Scînteia Tineretului, iunie 1970 (Anul 26, nr. 6542-6567)

1970-06-30 / nr. 6567

„SCâNTEIA TINERETULUI" pag. 2 Clubul „Terra 2000“ Aseară, la Universitatea populară din Bucureşti a a­­vut loc o conferinţă de pre­să în care s-a prezentat pro­gramul clubului „Terra 2­000“, ce-şi propune ca, prin manifestări destinate specia­liştilor şi publicului larg, să devină un mijloc de răspîn­­dire şi dezvoltare a interesu­lui pentru ştiinţele geogra­fice şi turism. Ciclurile şi dezbaterile pe teme ca : Istoricul turismu­lui : Terra în anul 2­000 : Pa­gini din istoria descoperirilor geografice vor fi completate cu expoziţii, programe de filme documentare şi con­cursuri pe teme turistice şi geografice, înfiinţarea unei diateci şi fototeci, ca şi excursiile : Drumul lui Traian în Dacia ; Pe paralela 45 , Acasă la Brâncuşi etc. completează bo­gatul program al acestui club. IOAN VOICU Expoziţie şcolară ■ OK­! La biblioteca municipală pen­tru copii „Ion Creangă“ s-a des­chis o expoziţie de pictură, reali­zată de membrii cercurilor de arte plastice de la Şcoala genera­lă n­r. 5 din Capitală. Expoziţia, care cuprinde circa 200 de lucrări de pictură, sculptură şi grafică reflectă o bogată arte tematică, constituind un bun prilej pentru cunoaşterea posibilităţilor şi apti­tudinilor copiilor. Multe dintre exponatele prezentate au fost a­­preciate de vizitatori, fiind, reţi­nute, pentru a fi achiziţionate. Fondurile Că vor rezulta din treizarea exponatelor vor fi desti­nate Contului omeniei. M. C. SOLIDARITATE Tinerii din fotografie, în salopete de brigadieri ai muncii patriotice, lucrează la U.C.M. Reşiţa dar ima­ginea pe care o vedeţi le consemnează prezenţa în cu totul altă parte a ţării. Pen­tru că, la Chemarea C.C. al U.T.C. adresată tineretului de a face totul pentru înlă­turarea în cel mai scurt timp a urmărilor grave pro­vocate de calamităţile natu­rale, ei şi-au petrecut o săp­­tămînă de muncă în cîteva întreprinderi avariate de inundaţii din Satu-Mare, contribuind la repunerea grabnică în funcţiune a aces­tora. Un admirabil exemplu de solidaritate între prie­teni, tovarăşi, fraţi, după cum remarca şi scrisoarea de mulţumire expediată, o­­dată cu fotografia, de către Comitetul judeţean Satu- Mare al U.T.C. pe adresa Comitetului judeţean Caraş Severin al U.T.C. „Serile redacţiilor“ la Casa Ziariştilor — Seara Duminică, revista literară a Uniunii Asociaţiilor Studenţeşti din România „Amfiteatru“ şi-a propus rolul de gazdă, organi­zâd la Casa ziariştilor o scară închinată studenţilor şi artei stu­denţeşti. Manifestarea cultural­­artistică la care am asistat se detaşează prin originalitatea şi complexitatea construcţiei de o­­bişnuuitul tipar al unor astfel de momente. Un public numeros, format din studenţi,, cadre uni­versitare, ziarişti, scriitori a a­­vut ocazia să cunoască un ilus­trator şir de imagini desprinse din preocupările profesioanale şi extraprofesionale ale tineretu­lui universitar, al cărui entuziasm specific vîrstei se dovedeşte completat şi împlinit cu o matură gîndire creatoare. Deschisă prin cuvîntul redactorului şef al re­vistei „Amfiteatru“, conf. dr. Gh. Achiţei, rectorul Institutului de Arte plastice „N. Grigorescu“, seara studenţilor a debutat cu vernisajul expoziţiei „Artă deco­rativă studenţească“. Expoziţia cuprinde lucrări dedicate liniei moderne a apartamentului de astăzi, compoziţii plastice şi sculpturale de un bun gust de­­săvîrşit, cu o supleţe elegantă a formelor (tapiserii, imprimerii, ceramică, metal, sticlă). Expo­natele aparţin studenţilor de la Institutul de Arte plastice. După un moment literar, sus­ţinut de colaboratorii perma­nent prezenţi în paginile revis­tei „Amfiteatru“ (Ana Blandiana, Ioana Diaconescu, Dumitru Radu Popa, Dinu Flămînd şi Augustin Iza), am fost invitaţi să vizionăm în continuare un scurt metraj realizat de cineclubul „A“ al Institutului de Arhitectură „Ion Mincu“. în regia lui Ion Brenoiu au fost prinse în memo­ria peliculei momentele de „vîrf“ ale primului festival de mu­zică pop. Colectivul teatral al Clubului „A“ din acelaşi institut a înche­iat şirul manifestărilor artistice oferindu-ne — în aer liber — spectacolul premiat cu Marele premiu al Festivalului de teatru studenţesc Braşov — 1970 : „A 8-a zi dis de dimineaţă“ de Radu Dumitru, în regia studenţilor re­gizori de la I.A.T.C. Tedy Şu­­gar şi Grigore Popa. O seară „plină“, care s-a în­cheiat în veselia explozivă a dansului, în ritmurile orchestrei arhitectului Enrico Fancioti, so­list fiind Dan Gherasim — una din „stelele fără nume“ ale Te­leviziunii. LILIANA MOLDOVAN In Editura politică a aparat: Marcel Breazu DIALOGURI DESPRE ARTA („E frumos ce-mi place mie ?“) revistei „AMFITEATRU“ — 40 de zile de cîntec şi joc Intre 12 iulie — 28 august, comisia organizatorică centrală din cadrul C.S.C.A., Casei cen­trale a creaţiei populare şi U.G.S.R. organizează în staţiu­nile din vecinătatea mării Fes­tivalul naţional a! cîntecului şi portului românesc, manifestare artistică de mare amploare, care va aduce in faţa celor aflaţi la odihnă peste 1500 de mesa­geri ai spiritualităţii populare, artişti amatori din toate unghiu­rile ţării. Ca membru organizator, com­pozitorul LUDOVIC PUCEAG, unul dintre cei care au desfăşu­rat o bogată activitate de pro­păşire a folclorului, a expus criteriile după care s-au condus in selecţionarea echipelor artis­tice, caracterizind, pe scurt, cî­teva din formaţiile artistice participante la acest festival . „Timp de şase săptămîni, litora­lul românesc va fi gazda cînte­­relor şi dansurilor populare, în chip vădit a fost aleasă riviera, fiindcă în acest­­sezon avem oca­zia să prezentăm aici un mă­nunchi de flori alese din creaţia populară unui număr foarte mare de spectatori, români şi străini, foarte interesaţi, cum se ştie, de folclorul nostru. In festival vor participa 12 ansam­bluri folclorice. Interpreţii sunt mesagerii fideli şi autentici ai zonelor din care provin, de aceea au fost alese zonele cele mai reprezentative şi au fost re­ţinute în program piese de va­loare, dar mai­ puţin cunoscute. Astfel, ansamblul folcloric din Bistriţa-Năsăud va prezenta o nuntă ţărănească de pe Salva cu toate­ datinile : obiceiul cu­­nunei, cîntecul druştelor, împo­dobitul miresei, alaiul conăcari­­lor. Costumele sunt extrem de bogate, specifice năsăudenilor, cu acele falnice pene de păun ’ la dopuri. Judeţul Botoşani este reprezentantul întregii zone folclorice din nordul Moldovei şi va aduce pe scenă cortegiul obiceiurilor din festivităţile populare ale Anului Nou. Re­marc în acest ansamblu pre­zenţa rapsodului baladist Tudor Ţintă, laureat la diverse con­cursuri naţionale, care nu cîntă „lăutăreşte“ şi are un reperto­riu inedit, neuzat de circulaţia prin radio sau prin alte orches­tre populare. Ansamblul din Satu-Mare evocă folclorul din Ţara Oaşului, acele ţîpurituri şi dansurile specifice, de mare vigoare, „Roata“ şi „Tropotită". Formaţia folclorică a Buzăului prezintă unele datini legate de sărbătorile tradiţionale oficiate în tîrgurile de pe Valea Buzău­lui. Dintre acestea subliniem „Drăgaica", un insolit dans al fetelor. Ansamblul folcloric din Caraş-Severin aduce cîntecele şi jocurile din valea Caraşului — o zonă extrem de bogată in „sorocuri“, acele dansuri speci­fice frînt-ritmate, executate în costume de o cromatică extra­ordinară, cu oprege şi coapsele şi cu salbe de galbeni la git, ce imprimă dansului cadenţe de mare­­subtilitate. Judeţul Neamţ, alături de cîntece şi jocuri, prezintă instrumentul original şi simplu —­tilinca, din care meşterul Marin Lăcătuşu­ a fă­cut o virtute artistică. Acestea sunt cîteva din echipele folclo­rice care vor prezenta la festi­valul de pe litoralul Mării Ne­gre nestemate din fondul de aur al spiritualităţii noastre“. ION MARCOVICI Raluca —■ cel mai modern hotel al staţiunii „Venus“ —f­apind 313 locuri, proiectat a fi deschis în jurul datei de 1 iulie Foto: ED. Httl'ER dreptul de a te naște : rulează la Patria (orele 9; 11.30; 14; 16..10;­­9; 21.15), Festival (o­rele 3.30; 11; 13.30; 16; 13.30; 21), Favorit (orele 10; 13; 15,30; 13; 20,30), Feroviar (orele 9,30; 12,15; 15; 17,45; 20.30). TIMP PENTRU A TRAI : rulea­ză la Victoria (orele 9; 11,15; 13.30; 16; 18,30; 20,45). SUBIECT PENTRU O SCHIŢĂ : rulează la Capitol (orele 16,30; 18,45; 21). AM ÎNTÎLNIT ŢIGANI FERI­CIŢI : rulează la Capitol (orele 9,15; 11,30- 14). SALAR­IUL GROAZEI : rulează la Luceafărul (orele 9, 12; 15; 18, 21), Melodia (orele 8,30; 11,30; 14,30; 17,30; 20,30). VRĂJITORUL : rulează la Doi­na (orele 11,30; 13,45, 16). ASTĂ SEARA MA­GISTREZ : rulează la Doina (orele 18,15; 20,30). CU DIRIJABILUL SPRE POLUL NORD : rulează la Timpuri noi (orele 9—17). Program de docu­mentare românești în premieră (orele 19—21). STRĂINII : rulează la Republi­ca (orele 9,15; 11,15; 13,30; 16,30; 19, 21,15), Modern (orele 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,15), București (orele 8,30; 10,30; 12,45; 14,45; 16,45; 19, 21). AFURISITUL DE BUNIC : ru­lează la Central (orele 9,15 11,30; 13,45; 16; 13,15; 20,30), Aurora (ore­le 9, 11;15; 13,20; 16, 18,15). MARILE VACANȚE : rulează la Lumina (orele 9—16,15 în continua­re ; 18,30; 20,45). SUB SEMNUL LUI MONTE CRISTO : rulează la Excelsior (o­­rele 9; 11,16; 13,30; 16; 18;15; 20,30), Gloria (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30), Tomis (orele 9; 11; 13; 15; 17, 19). FREDDY ȘI CÎNTECUL PRE­­ERIEI : rulează la Griviţa (orele 10.30; 16; 13;15; 20,30), Floreasca (o­­rele 10; 15,30; 18; 20,30), Arta (orele 15.30; 13). AVENTURILE LUI HOAN : ru­lează la înfrăţirea (orele 15,15; 17.45; 20). UN OM PENTRU ETERNITA­TE : rulează la Buzeşti (orele 15.30; 18). ACŢIUNEA „VULTURUL“ : ru­lează la Dacia (orele 8,45—20,30 în continuare). DANSÎND SIRTAKIC: rulează la Buceg­i (orele 10, 16; 18,15). WARLOCK : rulează la Unirea (orele 15,30; 18). JOC DUBLU IN SERVICIUL SECRET : rulează la Lira (orele 15,30; 18). OPERAȚIUNEA LEONTINE : rulează la Drumul Sării (orele 16, 13, 20). CĂLDURA : rulează la Ferentari (orele 15,30; 18; 20,15). AŞTEAPTĂ PINA SE ÎNTUNE­CĂ : rulează la Giuleşti (orele 15.30; 18; 20,30). UN CUIB DE NOBILI : rulează la Cotroceni (ora 20), GHICI CINE VINE LA CJNÄ (orele 15.30; 17.45). URMĂRIREA : rulează la Pa­cea (orele 15,45; 18. 20). JOC DUBLU ÎN SERVICIUL SECRET : rulează la Crîngași (ore­le 15.30; 18; 20,15). FERESTRELE TIMPULUI: ru­lează la Volga (orele 16; 18,15; 20.30) . ADELHEID : rulează la Viitorul (ora 20.30) și BĂNUIALA (orele 15,30; 18). CEI 1000 DE OCHI AI DOCTO­RULUI MABUSE : rulează la Mio­riţa (orele 11,15; 17,30; 20). VÎNĂTORUL DE CĂPRIOARE : rulează la Moşilor (orele 15,30; 18). Flamura (orele 11, 16; 18,15; 20,30). CAZUL SERGENTULUI GRIŞA : rulează la Popular (ora 10). EX­PLOZIE ÎN MUNŢI (orele 15,30; 18; 20,15). CASTELUL CONDAMNAŢI­LOR : rulează la Munca (orele 16, 18, 20). NOAPTE CU CEAȚĂ : rulează la Cosmos (orele 15,30; 18; 20,15). AL 8-LEA : rulează la Flacăra (orele 15,30; 18; 20,15). RIO BRAVO : rulează la Vitan (ora 16). RĂZBUNĂTORUL : rulează la Rahova (orele 15,30; 18). 24—25 NU SE ÎNAPOIAZĂ : ru­lează la Progresul (orele 15,30, 18). MÎNĂSTIREA DIN PARMA (ambele serii) : rulează la Cinema­teca — Union (orele 9, 12,15) ; ARTICOLUL 420 : (ora 15,30) ; MONTPARNASSE : (orele 18,30; 20,30) . GRĂDINI STRĂINII : rulează la Stadionul Dinamo (ora 20,30); Arenele Ro­mane (ora 20,45). SALARIUL GROAZEI : rulează la Doina (ora 20,30). DREPTUL DE A TE NAȘTE : rulează la Festival (ora 20,30). SUB SEMNUL LUI MONTE CRISTO : rulează la Tomis (ora 20.30) . ROBII : rulează la Capitol (ora 20.30) . PĂCATUL DRAGOSTEI : ru­lează la Buzești (ora 20.30). DANSÎND SIRTAKI : rulează la Bucegi (ora 20,30). WARLOCK : rulează la Unirea (ora 20,30). JOC DUBLU ÎN SERVICIUL SECRET : rulează la Lira (ora 20,30) . AFURISITUL DE BUNIC : ru­lează la Aurora (ora 20,30). FREDDY ȘI CÎNTECUL PRE­RIEI : rulează la Arta (ora 20,30). RIO BRAVO : rulează la Vitan (ora 20,30). RĂZBUNĂTORUL : rulează la Rahova (ora 20,30). MARILE VACANŢE : rulează la Progresul-Parc (ora 20,15). VÎNĂTORUL DE CĂPRIOARE : rulează la Moşilor (ora 20,30). MARȚI, 30 IUNIE 1977 Oneră Română (la Teatrul de vară ,,23 August“): LILIACUL — ora 19,30; Teatrul „C. I. Nottara" (B-dul Magheru) : CIND -LUNA E ALBASTRĂ — ora 20; Teatrul de Comedie (la Teatrul de vară „He­răstrău“): MANDRAGORA __ ora 20,30; Teatrul „C. Tănase" (Sala Savoy): NICUŢĂ... LA TĂNASE — ora 19,30. MARŢI, 30 IUNIE 1970 • 18,00 Deschiderea emisiunii. Microavanpremieră ■ 18,05 Învă­ţătorul nostru • Omagiu — cînte­ce şi versuri scrise şi interpretate de copii, dedicate „Zilei învăţăto­rului“ • 18,45 Beethoven — Per­formanţe peste veacuri • 19,15 Anunţuri — publicitate • 19,20 b­ot de seri — emisiune pentru cei mici • 19,30 Telejurnalul de seară • 20,15 Seară de teatru . „Baltagul“ de Mihail Sadoveanu. Text de spectacol şi regia Radu Peneiulescu • 21,55 Ziua învăţăto­rului. „Omagiul celor 200 000“ — emisiune de Anca Arion • 22,15 Muzicorama TV * 22,45 „Memorial de ziaristică“ de Perpessicius şi „Lampa lui Deiogenes“ de Ştefan Augustin Doinaş. Cronică literară de Valeriu Râpeanu • 23,00 Tele­jurnalul de noapte • 23,15 închi­derea emisiunii. Din 1963, de cînd profesorul ■ şi dirijorul Marin Constantin ■ a înjghebat la Conservatorul bucureştean formaţia „Madrigal“,­­ am ascultat adeseori concertele ■ ansamblului, care a devenit în ■ toate centrele muzicale ale Eu­­­ropei şi Americii un simbol al perfecţiunii­ interpretative. Nici­­­cînd însă marile virtuţi ale for­■ maţiei nu mi s-au părut mai ■ pregnante decît în concertul de „ duminică seara din cadrul primei ediţii a Festivalului de Muzică “ de Cameră de la Braşov.­­ „Madrigalul“ a atins de câţiva­­ ani domeniul perfecţiunii. Cura­şi­­ul cu care valorifică din istoria literaturii naţionale şi universale g un fond de creaţie de o puter­­nică originalitate, spontaneitatea “ interpretărilor, specificitatea tim­■ lorală, culoarea vocală cu totul ■ unică, neobişnuita omogenizare,­­ infinita gamă de nuanţe — iată câteva virtuţi care au epuizat “ literalmente superlativele criti­■ cilor lumii, care au afirmat de ■ altfel în unanimitate că „Mach­i­m galul“ a atins zonele absolutu­­­­lui artistic. , Deschizînd suita de manifes­­­tări care doreşte a fi o mare ■ competiţie a tuturor marilor for­■ maţii camerale ale ţării, o fri­­g bună a genului, „Madrigalul“ ne-a oferit, sub conducerea exce- TM lentului artist Marin Constantin, ■ un compendiu de lucrări ■ care sintetizează două din fun­gi damentalele domenii de investi­gaţie ale ansamblului : preclasi­■ cismul occidental şi creaţia mu­■ zicală contemporană românească. ■ Piese de Lasso, Le Jeune, H­­erton, Palestrina, Widman, Morley, — ne-au oferit momente " de încântare în care fiecare de­■ taliu a prins relief, convergînd­­ spre transmiterea unui adine­a conţinut emoţional. Momentul de maximă atracti­­­­vitate al programului l-a adus • „Ritualul pentru setea pămîntu­­­lui“, lucrare în care M. Marbe,­­ spirit creator în plină efervescen­ FESTIVALUL DE MUZICA DE CAMERĂ — BRAŞOV — 1970 ffJupiterul" serii, corul ţă, îşi propune să sesizeze meca­nismul unor procese creatoare în­deosebi în domeniul creaţiei co­lective. Pornind de la texte vechi populare — de la jelania Scalp­­eanului cu imaginea morţii ire­versibile sau versuri care evocă imaginea belşugului ogoarelor — compozitoarea a sondat vechi izvoare artistice, recompunînd cu o mare economie de mijloace o muzică care — aşa cum s-a spus — nu are nimic expresio­nist, nimic melodramatic, o mu­zică de o calitate deosebită, al­cătuită numai din esenţe, o mu­zică adine umană şi viabilă. Vibraţia unică, cu care ansam­blul ne-a tălmăcit această difi­cilă partitură, ne-a amintit de­claraţia pe care o făcea acum cîtva timp octogenarul Leopold Stokovschi, unul dintre marii di­rijori ai lumii contemporane : „Atîta timp cît trăieşte omul îşi dă seama că nu există perfecţi­une. Ascultînd corul „­e camera „Madrigal“ am avut senzaţia ne­îndoielnică a perfecţiunii“. Alături de „Madrigal“, primul concert al Festivalului ne-a per­mis să ascultăm două piese de virtuozitate orchestrală (Concer­tul Brandenburgh­ nr. 3 de Bach îi Concert,,­ pentru oreiîn stra­de coarde de Paul Constanti­­nescu), în interpretarea noii for­maţii camerale a Filarmoni­cii „Gheorghe Dima“ din Bra­şov, alcătuită prin strădaniile u­­nui tînăr şi talentat dirijor : K­a­non Ionescu­-Galaţi. Presto­ţii din­-Concertul lui Paul Constantimnescu­ ne-a de­monstrat existenţa la Braşov a unor valori care, deşi au fost eclipsate de „Jupiterul“ mir­o­colul „Ma Strigăl“ , merită să facă obiectul­­unei viitoare co­respondenţe, pe care o vom transmite ziarului­ după ce vom asculta şi o altă formaţie locală: Reuniunea camerală „Pro Mu­­sica“. IOSIF SAVA Desigur, ar fi suficient să-l credem pe marele arhitect american Franck Loyd Wright cum ea televiziunea este un fel de „chewingam pentru ochi“ şi ne-am arunca televizoarele pe ferestre, copleşiţi de vajnică ruşine intelectuală. Cum aşa, chiar n-am avea nimic mai bun de făcut decît să mestecăm în ochi imaginile micilor ecrane ? Poate avem. Deşi pină seara sînt destule cele făcute, astfel incit la urma urmei n-avem decît s­î le uităm pe cele „ne­făcute“­ cum vrem : citind, plimbîndu-ne, mîneînd, dor­mind, ascultind... Ne priveşte. Opţiunea însă, se ştie, e un act tragic. De aceea telesmeni de-ai noştri suferă şi-şi fac proble­me. Ei nu citesc, nu se plimbă, nu petrec, se-ngraşă stînd, nu se ceartă cu vecinii, nu mănîn­­că zmeură, nu beau apă şi nu dorm din pricina... televizoru­lui. Groaznic. Disperaţii s-au adresat televiziunii rugînd-o să-şi încheie programul la ore­le 21. Cine ştie, poate că cele­ de IULIAN NEACŞU viziunea va angaja un om pen­tru fiecare stradă din Tg. Jiu, să închidă acesta televizoarele bieţilor petiţionari, cum înain­te erau aprinse felinarele în uliţă. Să fim serioşi ! Cum ştii să deschizi televizorul cînd vrei, trebuie să înveţi să-l şi închizi. Oricum, e mai simplu şi nici nu te faci de rîsul lumii. Tot în ceea ce priveşte „Poşta T.V.“ de joi remarcăm tonul prudent şi înţelegător al „poş­taşului“, cit şi promptitudinea cu care s-a răspuns unor înte­meiate critici adresate comen­tatorilor sportivi „mexicani“, ne întrebăm însă — de ce du­minică 28 iunie — o dată cu reluarea campionatului naţio­nal de fotbal a lipsit Telespor­­tul ? Şi cit mai lipseşte? Bună seara fete ! Bună seara băieţi ! este o emisiune care ne-a interesat întotdeauna, deşi credem în continuare că nu, are ■ o programare fericită. Dezide­ratul nostru de a o vedea săptăminal a fost înţeles şi a­­ceasta ne bucură. In altă pri­vinţă însă, repetăm, emisiunea încă nu e strălucită,, iar une­ori iese din obiectul" său se­­mănînd mai mult cu „nu de toate pentru toţi“. Ultimele două apariţii (exceptînd repor­tajul-anchetă al Carinei Rădu­­lescu printre „tăietorii de frun­ze“ şi „Ultima oră — examene de bacalaureat“ al Dorinei Oni­­cel), au fost foarte muzicale (după ce Dida Balbor­i a orbe­­căit prin muzeul Zambaccian ■— ce idee­­ nu vedem de ce Francise n-ar­­ fi ştiut să spele vasele, să calce, să coasă­ şi să facă pantofii) şi foarte dan­sante ! Amintindu-ne că am văzut şi­ cîteva Tablouri din­­tr-o expoziţie­­miz­icală (ce­ nu­mai Dida Balboni apreciază pictura?!) ne întrebăm dacă n-ar fi mai bine să­ delimităm exact emisiunile şi nu să le apropiem pînâ a le confunda cu Magazinul duminical. D)e altfel nu cred că o emisiune trebuie să fie neapărat pentru tineri. Dar despre tineri, da. Marţi, o­­ emisiune în care cîţiva actori mai mult simpa­tici -s­aci,­dat în leagăn cîntînd cum au putut, a urmat Croni­ca literară, emisiune-fragment care, -iBfvpBeană-cu.,-Viaţa lite­rară, reamintesc Salonul lite­rar de altădată. Ne-a bucurat să aflăm de atenţia cu care îi citesc TfrlticijL pe jf'trrtorii con­temporani^ cît şi­­faptul că a­­i estia 1 dint «fma ^reprezentaţi de 'ffaTa jWeâiStr'Me 'TTorina Ră­­dulescu, Eugen Barbu şi Petre Popescu) lucrează intens la elaborarea unor romane-frescă. S-av­em deci puţintică răbdare ~ ★ Duminică 21 iunie a fost Electronic — film muzical rea­lizat de Carmen Dobrescu şi Ovidiu Drugă. Filmul a reunit mai multe vedete (Anda Călu­­,­găutanu,,. .„Jiargareta Pîslaru, Gabriel Drăgan, Florin Bogar­­do), vocile acestora însoţin­­durse , cu,­dansuri excelent, cali­grafiate.. Duminică 28 iunie. Varietăţile Tonul face muzica (de. Simona Patraulea,­ Eugenia­­ Păcuraru şi­ Sorin Grigorescu). Spiţe” deosebire de alte“ dâţi în­cepem, prin , ă aplauda,, textul prezentârii (Dan Dejfiu, Tudor Muşatesc,..), ,şi 'b prezentatorul (Dem Răd­ulescu­)."Dintre , mo­­m­ejîtele emisiunii „cele mai in­spirate s-au numit": Florin Z.am­­­­uresen,, interpret, nemaipomenit de, „Cinţi ce ţigăneşti“, parcă născut şi crescut la Văleni în umbra poetului,,JVf.R. Paraschi­­ves.r.u.. Trio-ul, vocal studenţesc, D-t­ru FurduÎi cu .un chef mo­lipsitor, ' inepuizabil' şi multila­­..teial­iu,..bi?­,uriAtida C.slugâ­­reanu în continuă, transforma­re interpretativă . şi'. „cu bune ..şanse . parodied,t. g.rup­ul vocal „Cantabile“, intr-un Trubadur burlesc .ou. .­tu­rcea...M.ihalache schimbîndu-şi .yxjcgâ de. la un gen la altul, m­asculin-femi­­nin şi invers. Valentina Massi­­ni.‘M Ihn Aigxe, foarte „spanio-­­ iga­ţi" în dansul lor. După cum se Vede varietăţile de dumini­că ne-au plăcut, înseam­nă că în faţa­ unui lucru bine făcut prejudecăţile dispar. . Pentru ăstă însă ,cei care­ fac, emisiu­nile trebuie să aibă pre­jude­­cata lor. Pentru că nici chiar ăşa, fără nic­î una. Şi dacă­ tot s-a dat tonul, să-nceapă mu­zica. ■ AR MAI ROCAMBOLE ★ f PLASTICĂ iiiăî uw J**11"»! i 4»»1 «*v*î"''il _ Singura raţiune a organizării " „Salonului de primăvară a pic­­® tonilor şi sculptorilor din Bucu-­­ reşti“ era şi continuă să fie ex­*­perimentarea sistemului autofuri­­g­zării. Numai artistul este cel care decide în acest caz asupra selec­­­ţiei, alegînd spre expunere lu­­i crarea considerată cea mai reali­■ zată şi semnificativă Pentru că,­­ firesc, sistemul autoturizării im­plică în cel mai înalt grad exi­® genţa faţă de propriile lucrări, ■ faţă de felul în care sunt ele ■ capabile să-şi recomande autorul.­­ Dacă am mai adăuga faptul că acest sistem oferă cu generozi­* tate si posibilitatea de a „co-­­ recta“ subiectivitatea unui juriu, ■ am justifica şi interesul de care­­ poate fi înconjurată o asemenea manifestare. Şi „Salonul“ reţine * intr-adevăr interesul, dar intr-un * sens pe care nu i l-am fi dorit. ■ Artişti pe care-i urmărim cu in­­­­teres pe panourile altor expoziţii sunt prezenţi aci cu lucrări vechi " şi nu din cele mai realizate, dînd ■ senzaţia că satisfac prin acest ■ gest mai mult o obligaţie oare- acaie. Pe de altă parte, o serie de artişti mai puţin valoroşi si­­m luaţi pe bună dreptate la peri­ei feria vieţii noastre artistice îşi­­ găsesc acum un teren neaşteptat­­ de „afimare“. Tineri creatori de o indiscutabilă originalitate, care au confirmat aproape cu fiecare expunere măsura talentului lor ţin să le infirme acum parcă, în consens cu colegii lor mai vîrst­­nici, prin lucrări puţin convin­gătoare. Există în expoziţie circa 10—15 lucrări de pictură şi sculp­tură de un real interes, fără în­­doială, ce se înscriu pe linia rea­lizărilor­ constante ale creatorilor lor, dar care în ansamblul celor circa 225 de lucrări se „pierd“. Desigur, în tot ceea ce afirmăm ţinem seama de dificultatea în­treprinderii în sine, de faptul că ea implică oricum un grad de eterogenitate. Acest lucru nu justifică totuşi­ amorfitatea între­gului ansamblu care face impo­sibilă aplicaţia critică tot aşa cum ar face-o un magazin de consignaţie specializat în vînza­­rea picturii. Orice salon, dincolo de diversitatea de stiluri şi vi­ziuni pe care o presupune în mare măsură conţine totuşi o intenţie a întregii manifestări, sugerează măcar direcţiile care polarizează fie şi neprogramatic atenţia publicului şi a criticii. Rostul unui salon nu rezidă în ultimă instanţă în prezentarea unei sume de lucrări, într-o anu­mită cantitate deci, ci în ceea ce vrea să exprime selecţia respec­tivă. Uri salon este o antologie, şi ştiut este că orice­ operaţie de antologare se face în virtutea unor criterii, a uuor intenţii pre­cise care să o legitimeze ca a­­tare. Vrem să subliniem că ceea ce reproşăm „Salonului de pri­măvară“ nu este ambiguitatea sau improprietatea direcţiilor pro­movate, ci lipsa desăvîrşită a ori­cărei intenţii. Pleci de la acest salon cu constatarea destul­­de comună că „se pictează“, sau că „se pictează destul de mult“,­­ai multe lucrări sunt dulcege şi inex­presive, sau că unele din ele fri­zează chiar în chipul cel mai direct diletantismul. Ceea ce­­ne oferă acest „Salon" este foarte puţin dacă ne gîndim că privi­torul vrea să ştie şi „cum se pic­tează“ şi „de ce se pictează aşa“, care este ţinta eforturilor artişti­lor, care este evoluţia artei în contemporaneitate. Acest prilej ne obligă să semnalăm şi faptul că în general astfel de mani­festări sunt destul de precare, că aproape niciodată nu pot evi­denţia cu pregnanţă intenţiile creatorilor, subscriind, vrând ne­­vrînd, şi la o serie de principii strict administrative (de pildă de a expune cît mai mulţi mem­brii U.A.P., necesitatea achizi­ţiilor etc., etc.). Cred­­ ca este timpul să medităm şi asupra formei în care punem , publicul în Contact cu arta. Este timpul să ne întrebăm dacă e saloanele nu s-au perimat, nemaiputind a­­coperi o realitate artistică mult mai dinamică şi mai complexă decît în trecut. Atunci cînd nu poţi cuprinde totul, şi cantitativ şi ca substanţă,'ba ' sens trebuie să te gîndeşti fie la posibilitatea includerii exhaustive a direcţii­lor şi artiştilor afirmaţi în con­temporaneitate prin expoziţii tip „Documenta“, fie prin expoziţii tematice, care să surprindă cu mai mare exactitate afinităţile unui grup sau a unei direcţii şi să le supună analizei. .Dar evi­dent nu cât „teme“ inventate, a­­doptate mimetic după altele or­ganizate aiurea, ci unele care să reflecte exact şi propriu sta­diul şi căutările plasticei noastre actuale. Fenomenul plastic con­temporan nu reuşeşte să fie cu­prins în totalitatea Lui prin ex­poziţiile sau mai exact prin felul expoziţiilor existente, nu este epuizat în aspectele sale funda­mentale. O expoziţie nu înseam­nă încă un serios şi responsabil act critic cu care ar trebui să debuteze orice dialog real­­şi efi­cient cu publicul. CORNEL RADU CONSTANTINESCU ’­ „Salonul de primăvară al pictorilor „şi­ sculptorilor din Bucureşti“ — sălile Muzeului de Istorie a Partidului Comunist Român — Şoseaua Kiseleff Nr. 3. TRISTEŢEA SALOANELOR...*) MARȚI 30 IUNIE 1970 y//////////////w///////ww/////z/z//////////////w////w/ew/////w///^ ANUNŢ & ? % $ ABSOLVENŢII ŞCOLILOR GENERALE DIN MEDIUL RUR.* $ $ SE POT ÎNSCRIE LA CONCURSUL DE ADMITERE ÎN AMUL ! $ 5 ANUL ŞCOLAR 1970—1971 LA URMĂTOARELE MESERII CARI $ S SE PREGĂTESC PRIN ŞCOLILE DE COOPERAŢIE : 5 I­­ . .­­ I § — vînzător în magazine săteşti, vînzator în librării săteşti 5; 5 ospătar, bucătar şi cofetar-patiser prin şcolile profesionale § ^ de 2 ani; § . I \ S — croitor confecţii pentru bărbaţi, croitor confecţii pentr Ş § femei, cizmar-tălpuitor, brutar, tîmplar-geamgiu, cojocar, tini- Ş Ş chigiu-lăcătuş, zidar-zugrav, electromecanic reparaţii obiecte ş­i de uz casnic, tapiţer-plăpumar-saltelar, împletitor materiale de Ş Ş origină vegetală şi fire din material plastic, confecţioner tri- Ş Ş cotaje, ţesător covoare şi cusături naţionale, ceramist-sobar si S ^ ceasornicar, prin calificare la locul de muncă (ucenicie) cu $5 S durata de 2—3 ani. . i“ St I § $ ÎNSCRIERILE LA CONCURSUL DE ADMITERE SE FAC PIN* 4 S la 4 IULIE A.C., PRIN UNIUNEA JUDEŢEANĂ A COOPERATI- § § VELOR DE CONSUM TN RAZA CĂREIA DOMICILIAZĂ CAN 5 $ DID­AŢII SAU PRIN ŞCOALA DE COOPERAŢIE INDICATĂ DF 5 § UNIUNEA JUDEŢEANĂ, DE UNDE SE POT PRIMI ŞI INFOR- M I MAŢII SUPLIMENTARE.

Next