alta a unei acţiuni de mai mare durată. De asemenea, mi se pare că cu o singură brigadă, pe parcursul unei perioade mai întinse, se pot face mai multe lucruri decit intr-o singură acţiune care mobilizează sute de tineri. Şi, cum, o dată cu înfiinţarea primelor brigăzi, au apărut în mod firesc şi primele acţiuni de muncă patriotică, acestea conturează totodată primele dovezi care confirmă intrutotul spusele de mai sus. Intr-o singură după amiază, brigada clasei a IX-a A de la Liceul nr. 1, cu cei 36 de elevi ai săi, a plantat nu mai puţin de 420 de puieţi. In aceeaşi zi, cei de la Şcoala profesională navală, constituiţi în două brigăzi, au săpat 250 metri liniari de şanţuri pe şoseaua naţională. „ Un alt avantaj al aceleiaşi modalităţi, ne spune în continuare primul secretar, e că se acordă mai multă independenţă în acţiune fiecărei grupe în parte. Noi le comunicăm doar obiectivele de lucru, însă procedeele şi zilele in care ies la muncă şi le stabilesc brigăzile singure. In felul acesta li se cultivă şi sentimentul de a răspunde pe o perioadă mai mare de acelaşi obiectiv. Dovezile există şi de data aceasta : i-am văzut, într-o altă zi, la lucru, pe elevii Şcolii profesionale de construcţii, ieşiţi la muncă pe un lot care de acum încolo va fi al lor. Două brigăzi, în frunte cu comandanţii lor, au săpat într-o pădure de lingă oraş 14 rînduri, fiecare de cite circa 60 de gropi şi nu mai puţin de trei ore în cele 880 de gropi săpate îşi făceau apariţia 880 puieţi de salcîm plantaţi cu grijă şi cu dibăcie de buni gospodari. Lucru cit se poate de firesc, de altfel , puieţii aceştia vor fi îngrijiţi tot de şcoala lor pină cînd vor deveni pădure. Aşadar, acest nou anotimp al muncii patriotice aduce cu sine nu numai însufleţirea şi hărnicia cu care ne-am obişnuit de mult, ci şi o formulă de acţiune care continuă în mod fericit o tradiţie scumpă întregului tineret al ţării. Ea ne aminteşte mereu că pretutindeni unde sunt de executat lucrări prin muncă patriotică, sunt întotdeauna prezente brigăzile şi brigadierii. D. MATALA Studenţi la muncă patriotică, în parcul noului local al Politehnicii bucureştene Foto: EMIL COJOC APU DUMINICĂ, LA URZICENI... Duminică la Urziceni, a fost — cum ar spune meteorologii — un timp cu cerul mai mult acoperit, o vreme instabilă, incertă şi cu precipitaţii. Atmosfera poate fi însă descrisă şi dintr-un alt unghi. Cei peste 200 de tineri, elevi la liceul din localitate, de la şcoala de meserii, tineri din întreprinderi şi instituţii n-au ţinut cont de starea vremii şi au ieşit la acţiunea de muncă voluntar-patriotică la care-i invitase comitetul orăşenesc U.T.C. cu cîteva zile mai înainte. S-a colectat fier vechi, s-a greblat, parcul din faţa consiliului popular, au fost săpate straturile de pămînt de la marginea unor străzi unde, nu peste multă vreme, sera oraşului va „deversa“ ur mare şi divers număr de flori. — Acţiunea la care aţi asistat, ne-a declarat secretarul comitetului orăşenesc U.T.C., tovarăşul CONSTANTIN IORDACHE, fiu este prima din acest an. In ciuda faptului că aproape în fiecare duminică a lunii martie timpul a fost nefavorabil, nume- 1ași sunt tinerii care au răspuns cu entuziasm chemărilor noastre. Pină acum s-au executat săpături la canalizările necesare Fabricii de ceramică, ce se construieşte în oraş, tinerii au participat la desecarea terenurilor agricole, la strîngerea fierului vechi. Recent, în plenară a comitetului orăşenesc, ne-am majorat unele din angajamentele acestui an. In loc de 1 200 kg. plante medicinale vom stringa, de pildă, 1 400 kg., iar în loc de 3 000 kg. fier vechi vom colecta 4 500 kg. Planul de venituri realizate prin muncă patriotică va fi de 50 000 Iei pe întregul an, dar el va fi realizat până la 23 august, în timp ce la lucrări nefinanțate vom realiza 1 858 000 lei. I. B. La Casa ziariştilor CÎND THALIA ÎNTÎLNEŞTE VERSUL... In continuarea strădaniilor tot mai vizibile de a-şi înviora şi substanţializa activitatea, „Casa ziariştilor“ a găzduit, duminică 29 martie, o inedită seară de poezie, grupînd versuri din creaţia unor cunoscuţi actori ai scenelor bucureştene. In comentariul critic care a insoţit recitalul, scriitorul Nicolae Dragoş a încercat o încadrare a poeziei prezentate în configuraţia liricii actuale româneşti. Materializing, împlinind primplanurile critice conturate de prezentare, lectura versurilor a revelat personalităţi artistice distincte, valenţe poetice autentice. Publicul a apreciat robusteţea nu lipsită de căldură, de gingăşie, a poeziei lui Emanoil Petruţ, sensibilitatea, tonul pur al versurilor actriţei Victoria Dobre sau ineditul vibraţiei emoţionale din lirica Cristinei Tacoi. Creaţia literară reflectă, întregeşte cel mai adesea, imaginea cunoscută a actorului : poezia lui Dinu Ianculescu aduce o nuanţă proprie de filtrare intelectuală a emoţiei, întîlnim în paginile maestrului Ciubotăraşu acelaşi umor nuanţat de o fină maliţie ; adresarea directă, sinceritatea exprimării — definitorii pentru arta scenică a Angela Chiuaru — le regăsim şi la poetă. Cunoscut şi apreciat în egală măsură ca actor şi ca poet, artistul emerit Emil Botta a făcut sensibil prin Interpretare acel univers insolit, halucinant adesea, întîlnit în sunete şi emoţii, structurat pe coordonatele unui romantism de vibraţie tragică, pe care întunecatul april sau de-o gură de val, ni-l revelaseră. „Cînd Thalia întîlneşte veniul, a depăşit exigenţele unui simplu recital de versuri, oferind iubitorilor de poezie satisfacţia artistică a unui spectacol închegat — dintre acelea cu care „Casa ziariştilor“ începe să ne obişnuiască, spre lauda ei. CRISTINA CONSTANTINII! — Care ar fi întrebarea de care vă feriţi intr-un interviu ? — Cea care insinuează un răspuns fortuit. — Deci preferaţi mărturisile deschise ? — Atunci cînd ele nu devin excesive dintr-o grandilocvenţă... profesională. — Acest nume — Benone Sinulescu — vă spune ceva ? — Da, un om fericit că şi-a descoperit la timp vocaţia, un tînăr interpret cu năzuinţe mai mult sau mai puţin înalte, un subiect intervievat... — Unjind constant ? — Să-nu revăd munţii. Munţii Buzăului. Fiecare mică excapadă în zona mea de baştină se transformă într-o serioasă călătorie de studiu. Munţii mei natali mi-au dăruit o colecţie de cîntece... — ... pe care le prezentaţi, apoi, în sălile de concerte... — ...numai după ce le-am selectat, sincronizat la propria lor idee şi le-am însuşit din punct de vedere interpretativ. — Dar îi este îngăduit interpretului să „opereze“ pe varianta colecţionată ? — Desigur. El este doar unul din anonimii care contribuie la perfecţionarea piesei folclorice. — Uneori, impunînd varianta definitivă, el este şi ultimul. — E cazul ideal. — Ce nu vă doriţi niciodată ? — Se fac un succes pasager... — Care e tipul de spectator ideal ? — Cel îndrăgostit. Fireşte de muzică ! Adică, cel care ştie să asculte, să discearnă, să nu se lase furat de interpretările ieftine, ţipate, sărace. — ...Şi cintecul? — Iubesc cintecul care armonizează — la o înaltă temperatură artistică — un text poetic emoţionant, inteligibil, curat şi cald, cu o melodie care II îmbracă perfect. — Foarte mulţii dv. admiratori v-au creat legende. — Cînd îi placi, publicul Iţi creează şi legende. Din dragoste, uneori el îţi creează şi false legende... — E şi cazul dv.? — Şi ! — Prin intermediul ziarului nostru ce-aţi dori să transmiteţi acestui public meloman ? — ...şi talentat ! Mulţumirea fierbinte pentru atenţia ce mi-o acordă, pentru încrederea investită — şi pentru zecile de scrisori pe care le primesc şi cărora, ca un şcolar cuminte, mă străduiesc să le răspund cît mai repede. Interviu realizat de GH. ISTRATE OLIMPIADA TINERILOR ZIDARI (Urmare din pag. I) că, participanţii au adăugat căminului, cu o capacitate de 230 de locuri, încă un etaj, trecerea lor pe aici rămînînd peste ani şi ani. Fiecare a efectuat între 1,20—1,30 m.c. de zidărie aplicată, iar sub raportul calităţii au obţinut calificativul excepţional. (Pentru a efectua un asemenea volum de lucrări, un muncitor obişnuit de pe şantier consumă o cantitate de timp dublă). Aceste realizări au fost utile, în aceeaşi măsură pentru participanţii la olimpiadă, cît şi pentru Trustul judeţean de construcţii, pentru care recordurile de productivitate pot să constituie deziderate realizabile, pe toate şantierele din subordine. Eficienţa olimpiadei iese în relief şi dintr-un alt unghi de vedere. Intorcîndu-se pe şantiere, concurenţii vor fi mai exigenţi, vor pretinde mai mult celor destinaţi să le asigure condiţii optime de lucru. La Deva, totul a fost pregătit şi prevăzut din vreme, începînd cu aprovizionarea tehnico-materială şi pînă la crearea fronturilor de lucru şi asigurarea asistenţei tehnice necesare. Astfel, munca nu a stagnat nici o clipă. Productivitatea realizată a fost determinată într-o mai mare măsură de aceşti factori. Participarea la olimpiadă i-a obligat pe concurenţi să parcurgă o bogată bibliografie de specialitate, să-şi îmbogăţească cunoştinţele profesionale. întrecerea a fost cîştigată de cei care îşi aşează măestria profesională pe soclul cunoştinţelor teoretice. Majoritatea covârşitoare a participanţilor sunt absolvenţi ai şcolii profesionale. Cei care s-au detaşat dispun însă de ceva în plus. Alexandrescu Dumitru — de pildă — situat pe locul I, este elev în clasa a Xll-a la liceul seral. Aşadar, ei — şi mulţi ca el — nu s-au mulţumit doar cu volumul de cunoştinţe acumulate în şcoala profesională, ci au învăţat în continuare. Pentru toţi cei prezenţi, această acţiune a fost deosebit de instructivă. Benone Sintlescu LA CAPĂTUL A 13 ÎNTREBĂRI... DE BARAJ (Prezentul interviu este, de fapt, epilogul consemnat după epuizarea întrebărilor obișnuite). ‘ 1 ] ORAŞUL SIRET ÎMPLINEŞTE 600 DE ANI Fosta aşezare de scaun a Moldovei (1365—1374), Siretul — unul dintre cele mai vechi tîrguri — păstrează mărturii interesante din istoria patriei, printre care şi cele două ruini „Sasca“ şi „Ruina“, locuri în care au domnit Sas Vodă şi Laţcu Vodă, iar mai tîrziu Petru Muşat. Rîndurile corespondentului Octavian Zus ne amintesc despre însemnările lui Herodot, în care recunoaştem printre localităţile cuprinse în itinerariul parcurs de oştiţe persane în retragere şi oraşul Siret. Intre cele două file de istorie, oraşul celor 6 secole reprezintă un dialog viu al trecutului cu contemporaneitatea. în noua sa geografie prezentul consemnează clădiri moderne, casa de cultură, complex de servire a populaţiei cu 18 secţii, localul liceului teoretic în care învaţă 1 400 de elevi etc. Sărbătorirea importantului eveniment este marcată de o suită de manifestări, dintre care reţinem : 25 de spectacole, pe care le pregătesc formaţiile artistice, simpozioane, seri culturale, o expoziţie a tinerilor fotografi şi pictori şi... concursuri artistice şi sportive dotate cu „Cupa-600 de ani ai orașului Siret“. L. P. SPLENDOARE IN IARBĂ: rulează la Patria (orele 9; 11,30; 14; 16,30; 19; 21,30), MOLL FLANDERS : rulează la Feroviar (orele 9; 11,30; 14,30; 17,30; 20,30), Melodia (orele 9; 11,45; 15,30; 18,15; 20,45), Excelsior (orele 9,30; 12,15; 15; 17,45; 20,30). ASTORIX SI CLEOPATRA : rulează la Republica (orele 9,15; 11,30; 14; 16,15; 18,43; 21). JOC DUBLU ÎN SERVICIUL SECRET : rulează la Luceafărul (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 21), București (orele 9; 11,15; 13,30; 16,30; 18,45; 21), Modern (orele 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30). ELVIRA MADIGAN : rulează la Capitol (orele 9,30; 11,45; 14; 16,30; 18,45; 21). DOMNIȘOARA DOCTOR: rulează la Sala Palatului (orele 17,15; 20,15); Festival (orele 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21); Favorit (orele 10; 13; 15,30; 18,45; 21). FECIOARA CARE-MI PLACE : rulează la Victoria (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45). ULTIMA DRAGOSTE : rulează la Central (orele 9; 11;15; 13,30; 15,45; 18,15; 20,45). STELELE DIN EGER : rulează la Lumina (orele 9,30—15,45 în continuare; 19,30). GHICI CINE VINE LA CINA : rulează la Doina (orele 11,30; 13,45; 16; 18,30; 20,45). Mioriţa (orele 10; 12,30; 15; 17,30; 20). PROGRAM DE FILME DOCUMENTARE : rulează la Timpuri Noi (orele 9—19 în continuare). ADIO TEXAS : rulează la Grivița (orele 9,30; 11,45; 16; 18,15; 20,30) , Floreasca (orele 9; 11,15; 13,40; 16; 18,15; 20,30), Gloria (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30), WINNETOU IN VALEA MORŢII : rulează la înfrăţirea (orele 15,15; 17,45; 20), Viitorul (orele 15,30; 18). PĂSĂRI ŞI OGARI : rulează la Viitorul (orele 20,30). CĂLUGĂRIŢA : rulează la Buzeşti (orele 15,30; 19). CIND SE ARATA CUCUVEAUA: rulează la Dacia (orele 8,30—19,45 în continuare). Flacăra (orele 15,30; 13; 20,30). VISUL DOMNULUI GENTIL : rulează la Bucegi (orele 16, 18,15; 20,30) . Ciulești (orele 15,30; 18; 20,30) . Arta (orele 10,16 în continuare; 18,15; 20,30). EXPLOZIE IN MUNȚI : rulează la Lira (orele 15,30; 18). VIRIDIANA : rulează la Lira (ora 20,15), VIA MALA : rulează la Drumul Sării (orele 15,30; 17,45, 20), Rahova (orele 15,30, 18). TANDREȚE: rulează la Rahova (orele 20,15). PACATUL DRAGOSTEI : rulează la Ferentari (orele 1530; 18, 20,30), Pacea (orele 16, 18, 20). LA NORD PRIN NORD-VEST : rulează la Cotroceni (orele 15,30 19). STAPIN PE SITUAȚIE : rulează la Volga (orele 15,30; 18; 20,30). MIREASA ERA IN NEGRU : rulează la Aurora (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15), Tomis (orele 9,30—15,30 în continuare; 18; 20,15). URMĂRIREA : rulează la Flamura (orele 9; 11,30; 15; 17,30; 20). DOI BARBAŢI PENTRU O MOARTE : rulează la Moşilor (ora 20,30). A TRAI PENTRU A TRAI : rulează la Moşilor (orele 15,30; 18). COMISARUL „X“ ŞI PANTERELE ALBASTRE : rulează la Munca (orele 16, 18; 20). PROFESIONIŞTII : rulează la Cosmos (orele 15,30; 18; 20,15). VALEA PĂPUŞILOR : rulează la Vitan (orele 15,30; 18; 20,15). BĂRBAŢI IN DEPLASARE : rulează la Progresul (orele 15,30; 18; 20,15). BALTAGUL : rulează la Popular (orele 15,30; 18; 20,15). SONERLOK HOLMES: rulează la Unirea (orele 15,30; 18; 20,15). PENTRU ÎNCĂ PUŢINI DOLARI : rulează la Crîngaşi (orele 15,30; 18, 20,15). FIUL ŞEICULUI : rulează la Cinemateca Union (orele 10, 12, 14). MARŢI, 31 MARTIE 1910 Opera Română : AIDA — ora 19; Teatrul Naţional „I. L. Caragiale (Sala Comedia) : HEIDELBERGUL DE ALTA DATĂ — ora 19,30; (Sala Studio): PĂRINŢII TERIBILI — ora 19,30; Teatrul de Comedie : OPINIA PUBLICĂ — ora 20; Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“ (Schitu Măgureanu) ■ LEONCE ŞI LENA — ora 20; (In sala Ansamblului U.G.S.) : PURICELE IN URECHE — ora 20; Teatrul Naţional din Craiova (în sala Teatrului Mic) : UN MENESTREL LA PORŢILE DORULUI (Tudor Gheorghe) — ora 20; Teatrul Giuleşti : COMEDIE CU OLTENI — ora 19,30; Teatrul „C. I. NOTTARA“ (Bd. Magheru): OTHELLO — ora 19,30; Teatrul „Ion Vasilescu“ : DOMNIŞOARA DIN SIGHIŞOARA — ora 19,30; Studioul I.A.T.C. : TRAGICA ISTORIE A DOCTORULUI FAUST — premieră — ora 20; Teatrul „Ion Creangă“ : ROATA MORII — premieră — ora 16; Teatrul „Ţăndărică“ (Str. Academiei) : GULIVER IN ŢARA PĂPUŞILOR — ora 15 şi 17 ; Teatrul ,,C. Tănase“ (Calea Victoriei): NICUŢA... LA TANASE — ora 19,30. „TOALETA“ DE PRIMĂVARĂ EA mim SATTUJI Pentru un public obişnuit cu programul unui muzeu etnografic în aer liber, anotimpul de iarnă pare restrîns pentru activitate. Totuşi, în timpul iernii, muzeografii şi cercetătorii au muncit mult, mai ales la pregătirea lucrărilor teoretice. Astfel, s-a lucrat la elaborarea Anuarului Muzeului Satului, care va cuprinde un bogat material literar şi ilustrativ, la formularea unor comunicări ce au valorificat cercetările întreprinse pe teren sau cele efectuate pe obiectele de muzeu, comunicări ce vor fi prezentate la sesiunea ştiinţifică a muzeelor etnografice organizată de către C.S.C.A. la Suceava, în luna aprilie. Dar, o dată cu primăvara sunt aşteptaţi vizitatorii. Se redeschide seria de expoziţii de artă populară, amenajate de obicei in cele două săli de la intrare. Se obişnuieşte ca în fiecare an să se alăture construcţiilor din incinta muzeului, altele noi. Anul acesta sunt în pregătire condiţiile materiale pentru instalarea în muzeu a două ansambluri ţărăneşti mai mari, un complex pastoral din Munţii Sebeşului şi o casă ţărănească, cu toate construcţiile auxiliare, din Ţara Haţegului. De asemenea se va transporta o moară „cu butoi“ de la Plevişeviţa (Porţile de Fier). ANA BARCA UN FESTIVAL ÎN PREAJMA TRADIŢIEI Aflat la a treia ediţie, Festivalul primăverii iniţiat şi organizat de Comitetul judeţean Bacău al U.T.C., a cărui ultimă etapa de anul acesta a avut loc duminică 29 martie, în sala Casei de cultură a sindicatelor din Bacău, prilejuieşte o nouăevidenţiere a potenţialului mişcării artistice de amatori. Actuala ediţie s-a bucurat de o largă participare a tinerilor. Specificăm de pildă, că au fost antrenaţi nu mai puţin de 5 500 de artişti amatori. Nejudecîndu-i in sine. Festivalul primăverii tinde spre atingerea mai multor scopuri , ca între concursurile bienale de Primăvara în Teleorman LA A TREIA EDIŢIE In cursul lunii aprilie se desfăşoară la Alexandria cea de a treia ediţie a festivalului-concurs de muzică uşoară românească, intitulat Primăvara în Teleorman, dotat cu trofeul GHIOCELUL DE AUR. La acest festival-concurs s-au înscris peste 700 de tineri şi tinere. Faza judeţeană a acestui festival concurs are loc la data de 24—25—26 aprilie, în oraşul Alexandria. GHEORGHE SELCU cintec şi dans pe ţară să constituie o posibilitate de permanentizare a formaţiilor artistice, a stimulării spre înnoirea repertoriului, a găsirii unor noi modalităţi de interpretare. In acest sens, multe formaţii care au evoluat ieri pe scenă au dovedit un real progres faţă de participarea la al IX-lea Concurs pe ţară. În cazul formaţiilor de dansuri din comunele Corbasca, Izvorul Berheciului şi nu numai al lor. Dar fără îndoială că meritul principal îl constituie descoperirea de noi talente, de adevăraţi rapsozi populari, precum şi închegarea unor noi nuclee ale mişcării artistice de amatori în numeroase sate. Această manifestare a stimulat lărgirea repertoriului celor ce au participat cu piese specifice diferitelor zone folclorice din judeţul Bacău. Menţiunea se referă nu numai la formaţiile de dansuri, ci şi la soliştii vocali de muzică populară. Avînd în vedere că la Bacău acum ciţiva ani s-a organizat primul festival de teatru folcloric, socotim că ar fi util ca diversitatea repertoriului să se mărească şi în această direcţie. ..Capra“ prezentată de grupul folcloric din comuna Berzunţi a demonstrat că alături de cintecul popular şi cel de muzică uşoară oferă un anumit colorit spectacolului, conferind, totodată, şi o rîvnită specificitate repertoriului. Desigur, la acest Festival au participat alături de formaţiile cu o veche carte de vizita şi altele abia înfiripate. Din această cauză unele nerealizări ni se par inerente, chiar dacă Festivalul e la a treia sa ediţie. Aşa după cum ne declară şi CONSTANTIN ROMAŞCANU, secretar al Comitetului judeţean U.T.C., însuşi înfiinţarea acestor formaţii şi participarea lor la o asemenea confruntare e un cîştig. „Cristalele“ descoperite vor fi şlefuite cu grijă şi pricepere şi fără îndoială activiştii organelor de cultură din judeţ, care la realizarea artistică a actualei ediţii şi-au adus un substanţial aport, vor continua să-şi alinieze competenţa. I. CHIRIC La Reşiţa a fost inaugurată Casa corpului didactic La Reşiţa a avut loc, intr-un cadru festiv, inaugurarea Casei corpului didactic din judeţul Caraş-Severin. După ce inspectorul general al Inspectoratului judeţean şcolar, tovarăşul Nicolae Păunaşcu, a prezentat semnificaţiile şi scopul creării Casei corpului didactic, au luat cuvîntul tovarăşii Tudor Iorga, secretar al Comitetului judeţean de partid şi Mihai Arcaş, preşedintele Consiliului judeţean al sindicatelor. Prezent la această manifestare, prof. dr. doc. Pavel P. Apostol, membru al Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice a vorbit celor prezenţi despre „iniţiative şi modernizări în învăţămînt“. N. U. m MIRESEI (Urmare din pag. 1) să pună la punct pe cei ce se abat de la regula vieţii civilizate... Nouă ani... Opt ani... Cind s-a pronunţat hotărîrea, peste cei aflaţi în sala unde avea loc judecata s-a lăsat o linişte grea: pedeapsa nu este uşoară, şi totuşi nimeni, nici măcar părinţii autorilor acelui act huliganic, n-au mai zis nimic, fiindcă aceasta pedeapsă este dată cu dreptate. Am văzut în clipa aceea nişte mame secerate de durere, am văzut nişte braţe care s-au repezit să le sprijine. Durerea de părinte este durere şi o înţelegem cu toţii. Şi totuşi, ceva mult mai grav, care nu s-a pronunţat în sala tribunalului, şi care îi priveşte direct pe aceşti părinţi, ai celor trei foşti studenţi, trebuie adăugat, oricît de reală ar fi tristeţea că fiii lor vor lipsi de acasă atîta vreme. Este vorba despre cealaltă parte, despre victimă şi traumatismele prin care trece ea însăşi, despre părinţii acestei tinere şi marea lor tristeţe. Căci, oricît de reală ar fi neplăcerea celor trei familii (Stoica, Petrescu, Şerban) să nu uităm că fiii lor sunt autorii unei fapte cinice şi inumane, că urmările acestei fapte le trăieşte altcineva. Or, în acest proces, cu toată înţelegerea pe care o manifestăm faţă de erorile pe care un părinte le poate săvîrşi văzîndu-şi copilul gata să intre în închisoare, cei care au pierdut — moral în primul rind — n-au fost doar cei trei huligani ieşiţi din familiile lor, ci ei înşişi, părinţii lor, rudele şi prietenii acestor familii a căror comportare în timpul desfăşurării anchetei şi dezbaterilor a întrecut în unele cazuri în murdărie însăşi fapta arestaţilor. In clipa pronunţării sentinţei au rămas liniştiţi, dar înainte, pe parcurs, ei s-au constituit cu toţii intr-un fel de clan al presiunii, promisiunilor şi ameninţării îndreptat contra victimei, pe care au asaltat-o la cămin, la familiile unor rude, prin telefoane, clan care, aflînd că părinţii studentei sunt bolnavi, şi-au propus şi realizat un adevărat şantaj cerîndu-i să se căsătorească cu unul dintre cei aflaţi în boxa, indiferent care (!), pentru, a putea să scape, astfel, toţi. Un oarecare Alexandru Alimănescu (Bucureşti, str. Valeriu Branişte nr. 34) care îşi prezintă cartea de vizită cu menţiunea diplomat în ştiinţe economice, rudă sau cunoştinţă a familiei Petrescu, a mers pînă acolo incit — deşi avertizat de victimă asupra stării de sănătate a părinţilor, bolnavi de inimă — s-a prezentat acasă la aceştia, cerîndu-le fata în căsătorie, el, soţia sa şi alţii au admonestat-o şi „avertizat-o“ asupra urmărilor refuzului, deranjind-o la cămin, într-o perioadă de examene. Alte trei „doamne peţitoare“ au trecut din casă în casă promiţind bani, apartamente şi alte avantaje, timp în care n-au contenit telefoanele şi scrisorile de intimidare ori de demonstrare a „calităţilor“ morale ale fiecăruia dintre cei trei (numai preşedintele judecătoriei sectorului 8, tovarăşul Roman, a primit circa 15 asemenea scrisori), în această acţiune fratele arestatului Stoica, Viorel Stoica, tînăr care se prezintă uneori drept „student la Iaşi“, alteori „student la ASEBucureşti“ a desfăşurat unele dintre cele mai neaşteptate şi crude fapte menite s-o intimideze şi s-o defăimeze pe victimă, al cărei nume, prin excepţionala comportare şi înţelegere a colegilor de facultate, a fetelor din comitetul de cămin, a directoarei căminului, rămăsese necunoscut pînă şi celor din camerele apropiate. Chiar şi după pronunţarea sentinţei, acest al doilea Stoica care încercase o acţiune turbulentă şi în sala judecătoriei, a trecut să răspîndească printre colegi şi rude „adevărul“ despre aceea care căzuse victima cinismului fratelui său ! E greu de crezut, şi totuşi ieri am asistat la ultima faţă posibilă a acestui mod josnic, neomenesc, de comportare a rudelor celor trei huligani : în holul căminului studenţesc s-a prezentat, bolnav şi tremurînd de durerea suferită, tatăl aceleia care a fost victima lor. Intîmplarea a făcut să fiu de față : nu putea vorbi. I-a întins, plîngînd, fiicei lui o scrisoare primită acasă, o „anonimă“ care — ignorînd constatările medicale legale şi opinia studenţilor, a colegilor... spunea „tot adevărul“ asupra.......depravării“ fiicei sale, care, chipurile, „petrece nopţile“ nefiind „la prima aventură“ etc., etc. şi prin care era invitat „la tribunal“. O ploaie de blesteme şi ameninţări privind viitorul fiicei sale, formulate cu obrăznicie în numele.........mai multor colective de studenţi“ de către o mină agramată pecetluieşte acest rezultat al mîrşăviei. Ceea ce domnul Alimănescu nu îndrăznise încă să facă aflîndu-se în faţă cu părinţii studentei — lovirea lor directă —, s-a desăvirşit astfel. L-am văzut pe omul doborît de cinica „anonimă“ şi fiindcă scrisoarea este în posesia noastră, şi fiindcă există organe specializate în cercetarea şi aflarea autorilor unor asemenea scrisori, judecarea morală şi penală a unor fapte de acest fel trebuie, credem, să continue. Fiindcă acela care a fost în stare să procedeze astfel defăimînd şi lovind cu brutalitate nişte oameni care şi aşa erau victime nu stă cu nimic mai sus decit condamnaţii înşişi ! Culmea este că, angajindu-şi cite un avocat, membrii acestor familii au insistat să fie susţinuţi în proces mai ales prin... exemplul de înaltă moralitate pe care „copiii“ l-au găsit la familiile lor. Unul dintre avocaţi cita scrisoarea unui tată (Petrescu, al cărui fiu este autorul lozincilor pornografice) în care se vorbea despre „o educaţie desăvîrşită“ primită în casă, despre „înalta conştiinţă civică“ dată de părinţi, despre „piedestalul moral“ pe care a crescut băiatul etc., in timp ce propunerile de cumpărare a demnităţii victimei — după cum afirmă ea — şi scrisorile cele mai numeroase veneau mai ales din partea acestei familii. Surprinzător, dar şi demn de luat în cercetare de către organele în drept, este faptul că în mai toate scrisorile se vorbea „în numele unor studenţi“ citînduse „colective“ din unele institute bucureştene. Cine sunt autorii unor asemenea scrisori — judecind după comportarea familiilor — nu este greu de bănuit ; n-ar fi însă rău ca adevărul să fie stabilit cu precizie (şi există mijloace pentru aceasta) în aşa fel incit să mai treacă pofta acelor amatori de folosire a numelui studenţimii noastre, de implicare a ei în asemenea afaceri după cum se ştie unanim reprobate. Violenţa, cinismul, atacul la libertatea persoanei, terfelirea în obscenitate a relaţiilor de dragoste n-au găst şi nu vor găsi niciodată la noi înţelegere din partea generaţiei tinere, cu atît mai mult a studenţimii care aspiră şi se pregăteşte să trăiască o viaţă cu adevărat demnă, civilizată. Iată de ce ne permitem să-i sfătuim pe părinţii celor trei, şi îndeosebi familiile Petrescu şi Stoica (aceasta din urmă în mod deosebit cu privire lafiul lor Viorel) care încearcă să se răzbune pe victimă şi care se lasă antrenate în fapte ce contravin legilor statului nostru. Este, desigur, un sfat, după cum un sfat este şi acela de a nu uita că in cazul unui tînăr, chiar dacă n-a făcut în copilărie dovada unui comportament alarmant, chiar dacă a devenit student, şi pare matur, activitatea sa trebuie bine cunoscută de către părinţi, că nu este firesc ca el să „dispară“ fără adresă din ochii familiei — aşa cum , s-a întîmplat in cazul celor trei — la o „adresă“ pe care nici măcar părinţii n-o cunoşteau şi unde s-au petrecut fapte ca acelea pe care le cunoaştem. Nouă ani..., opt ani... Cine răspunde pentru acest timp pierdut ? Părinţii, nu ? Solidarizarea acum a familiilor este după cum se vede tirzie şi inutilă iar în unele cazuri nedreaptă și neomenoasă, barbară chiar. „.—N-aş putea să închei aceste rînduri fără să amintesc o imagine care m-a cutremurat în timpul procesului. Cu cîteva minute, înainte de aflarea sentinței in boxă, Stoica s-a ridicat s-° ceară in căsătorie (încă o dată) pe victima care lipsea din sala. L-aş fi înţeles, omeneşte, chiar şi atunci dacă n-aş fi ştiut, dacă nu mi-ar fi răsunat în urechi „demonstraţiile“ lui şi ale avocatului, demonstraţii făcute de-a lungul procesului pentru a se disculpa că nu el este autorul violului, ci ceilalţi doi care, în clipa aceea, cind el o cerea în căsătorie de nevoie, desigur, se aflau... alături, pe aceeaşi bancă ! Murdăria era dusă la extrem şi am ieşit din sală. Nu, tinere Stoica, nu ştim cît de bine ai fost educat, dar nu aşa se întemeiază o familie. Mina miresei nu se poate săruta aflîndu-te-n boxă... P.S. Intre faptele rămase neexplicate pînă la sfirşitul acestui proces se numără și unele pledoarii ale avocatului Anagnoste care, apărindu-1 pe inculpatul Stoica, și-a permis să califice drept „inoportună“, apariția în presă a unor articole pe marginea acestui caz. Zelos să dovedească nevinovăţia clientului său, indignarea care transpira din opinia reporterilor şi cititorilor i s-a părut domniei sale a-i îngreuna activitatea (ceea ce este drept, căci faptele erau prea evident condamnabile). Intervenţia noastră, ca şi a altor publicaţii n-a avut însă nicidecum scopul să influenţeze opinia instanţei. Justiţia se află pe mîini bune, adevăr pe care-l confirmă şi procesul la care ne referim. Intră însă în atribuţiile presei obligaţia de a face cunoscute asemenea fapte, să împiedice săvîrşirea altora asemănătoare pentru a contribui astfel la educaţia tinerilor Să nu fi ştiut avocatul acest fapt elementar . MARŢI, 31 MARTIE 1978 • 18,00 Deschiderea emisiunii. „Universal-șotron“ — litera G (enciclopedie pentru copii) • 18,30 Actualitatea in economie. Noua salarizare și normare a muncii • 18,55 Anunțuri — Publicitate • 19,00 Telejurnalul de seară • 19,20 La volan — emisiune pentru conducătorii auto o 19,35‘Atomul, aceastai necunoscută. Materie şi antimaterie », 20,00 Reflector « 20,10 Moment folcloric cu Ioana Cristea şi Emil Gavriş « 20,20 Primăvara României Socialiste. Aspecte de la recitalul prezentat la Ateneul Român. Versuri în lectura autorilor (III) • 20,49 Film artistic „Am două mame şi doi taţi“. Producţie a studiourilor iugoslave .» 22,05 Telejurnalul de noapte « 22,15 Teleglob. Reportaj în alb — Leningrad. Film de Manase Radnev şi George Pascaru o 22.35 Pliant lirico-dramatic o 23.00 închiderea emisiunii. .