Scînteia Tineretului, iunie 1970 (Anul 26, nr. 6542-6567)
1970-06-30 / nr. 6567
„SCâNTEIA TINERETULUI" pag. 2 Clubul „Terra 2000“ Aseară, la Universitatea populară din Bucureşti a avut loc o conferinţă de presă în care s-a prezentat programul clubului „Terra 2000“, ce-şi propune ca, prin manifestări destinate specialiştilor şi publicului larg, să devină un mijloc de răspîndire şi dezvoltare a interesului pentru ştiinţele geografice şi turism. Ciclurile şi dezbaterile pe teme ca : Istoricul turismului : Terra în anul 2000 : Pagini din istoria descoperirilor geografice vor fi completate cu expoziţii, programe de filme documentare şi concursuri pe teme turistice şi geografice, înfiinţarea unei diateci şi fototeci, ca şi excursiile : Drumul lui Traian în Dacia ; Pe paralela 45 , Acasă la Brâncuşi etc. completează bogatul program al acestui club. IOAN VOICU Expoziţie şcolară ■ OK! La biblioteca municipală pentru copii „Ion Creangă“ s-a deschis o expoziţie de pictură, realizată de membrii cercurilor de arte plastice de la Şcoala generală nr. 5 din Capitală. Expoziţia, care cuprinde circa 200 de lucrări de pictură, sculptură şi grafică reflectă o bogată arte tematică, constituind un bun prilej pentru cunoaşterea posibilităţilor şi aptitudinilor copiilor. Multe dintre exponatele prezentate au fost apreciate de vizitatori, fiind, reţinute, pentru a fi achiziţionate. Fondurile Că vor rezulta din treizarea exponatelor vor fi destinate Contului omeniei. M. C. SOLIDARITATE Tinerii din fotografie, în salopete de brigadieri ai muncii patriotice, lucrează la U.C.M. Reşiţa dar imaginea pe care o vedeţi le consemnează prezenţa în cu totul altă parte a ţării. Pentru că, la Chemarea C.C. al U.T.C. adresată tineretului de a face totul pentru înlăturarea în cel mai scurt timp a urmărilor grave provocate de calamităţile naturale, ei şi-au petrecut o săptămînă de muncă în cîteva întreprinderi avariate de inundaţii din Satu-Mare, contribuind la repunerea grabnică în funcţiune a acestora. Un admirabil exemplu de solidaritate între prieteni, tovarăşi, fraţi, după cum remarca şi scrisoarea de mulţumire expediată, odată cu fotografia, de către Comitetul judeţean Satu- Mare al U.T.C. pe adresa Comitetului judeţean Caraş Severin al U.T.C. „Serile redacţiilor“ la Casa Ziariştilor — Seara Duminică, revista literară a Uniunii Asociaţiilor Studenţeşti din România „Amfiteatru“ şi-a propus rolul de gazdă, organizâd la Casa ziariştilor o scară închinată studenţilor şi artei studenţeşti. Manifestarea culturalartistică la care am asistat se detaşează prin originalitatea şi complexitatea construcţiei de obişnuuitul tipar al unor astfel de momente. Un public numeros, format din studenţi,, cadre universitare, ziarişti, scriitori a avut ocazia să cunoască un ilustrator şir de imagini desprinse din preocupările profesioanale şi extraprofesionale ale tineretului universitar, al cărui entuziasm specific vîrstei se dovedeşte completat şi împlinit cu o matură gîndire creatoare. Deschisă prin cuvîntul redactorului şef al revistei „Amfiteatru“, conf. dr. Gh. Achiţei, rectorul Institutului de Arte plastice „N. Grigorescu“, seara studenţilor a debutat cu vernisajul expoziţiei „Artă decorativă studenţească“. Expoziţia cuprinde lucrări dedicate liniei moderne a apartamentului de astăzi, compoziţii plastice şi sculpturale de un bun gust desăvîrşit, cu o supleţe elegantă a formelor (tapiserii, imprimerii, ceramică, metal, sticlă). Exponatele aparţin studenţilor de la Institutul de Arte plastice. După un moment literar, susţinut de colaboratorii permanent prezenţi în paginile revistei „Amfiteatru“ (Ana Blandiana, Ioana Diaconescu, Dumitru Radu Popa, Dinu Flămînd şi Augustin Iza), am fost invitaţi să vizionăm în continuare un scurt metraj realizat de cineclubul „A“ al Institutului de Arhitectură „Ion Mincu“. în regia lui Ion Brenoiu au fost prinse în memoria peliculei momentele de „vîrf“ ale primului festival de muzică pop. Colectivul teatral al Clubului „A“ din acelaşi institut a încheiat şirul manifestărilor artistice oferindu-ne — în aer liber — spectacolul premiat cu Marele premiu al Festivalului de teatru studenţesc Braşov — 1970 : „A 8-a zi dis de dimineaţă“ de Radu Dumitru, în regia studenţilor regizori de la I.A.T.C. Tedy Şugar şi Grigore Popa. O seară „plină“, care s-a încheiat în veselia explozivă a dansului, în ritmurile orchestrei arhitectului Enrico Fancioti, solist fiind Dan Gherasim — una din „stelele fără nume“ ale Televiziunii. LILIANA MOLDOVAN In Editura politică a aparat: Marcel Breazu DIALOGURI DESPRE ARTA („E frumos ce-mi place mie ?“) revistei „AMFITEATRU“ — 40 de zile de cîntec şi joc Intre 12 iulie — 28 august, comisia organizatorică centrală din cadrul C.S.C.A., Casei centrale a creaţiei populare şi U.G.S.R. organizează în staţiunile din vecinătatea mării Festivalul naţional a! cîntecului şi portului românesc, manifestare artistică de mare amploare, care va aduce in faţa celor aflaţi la odihnă peste 1500 de mesageri ai spiritualităţii populare, artişti amatori din toate unghiurile ţării. Ca membru organizator, compozitorul LUDOVIC PUCEAG, unul dintre cei care au desfăşurat o bogată activitate de propăşire a folclorului, a expus criteriile după care s-au condus in selecţionarea echipelor artistice, caracterizind, pe scurt, cîteva din formaţiile artistice participante la acest festival . „Timp de şase săptămîni, litoralul românesc va fi gazda cînterelor şi dansurilor populare, în chip vădit a fost aleasă riviera, fiindcă în acestsezon avem ocazia să prezentăm aici un mănunchi de flori alese din creaţia populară unui număr foarte mare de spectatori, români şi străini, foarte interesaţi, cum se ştie, de folclorul nostru. In festival vor participa 12 ansambluri folclorice. Interpreţii sunt mesagerii fideli şi autentici ai zonelor din care provin, de aceea au fost alese zonele cele mai reprezentative şi au fost reţinute în program piese de valoare, dar mai puţin cunoscute. Astfel, ansamblul folcloric din Bistriţa-Năsăud va prezenta o nuntă ţărănească de pe Salva cu toate datinile : obiceiul cununei, cîntecul druştelor, împodobitul miresei, alaiul conăcarilor. Costumele sunt extrem de bogate, specifice năsăudenilor, cu acele falnice pene de păun ’ la dopuri. Judeţul Botoşani este reprezentantul întregii zone folclorice din nordul Moldovei şi va aduce pe scenă cortegiul obiceiurilor din festivităţile populare ale Anului Nou. Remarc în acest ansamblu prezenţa rapsodului baladist Tudor Ţintă, laureat la diverse concursuri naţionale, care nu cîntă „lăutăreşte“ şi are un repertoriu inedit, neuzat de circulaţia prin radio sau prin alte orchestre populare. Ansamblul din Satu-Mare evocă folclorul din Ţara Oaşului, acele ţîpurituri şi dansurile specifice, de mare vigoare, „Roata“ şi „Tropotită". Formaţia folclorică a Buzăului prezintă unele datini legate de sărbătorile tradiţionale oficiate în tîrgurile de pe Valea Buzăului. Dintre acestea subliniem „Drăgaica", un insolit dans al fetelor. Ansamblul folcloric din Caraş-Severin aduce cîntecele şi jocurile din valea Caraşului — o zonă extrem de bogată in „sorocuri“, acele dansuri specifice frînt-ritmate, executate în costume de o cromatică extraordinară, cu oprege şi coapsele şi cu salbe de galbeni la git, ce imprimă dansului cadenţe de maresubtilitate. Judeţul Neamţ, alături de cîntece şi jocuri, prezintă instrumentul original şi simplu —tilinca, din care meşterul Marin Lăcătuşu a făcut o virtute artistică. Acestea sunt cîteva din echipele folclorice care vor prezenta la festivalul de pe litoralul Mării Negre nestemate din fondul de aur al spiritualităţii noastre“. ION MARCOVICI Raluca —■ cel mai modern hotel al staţiunii „Venus“ —fapind 313 locuri, proiectat a fi deschis în jurul datei de 1 iulie Foto: ED. Httl'ER dreptul de a te naște : rulează la Patria (orele 9; 11.30; 14; 16..10;9; 21.15), Festival (orele 3.30; 11; 13.30; 16; 13.30; 21), Favorit (orele 10; 13; 15,30; 13; 20,30), Feroviar (orele 9,30; 12,15; 15; 17,45; 20.30). TIMP PENTRU A TRAI : rulează la Victoria (orele 9; 11,15; 13.30; 16; 18,30; 20,45). SUBIECT PENTRU O SCHIŢĂ : rulează la Capitol (orele 16,30; 18,45; 21). AM ÎNTÎLNIT ŢIGANI FERICIŢI : rulează la Capitol (orele 9,15; 11,30- 14). SALARIUL GROAZEI : rulează la Luceafărul (orele 9, 12; 15; 18, 21), Melodia (orele 8,30; 11,30; 14,30; 17,30; 20,30). VRĂJITORUL : rulează la Doina (orele 11,30; 13,45, 16). ASTĂ SEARA MAGISTREZ : rulează la Doina (orele 18,15; 20,30). CU DIRIJABILUL SPRE POLUL NORD : rulează la Timpuri noi (orele 9—17). Program de documentare românești în premieră (orele 19—21). STRĂINII : rulează la Republica (orele 9,15; 11,15; 13,30; 16,30; 19, 21,15), Modern (orele 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,15), București (orele 8,30; 10,30; 12,45; 14,45; 16,45; 19, 21). AFURISITUL DE BUNIC : rulează la Central (orele 9,15 11,30; 13,45; 16; 13,15; 20,30), Aurora (orele 9, 11;15; 13,20; 16, 18,15). MARILE VACANȚE : rulează la Lumina (orele 9—16,15 în continuare ; 18,30; 20,45). SUB SEMNUL LUI MONTE CRISTO : rulează la Excelsior (orele 9; 11,16; 13,30; 16; 18;15; 20,30), Gloria (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30), Tomis (orele 9; 11; 13; 15; 17, 19). FREDDY ȘI CÎNTECUL PREERIEI : rulează la Griviţa (orele 10.30; 16; 13;15; 20,30), Floreasca (orele 10; 15,30; 18; 20,30), Arta (orele 15.30; 13). AVENTURILE LUI HOAN : rulează la înfrăţirea (orele 15,15; 17.45; 20). UN OM PENTRU ETERNITATE : rulează la Buzeşti (orele 15.30; 18). ACŢIUNEA „VULTURUL“ : rulează la Dacia (orele 8,45—20,30 în continuare). DANSÎND SIRTAKIC: rulează la Bucegi (orele 10, 16; 18,15). WARLOCK : rulează la Unirea (orele 15,30; 18). JOC DUBLU IN SERVICIUL SECRET : rulează la Lira (orele 15,30; 18). OPERAȚIUNEA LEONTINE : rulează la Drumul Sării (orele 16, 13, 20). CĂLDURA : rulează la Ferentari (orele 15,30; 18; 20,15). AŞTEAPTĂ PINA SE ÎNTUNECĂ : rulează la Giuleşti (orele 15.30; 18; 20,30). UN CUIB DE NOBILI : rulează la Cotroceni (ora 20), GHICI CINE VINE LA CJNÄ (orele 15.30; 17.45). URMĂRIREA : rulează la Pacea (orele 15,45; 18. 20). JOC DUBLU ÎN SERVICIUL SECRET : rulează la Crîngași (orele 15.30; 18; 20,15). FERESTRELE TIMPULUI: rulează la Volga (orele 16; 18,15; 20.30) . ADELHEID : rulează la Viitorul (ora 20.30) și BĂNUIALA (orele 15,30; 18). CEI 1000 DE OCHI AI DOCTORULUI MABUSE : rulează la Mioriţa (orele 11,15; 17,30; 20). VÎNĂTORUL DE CĂPRIOARE : rulează la Moşilor (orele 15,30; 18). Flamura (orele 11, 16; 18,15; 20,30). CAZUL SERGENTULUI GRIŞA : rulează la Popular (ora 10). EXPLOZIE ÎN MUNŢI (orele 15,30; 18; 20,15). CASTELUL CONDAMNAŢILOR : rulează la Munca (orele 16, 18, 20). NOAPTE CU CEAȚĂ : rulează la Cosmos (orele 15,30; 18; 20,15). AL 8-LEA : rulează la Flacăra (orele 15,30; 18; 20,15). RIO BRAVO : rulează la Vitan (ora 16). RĂZBUNĂTORUL : rulează la Rahova (orele 15,30; 18). 24—25 NU SE ÎNAPOIAZĂ : rulează la Progresul (orele 15,30, 18). MÎNĂSTIREA DIN PARMA (ambele serii) : rulează la Cinemateca — Union (orele 9, 12,15) ; ARTICOLUL 420 : (ora 15,30) ; MONTPARNASSE : (orele 18,30; 20,30) . GRĂDINI STRĂINII : rulează la Stadionul Dinamo (ora 20,30); Arenele Romane (ora 20,45). SALARIUL GROAZEI : rulează la Doina (ora 20,30). DREPTUL DE A TE NAȘTE : rulează la Festival (ora 20,30). SUB SEMNUL LUI MONTE CRISTO : rulează la Tomis (ora 20.30) . ROBII : rulează la Capitol (ora 20.30) . PĂCATUL DRAGOSTEI : rulează la Buzești (ora 20.30). DANSÎND SIRTAKI : rulează la Bucegi (ora 20,30). WARLOCK : rulează la Unirea (ora 20,30). JOC DUBLU ÎN SERVICIUL SECRET : rulează la Lira (ora 20,30) . AFURISITUL DE BUNIC : rulează la Aurora (ora 20,30). FREDDY ȘI CÎNTECUL PRERIEI : rulează la Arta (ora 20,30). RIO BRAVO : rulează la Vitan (ora 20,30). RĂZBUNĂTORUL : rulează la Rahova (ora 20,30). MARILE VACANŢE : rulează la Progresul-Parc (ora 20,15). VÎNĂTORUL DE CĂPRIOARE : rulează la Moşilor (ora 20,30). MARȚI, 30 IUNIE 1977 Oneră Română (la Teatrul de vară ,,23 August“): LILIACUL — ora 19,30; Teatrul „C. I. Nottara" (B-dul Magheru) : CIND -LUNA E ALBASTRĂ — ora 20; Teatrul de Comedie (la Teatrul de vară „Herăstrău“): MANDRAGORA __ ora 20,30; Teatrul „C. Tănase" (Sala Savoy): NICUŢĂ... LA TĂNASE — ora 19,30. MARŢI, 30 IUNIE 1970 • 18,00 Deschiderea emisiunii. Microavanpremieră ■ 18,05 Învăţătorul nostru • Omagiu — cîntece şi versuri scrise şi interpretate de copii, dedicate „Zilei învăţătorului“ • 18,45 Beethoven — Performanţe peste veacuri • 19,15 Anunţuri — publicitate • 19,20 bot de seri — emisiune pentru cei mici • 19,30 Telejurnalul de seară • 20,15 Seară de teatru . „Baltagul“ de Mihail Sadoveanu. Text de spectacol şi regia Radu Peneiulescu • 21,55 Ziua învăţătorului. „Omagiul celor 200 000“ — emisiune de Anca Arion • 22,15 Muzicorama TV * 22,45 „Memorial de ziaristică“ de Perpessicius şi „Lampa lui Deiogenes“ de Ştefan Augustin Doinaş. Cronică literară de Valeriu Râpeanu • 23,00 Telejurnalul de noapte • 23,15 închiderea emisiunii. Din 1963, de cînd profesorul ■ şi dirijorul Marin Constantin ■ a înjghebat la Conservatorul bucureştean formaţia „Madrigal“, am ascultat adeseori concertele ■ ansamblului, care a devenit în ■ toate centrele muzicale ale Europei şi Americii un simbol al perfecţiunii interpretative. Nicicînd însă marile virtuţi ale for■ maţiei nu mi s-au părut mai ■ pregnante decît în concertul de „ duminică seara din cadrul primei ediţii a Festivalului de Muzică “ de Cameră de la Braşov. „Madrigalul“ a atins de câţiva ani domeniul perfecţiunii. Curaşiul cu care valorifică din istoria literaturii naţionale şi universale g un fond de creaţie de o puternică originalitate, spontaneitatea “ interpretărilor, specificitatea tim■ lorală, culoarea vocală cu totul ■ unică, neobişnuita omogenizare, infinita gamă de nuanţe — iată câteva virtuţi care au epuizat “ literalmente superlativele criti■ cilor lumii, care au afirmat de ■ altfel în unanimitate că „Machim galul“ a atins zonele absolutului artistic. , Deschizînd suita de manifestări care doreşte a fi o mare ■ competiţie a tuturor marilor for■ maţii camerale ale ţării, o frig bună a genului, „Madrigalul“ ne-a oferit, sub conducerea exce- TM lentului artist Marin Constantin, ■ un compendiu de lucrări ■ care sintetizează două din fungi damentalele domenii de investigaţie ale ansamblului : preclasi■ cismul occidental şi creaţia mu■ zicală contemporană românească. ■ Piese de Lasso, Le Jeune, Herton, Palestrina, Widman, Morley, — ne-au oferit momente " de încântare în care fiecare de■ taliu a prins relief, convergînd spre transmiterea unui adinea conţinut emoţional. Momentul de maximă atractivitate al programului l-a adus • „Ritualul pentru setea pămîntului“, lucrare în care M. Marbe, spirit creator în plină efervescen FESTIVALUL DE MUZICA DE CAMERĂ — BRAŞOV — 1970 ffJupiterul" serii, corul ţă, îşi propune să sesizeze mecanismul unor procese creatoare îndeosebi în domeniul creaţiei colective. Pornind de la texte vechi populare — de la jelania Scalpeanului cu imaginea morţii ireversibile sau versuri care evocă imaginea belşugului ogoarelor — compozitoarea a sondat vechi izvoare artistice, recompunînd cu o mare economie de mijloace o muzică care — aşa cum s-a spus — nu are nimic expresionist, nimic melodramatic, o muzică de o calitate deosebită, alcătuită numai din esenţe, o muzică adine umană şi viabilă. Vibraţia unică, cu care ansamblul ne-a tălmăcit această dificilă partitură, ne-a amintit declaraţia pe care o făcea acum cîtva timp octogenarul Leopold Stokovschi, unul dintre marii dirijori ai lumii contemporane : „Atîta timp cît trăieşte omul îşi dă seama că nu există perfecţiune. Ascultînd corul „e camera „Madrigal“ am avut senzaţia neîndoielnică a perfecţiunii“. Alături de „Madrigal“, primul concert al Festivalului ne-a permis să ascultăm două piese de virtuozitate orchestrală (Concertul Brandenburgh nr. 3 de Bach îi Concert,, pentru oreiîn strade coarde de Paul Constantinescu), în interpretarea noii formaţii camerale a Filarmonicii „Gheorghe Dima“ din Braşov, alcătuită prin strădaniile unui tînăr şi talentat dirijor : Kanon Ionescu-Galaţi. Prestoţii din-Concertul lui Paul Constantimnescu ne-a demonstrat existenţa la Braşov a unor valori care, deşi au fost eclipsate de „Jupiterul“ mirocolul „Ma Strigăl“ , merită să facă obiectulunei viitoare corespondenţe, pe care o vom transmite ziarului după ce vom asculta şi o altă formaţie locală: Reuniunea camerală „Pro Musica“. IOSIF SAVA Desigur, ar fi suficient să-l credem pe marele arhitect american Franck Loyd Wright cum ea televiziunea este un fel de „chewingam pentru ochi“ şi ne-am arunca televizoarele pe ferestre, copleşiţi de vajnică ruşine intelectuală. Cum aşa, chiar n-am avea nimic mai bun de făcut decît să mestecăm în ochi imaginile micilor ecrane ? Poate avem. Deşi pină seara sînt destule cele făcute, astfel incit la urma urmei n-avem decît sî le uităm pe cele „nefăcute“ cum vrem : citind, plimbîndu-ne, mîneînd, dormind, ascultind... Ne priveşte. Opţiunea însă, se ştie, e un act tragic. De aceea telesmeni de-ai noştri suferă şi-şi fac probleme. Ei nu citesc, nu se plimbă, nu petrec, se-ngraşă stînd, nu se ceartă cu vecinii, nu mănîncă zmeură, nu beau apă şi nu dorm din pricina... televizorului. Groaznic. Disperaţii s-au adresat televiziunii rugînd-o să-şi încheie programul la orele 21. Cine ştie, poate că cele de IULIAN NEACŞU viziunea va angaja un om pentru fiecare stradă din Tg. Jiu, să închidă acesta televizoarele bieţilor petiţionari, cum înainte erau aprinse felinarele în uliţă. Să fim serioşi ! Cum ştii să deschizi televizorul cînd vrei, trebuie să înveţi să-l şi închizi. Oricum, e mai simplu şi nici nu te faci de rîsul lumii. Tot în ceea ce priveşte „Poşta T.V.“ de joi remarcăm tonul prudent şi înţelegător al „poştaşului“, cit şi promptitudinea cu care s-a răspuns unor întemeiate critici adresate comentatorilor sportivi „mexicani“, ne întrebăm însă — de ce duminică 28 iunie — o dată cu reluarea campionatului naţional de fotbal a lipsit Telesportul ? Şi cit mai lipseşte? Bună seara fete ! Bună seara băieţi ! este o emisiune care ne-a interesat întotdeauna, deşi credem în continuare că nu, are ■ o programare fericită. Dezideratul nostru de a o vedea săptăminal a fost înţeles şi aceasta ne bucură. In altă privinţă însă, repetăm, emisiunea încă nu e strălucită,, iar uneori iese din obiectul" său semănînd mai mult cu „nu de toate pentru toţi“. Ultimele două apariţii (exceptînd reportajul-anchetă al Carinei Rădulescu printre „tăietorii de frunze“ şi „Ultima oră — examene de bacalaureat“ al Dorinei Onicel), au fost foarte muzicale (după ce Dida Balbori a orbecăit prin muzeul Zambaccian ■— ce idee nu vedem de ce Francise n-ar fi ştiut să spele vasele, să calce, să coasă şi să facă pantofii) şi foarte dansante ! Amintindu-ne că am văzut şi cîteva Tablouri dintr-o expoziţiemizicală (ce numai Dida Balboni apreciază pictura?!) ne întrebăm dacă n-ar fi mai bine să delimităm exact emisiunile şi nu să le apropiem pînâ a le confunda cu Magazinul duminical. D)e altfel nu cred că o emisiune trebuie să fie neapărat pentru tineri. Dar despre tineri, da. Marţi, o emisiune în care cîţiva actori mai mult simpatici -saci,dat în leagăn cîntînd cum au putut, a urmat Cronica literară, emisiune-fragment care, -iBfvpBeană-cu.,-Viaţa literară, reamintesc Salonul literar de altădată. Ne-a bucurat să aflăm de atenţia cu care îi citesc TfrlticijL pe jf'trrtorii contemporani^ cît şifaptul că ai estia 1 dint «fma ^reprezentaţi de 'ffaTa jWeâiStr'Me 'TTorina Rădulescu, Eugen Barbu şi Petre Popescu) lucrează intens la elaborarea unor romane-frescă. S-avem deci puţintică răbdare ~ ★ Duminică 21 iunie a fost Electronic — film muzical realizat de Carmen Dobrescu şi Ovidiu Drugă. Filmul a reunit mai multe vedete (Anda Călu,găutanu,,. .„Jiargareta Pîslaru, Gabriel Drăgan, Florin Bogardo), vocile acestora însoţindurse , cu,dansuri excelent, caligrafiate.. Duminică 28 iunie. Varietăţile Tonul face muzica (de. Simona Patraulea, Eugenia Păcuraru şi Sorin Grigorescu). Spiţe” deosebire de alte“ dâţi începem, prin , ă aplauda,, textul prezentârii (Dan Dejfiu, Tudor Muşatesc,..), ,şi 'b prezentatorul (Dem Rădulescu)."Dintre , momejîtele emisiunii „cele mai inspirate s-au numit": Florin Z.amuresen,, interpret, nemaipomenit de, „Cinţi ce ţigăneşti“, parcă născut şi crescut la Văleni în umbra poetului,,JVf.R. Paraschives.r.u.. Trio-ul, vocal studenţesc, D-tru FurduÎi cu .un chef molipsitor, ' inepuizabil' şi multila..teialiu,..bi?,uriAtida C.slugâreanu în continuă, transformare interpretativă . şi'. „cu bune ..şanse . parodied,t. g.rupul vocal „Cantabile“, intr-un Trubadur burlesc .ou. .turcea...M.ihalache schimbîndu-şi .yxjcgâ de. la un gen la altul, masculin-feminin şi invers. Valentina Massini.‘M Ihn Aigxe, foarte „spanio- igaţi" în dansul lor. După cum se Vede varietăţile de duminică ne-au plăcut, înseamnă că în faţa unui lucru bine făcut prejudecăţile dispar. . Pentru ăstă însă ,cei care fac, emisiunile trebuie să aibă prejudecata lor. Pentru că nici chiar ăşa, fără nicî una. Şi dacă tot s-a dat tonul, să-nceapă muzica. ■ AR MAI ROCAMBOLE ★ f PLASTICĂ iiiăî uw J**11"»! i 4»»1 «*v*î"''il _ Singura raţiune a organizării " „Salonului de primăvară a pic® tonilor şi sculptorilor din Bucu- reşti“ era şi continuă să fie ex*perimentarea sistemului autofurigzării. Numai artistul este cel care decide în acest caz asupra selecţiei, alegînd spre expunere lui crarea considerată cea mai reali■ zată şi semnificativă Pentru că, firesc, sistemul autoturizării implică în cel mai înalt grad exi® genţa faţă de propriile lucrări, ■ faţă de felul în care sunt ele ■ capabile să-şi recomande autorul. Dacă am mai adăuga faptul că acest sistem oferă cu generozi* tate si posibilitatea de a „co- recta“ subiectivitatea unui juriu, ■ am justifica şi interesul de care poate fi înconjurată o asemenea manifestare. Şi „Salonul“ reţine * intr-adevăr interesul, dar intr-un * sens pe care nu i l-am fi dorit. ■ Artişti pe care-i urmărim cu interes pe panourile altor expoziţii sunt prezenţi aci cu lucrări vechi " şi nu din cele mai realizate, dînd ■ senzaţia că satisfac prin acest ■ gest mai mult o obligaţie oare- acaie. Pe de altă parte, o serie de artişti mai puţin valoroşi sim luaţi pe bună dreptate la periei feria vieţii noastre artistice îşi găsesc acum un teren neaşteptat de „afimare“. Tineri creatori de o indiscutabilă originalitate, care au confirmat aproape cu fiecare expunere măsura talentului lor ţin să le infirme acum parcă, în consens cu colegii lor mai vîrstnici, prin lucrări puţin convingătoare. Există în expoziţie circa 10—15 lucrări de pictură şi sculptură de un real interes, fără îndoială, ce se înscriu pe linia realizărilor constante ale creatorilor lor, dar care în ansamblul celor circa 225 de lucrări se „pierd“. Desigur, în tot ceea ce afirmăm ţinem seama de dificultatea întreprinderii în sine, de faptul că ea implică oricum un grad de eterogenitate. Acest lucru nu justifică totuşi amorfitatea întregului ansamblu care face imposibilă aplicaţia critică tot aşa cum ar face-o un magazin de consignaţie specializat în vînzarea picturii. Orice salon, dincolo de diversitatea de stiluri şi viziuni pe care o presupune în mare măsură conţine totuşi o intenţie a întregii manifestări, sugerează măcar direcţiile care polarizează fie şi neprogramatic atenţia publicului şi a criticii. Rostul unui salon nu rezidă în ultimă instanţă în prezentarea unei sume de lucrări, într-o anumită cantitate deci, ci în ceea ce vrea să exprime selecţia respectivă. Uri salon este o antologie, şi ştiut este că orice operaţie de antologare se face în virtutea unor criterii, a uuor intenţii precise care să o legitimeze ca atare. Vrem să subliniem că ceea ce reproşăm „Salonului de primăvară“ nu este ambiguitatea sau improprietatea direcţiilor promovate, ci lipsa desăvîrşită a oricărei intenţii. Pleci de la acest salon cu constatarea destulde comună că „se pictează“, sau că „se pictează destul de mult“,ai multe lucrări sunt dulcege şi inexpresive, sau că unele din ele frizează chiar în chipul cel mai direct diletantismul. Ceea cene oferă acest „Salon" este foarte puţin dacă ne gîndim că privitorul vrea să ştie şi „cum se pictează“ şi „de ce se pictează aşa“, care este ţinta eforturilor artiştilor, care este evoluţia artei în contemporaneitate. Acest prilej ne obligă să semnalăm şi faptul că în general astfel de manifestări sunt destul de precare, că aproape niciodată nu pot evidenţia cu pregnanţă intenţiile creatorilor, subscriind, vrând nevrînd, şi la o serie de principii strict administrative (de pildă de a expune cît mai mulţi membrii U.A.P., necesitatea achiziţiilor etc., etc.). Cred ca este timpul să medităm şi asupra formei în care punem , publicul în Contact cu arta. Este timpul să ne întrebăm dacă e saloanele nu s-au perimat, nemaiputind acoperi o realitate artistică mult mai dinamică şi mai complexă decît în trecut. Atunci cînd nu poţi cuprinde totul, şi cantitativ şi ca substanţă,'ba ' sens trebuie să te gîndeşti fie la posibilitatea includerii exhaustive a direcţiilor şi artiştilor afirmaţi în contemporaneitate prin expoziţii tip „Documenta“, fie prin expoziţii tematice, care să surprindă cu mai mare exactitate afinităţile unui grup sau a unei direcţii şi să le supună analizei. .Dar evident nu cât „teme“ inventate, adoptate mimetic după altele organizate aiurea, ci unele care să reflecte exact şi propriu stadiul şi căutările plasticei noastre actuale. Fenomenul plastic contemporan nu reuşeşte să fie cuprins în totalitatea Lui prin expoziţiile sau mai exact prin felul expoziţiilor existente, nu este epuizat în aspectele sale fundamentale. O expoziţie nu înseamnă încă un serios şi responsabil act critic cu care ar trebui să debuteze orice dialog realşi eficient cu publicul. CORNEL RADU CONSTANTINESCU ’ „Salonul de primăvară al pictorilor „şi sculptorilor din Bucureşti“ — sălile Muzeului de Istorie a Partidului Comunist Român — Şoseaua Kiseleff Nr. 3. TRISTEŢEA SALOANELOR...*) MARȚI 30 IUNIE 1970 y//////////////w///////ww/////z/z//////////////w////w/ew/////w///^ ANUNŢ & ? % $ ABSOLVENŢII ŞCOLILOR GENERALE DIN MEDIUL RUR.* $ $ SE POT ÎNSCRIE LA CONCURSUL DE ADMITERE ÎN AMUL ! $ 5 ANUL ŞCOLAR 1970—1971 LA URMĂTOARELE MESERII CARI $ S SE PREGĂTESC PRIN ŞCOLILE DE COOPERAŢIE : 5 I . . I § — vînzător în magazine săteşti, vînzator în librării săteşti 5; 5 ospătar, bucătar şi cofetar-patiser prin şcolile profesionale § ^ de 2 ani; § . I \ S — croitor confecţii pentru bărbaţi, croitor confecţii pentr Ş § femei, cizmar-tălpuitor, brutar, tîmplar-geamgiu, cojocar, tini- Ş Ş chigiu-lăcătuş, zidar-zugrav, electromecanic reparaţii obiecte şi de uz casnic, tapiţer-plăpumar-saltelar, împletitor materiale de Ş Ş origină vegetală şi fire din material plastic, confecţioner tri- Ş Ş cotaje, ţesător covoare şi cusături naţionale, ceramist-sobar si S ^ ceasornicar, prin calificare la locul de muncă (ucenicie) cu $5 S durata de 2—3 ani. . i“ St I § $ ÎNSCRIERILE LA CONCURSUL DE ADMITERE SE FAC PIN* 4 S la 4 IULIE A.C., PRIN UNIUNEA JUDEŢEANĂ A COOPERATI- § § VELOR DE CONSUM TN RAZA CĂREIA DOMICILIAZĂ CAN 5 $ DIDAŢII SAU PRIN ŞCOALA DE COOPERAŢIE INDICATĂ DF 5 § UNIUNEA JUDEŢEANĂ, DE UNDE SE POT PRIMI ŞI INFOR- M I MAŢII SUPLIMENTARE.