Scînteia Tineretului, august 1970 (Anul 26, nr. 6595-6619)

1970-08-08 / nr. 6601

• Actualitatea pentru tineret — ■ Locuri vacante în învăţamintul superior de artă — Dialog între organizaţii • PANTEON : 60 de ani de la naşterea luptătorului comunist Pompiliu Ştefu Rezultate meritorii JUDEŢUL SIBIU Oamenii muncii din judeţul Sibiu întâmpină ziua de 23 Au­gust cu succese de seamă in toate dorbeniile de activitate. A fost realizată în 7 luni o pro­ducţie globală suplimentară în valoare de 18.000.000 lei, şi o producţie marfă vândută şi în­casată în valoare de 192.000.000 lei. Merită să amintim faptul că 92,6 la sută din producţia obţinută peste plan se dato­­reşte creşterii, productivităţii muncii pe ansamblul judeţu­lui, beneficiile realizate în a­­fara prevederilor­­ cifrin­­du-se la 76 milioane lei. Printre întreprinderile in­dustriale care au contribuit la realizările respective, amintim Uzina mecanică Mersa, cu 73 milioane lei la producţia marfă, întreprinderea de ex­ploatare gaz/metan Mediaş, cu 19 milioane lei şi Uzina meca­nică metale neferoase, Copşa Mică, cu 16 milioane lei. În preajma marii sărbători mai precis la 19—20 august, conform propriilor previziuni, şi alte întreprinderi din judeţ, printre care U.M.M.N. Copşa Mică, Fabrica de şuruburi Me­diaş şi întreprinderea de ex­tracţie gaz metan, vor realiza sarcinile de plan pe cele 8 luni. 1. CIMPEAN JUDEŢUL BRAŞOV 18 Întreprinderi ale judeţu­lui Braşov, şi-au realizat sar­cinile prevăzute pentru pe­rioada actualului cincinal la producţia globală.­­ In prezent colectivele În­treprinderilor amintite iţi a­­xează eforturile pentru obţi­nerea unor importante spo­ruri de producţie suplimen­tară. Fină la finele anului, cele 18 întreprinderi aminti­te vor realiza o producţie in valoare de 1.500.000 lei. A. VELEA 9 Debutul editorial : INDULGENȚĂ — PREJUDECATĂ — EXIGENȚĂ • Avancronica • Laurii din sertar nu-ncunună fruntea (La Doibuleni, comu­nă în plină înflorire, viața culturală mani­festă, paradoxal, un vădit regres) ACORDURI LA O „PATETICA’70“ A ROMÂNIEI SOCIALISTE • Numele patriei este memorie • Ora maximei incandes­cenţe • Ţara începe de pretutindeni • Timpul lucrează prin noi • Cadran sărbă­toresc Reportaj DRAGU de PETRE RECORDURI ÎN VALEA JIULUI • În primele 7 luni, exploatările miniere din bazin au ex­tras 32 575 tone de cărbune peste plan. • Productivitatea muncii a fost depășită cu 1 269 lei pe salariat. • Reducerea cu Im.c. a consumului de lemn de mină la mia de tone cărbune extras echivalează cu o economie de 4 700 m.c. lemn. • E.M. Lupeni, Paroşeni şi Petrila şi-au mărit substanţial angajamentele anuale. în fiecare vară, gîndurile ni se îndreaptă spre acel august de foc din 1929 cînd minerii de la Lupeni cădeau pe caldarîm stră­punşi de gloanţe, pentru că au îndrăznit să ceară pline şi o viaţă mai demnă, în memoria lor, a doua duminică a lunii august e dedicată în fiecare an harni­cilor şi temerarilor căutători ai comorilor din adîncuri. Descen­denţi ai eroicei generaţii de mi­neri din Valea Jiului, se strădu­iesc să fie la înălţimea renu­­melui înaintaşilor întîmpinîn­­du-şi ziua cu realizări re­marcabile în muncă. De la Lonea la Uricani, pe toată în­tinderea fostei Văi a Plîngerii, colectivele de mineri lucrează cu abnegaţie şi dăruire, se întrec în performanţe pentru a oferi cît mai multă „pîine“ industriei şi a contribui astfel la prosperitatea ţării, în primele 7 luni, din aba­tajele celor 9 exploatări au fost extrase 32 575 tone de cărbune peste plan. Dacă ni l-am închipui încărcat în vagoane de cite 50 tone, am avea în faţă o garnitură lungă de aproximativ 10 km, un adevărat brîu de cărbune cu care ar putea fi înconjurate mai multe localităţi. Ca de obicei cele mai importante realizări le raportează colectivul exploatării miniere Lupeni, fruntaş pe ra­mură de mai multe ori care şi-a pus semnătura pe nu mai puţin de 26 000 tone din cifra totală a depăşirilor. în acest fel el şi-a îndeplinit încă de pe acum an­gajamentul anual luat în între­cerea socialistă (25 000 tone) con­sidered că dispune de toate con­diţiile pentru a şi-l majora la 40 000 tone. Cu un palmares a- AL. BALGRADEAN (Continuare în pag. a Vll-a) Inaintea intrării în sat. Şi-au suplimentat angajamentele • ZIUA MINERULUI îi gă­seşte pe ortacii din Ţara de Sus în plin efort. Hotărîţi să-şi aducă o mai mare contri­buţie la sporirea producţiei, colectivul exploatării miniere din Vatra Dornei şi-a supli­mentat angajamentele iniţiale cu încă 1 milion lei la produc­ţia globală, ca şi la producţia marfă. Astfel secţia de barită de la Ostra, şi-a majorat an­gajamentele asumate în între­­cerea socialistă de la 20 000 la 25 000 tone, muncitorii secto­rului 1, din cadrul exploatării miniere Leşul Ursului, au ho­­tărît să realizeze însemnate e­­conomii prin micşorarea cor.­, şamului de lemn de m­ină şi prin sporirea conţinutului de cupru şi zinc cu 0,12 la sută. De asemenea, minerii sectoru­lui 2, din cadrul aceleiaşi ex­ploatări, vor extrage în plus circa 760 tone minereu. „...în treisprezece ani de muncă pe şantiere m-am gîn­­dit adesea la romantism. După mine, acest atribut profund u­­man ne aparţine, indiferent dacă îl dorim sau nu. Disting trei stări în definirea lui. Pri­ma ar fi cea care ne determi­nă mişcarea spre necunoscut, spre desluşirea grandiosului şi a semnificaţiilor cu intensităţi solare. Cea de-a doua stare ar fi cea a anilor deja număraţi, inepuizabilă sursă a aducerilor aminte, cea a anilor cînd s-au cimentat prieteniile laolaltă cu complicatele geometrii ale fap­telor. Este argumentul cel mai solid, determinant în menţine­rea optimismului cu toate va­lenţele sale, fizice şi morale. Din păcate, în această stare mai pot fi îngropate numeroa­se iluzii şi credinţe neîmplinite din lipsa tăriei morale de a te confrunta cu realitatea. Starea a treia este cea de mijloc, este clipa trăită, care poate fi sear­bădă, sinonimă cu plictisul, dar de cele mai multe ori ea se confundă cu fapta, cu o grindă metalică adăugată unei hale, cu o hală adăugată unui complex de uzine — și așa mai depar­te. Romantismul primei stări ne procură vitalitatea necesa­ră, ipostaza celei de a doua ne poate face oameni, cea de a treia ne verifică tăria, curajul, voinţa. Frumuseţea lui este cotidiană, mai greu sesiza­bilă...“ Am transcris o parte din dis­cuţia despre romantism pur­tată cu inginerul Emil Iacob, angajat la I.C­ S. Hunedoara, conducătorul şantierului vii­toarei Uzine de construcţii me­talice Caransebeş, aparţinînd Grupului de uzine Reşiţa. în ea am găsit sintetizată opi­nia a zeci de tineri, aflaţi acolo pe şantier, în biografia­ sudo­rului Dionisie Mihalea, lăcă­tuşului Alexandru Ruxanda, maistrului Damian Munteanu, şefilor de brigadă Florea Cră­ciun, Nicolae Cecurean, Ion Ioana, munca la acest obiec­tiv industrial unde în final vor lucra 3 200 de angajaţi înseam­nă o prezenţă permanentă pe coordonatele romantismului. Fiecăruia dintre aceştia le-am adresat şi cîte o întrebare. — Dacă ar fi să vi se ofere un post în meseria dumnea­voastră, la nivelul pregătirii ION OANCEA (Continuare în pag. a Vl-a) A TRĂ SAU A TÂNJI ROMANTIC? Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXVI, SERIA II, Nr. 6601 8 PAGINI — 30 BANI SIMBĂTĂ 8 AUGUST 1970 ANUL ŞCOLAR 1970-1971 Ceva mai mult de­­o lună ne desparte de debutul noului an şcolar. Pregătirile pentru deschiderea lui în cele mai bune condiţii în toate formele de învăţămînt, sunt în plină desfăşurare. Pină la perioada ultimelor retuşuri, vom încerca să schiţăm, cu ajutorul cîtorva interlocutori, ce se întîmplă a­cum­ pe „şantierul“ viitorului an. Unul din principalele elemen­te ale procesului de învăţămînt fiind manualul, am început cu o vizită la directorul Editurii Didactice şi Pedagogice, tova­răşul Emil Bâldescu . „Cu toate că, în urma intro­ducerii transmisibilităţii ma­nialelor şcolare, numărul de e­­xemplare tipărite pe tirajul to­tal s-a redus cu circa 10 milioa­ne de exemplare, sarcinile edi­turii noastre au crescut. Astfel, în fluxul de perfecţionare con­tinuă a învăţămîntului din ţara noastră au apărut noi cerinţe, exigenţe sporite în redactarea planurilor de învăţămînt , au fost necesare manualele clasei a X-a din învăţămîntul de cul­tură generală, manualele anului V din liceele de specialitate, manualele de geografie redac­tate pentru fiecare judeţ în parte. Din totalul de 871 de ti­tluri de manuale şcolare prevă­zute pentru anul şcolar 1970/ 1971, aproape 50 la sută vor fi titluri revizuite sau complet noi. Situaţia tipăririi şi difuzării lor este mult îmbunătăţită faţă de perioada similară a anului tre­cut. Fină la 4 iulie, s-au tipă­rit 555 de titluri în tiraje com­plete, care, pe măsura apariţiei lor, au şi fost difuzate in jude­ţele ţării. Totalul tirajului pen­tru viitorul an de învăţămînt va fi de 19 100 000 de exem­plare, cifră care va corespunde tuturor necesităţilor din şcolile generale, liceele de cultură ge­nerală, de specialitate, şcoli profesionale şi tehnice. In tipo­grafic se află, în diferite stadii de tipărire, încă 300 de titluri. Toate manualele pentru şcolile generale, profesionale şi tehnice vor fi gata de difuzare pină la 31 august astfel incit toţi elevii vor avea la începutul anului CALIN STANCULESCU (Continuare în pag. a VII-a) „Portretul unei... studente“ Foto: EMIL COJOCARU • Ştiinţă : PAŞI NO! ÎN MICROUNIVER­­SUL CELULEI VII — Interferonul în centrul atenţiei — De la transplan­turi la regenerarea ţesuturilor • Matematica în e­­poca zborurilor cos­mice • Antene UMANISMUL O ASPIRATIE PROFUND MODERNA pictorul SABIN BĂLAŞA I In curind BIBLIOTECA SERIAL a „Scinteii tineretului“ ■ Colaboratorii noştri d­e specialitate au pregătit, pentru fiecare zi a săptă­­mînii, cîte un serial dedicat celor mai stringente preocupări ale cititorilor ti­neri, interesante şi utile pentru cititorii de toate vîrstele. Ele vor apare în curînd în paginile ziarului. Deocamdată vi le prezentăm : 1. MANAGEAMENT : O introducere în ştiinţa con­ducerii profesionale, interesantă, deopotrivă, pentru tînărul şef de echipă şi pentru directorul de centrală industrială dar şi pentru elevul sau studentul care îşi caută o profesie. Exista o vocaţie a conducerii ? Con­ducerea — o chestiune de rutină profesională, de psi­hologie, de ordin, de ordinator sau de toate laolal­tă ? Se poate schiţa o istorie a Manageamentului ? La aceste întrebări şi la multe altele veţi găsi răspun­suri curînd în viitorul nostru serial. 2. FILOZOFIA OMULUI : Vocaţia dintotdeauna a filozofiei a­ fost omul. Din această perspectivă, gîndi­­rea constituie, în primul rînd, o poartă deschisă că­tre propriul său univers interior. Noi, ca oameni, ca individualităţi, ce filozofie de viaţă ne formăm şi a­­legem ? Omul — locul, rolul şi destinul său în uni­vers; omul şi spaţiul; omul şi timpul; omul şi civili­zaţia maşinistă; omul şi cultura — sînt tot atîtea ca­pitole importante ale serialului nostru. 3. EDUCAŢIA SEXUALA A ADOLESCENŢILOR : Pa­rafrază la cartea unui cunoscut medic englez „Rela­ţiile sexuale de la 15 la 20 de ani". Problematica ge­nerală a vîrstei, întrebările şi constatările specialişti­lor trecute prin filtrul experienţei şi constatărilor fă­cute, în ţara noastră, de specialiştii români. 4. CULTURISM — CURS-CONCURS : Sportul armo­niei corporale — la îndemîna tuturor. Un ciclu de lecţii de tehnica şi estetica acestei discipline, predat de către un specialist al domeniului. Orice cititor — „cursant" — un candidat la... silueta lui Hercule şi, totodată, la cucerirea titlului de campion şi a premiu­lui substanţial decernate de redacţie. 5. NOI, CA OAMENI MODERNI : Un curs de ci­vilizaţie despre stilul propriei vieţi, despre sensul ac­tual al relaţiilor cu ceilalţi. Un „cod al manierelor e­­legante" ? Mai mult ! 6. DOCUMENTAR POLIŢIST: Sherlock Holmes, Maigret, Hercules Poirot — şi cîteodată chiar „Sfîn­­tul” — trăiesc printre noi. Pentru a o demonstra, co­laboratorul nostru de specialitate va întreprinde, îm­preună cu cititorii, săptămînal, cîte o incursiune în arhiva „dosarelor închise" ale Miliţiei şi Securităţii. Fiecare capitol — un microroman poliţist. O radio­grafie a luptei între lege şi delincvenţă. ★ • Şi acum, pentru toţi, o întrebare e­­senţială : v-aţi asigurat un abonament la „Scînteia tineretului" ? • Nu se va putea suplini pierderea unui număr... • ...fiindcă, să nu uităm, fiecare zi în­seamnă un capitol al uneia din cele 6 cărţi inedite de mare interes, scrise spe­cial pentru lui" ! cititorii „Scînteie tineretu- | ! I CURIERUL NOSTRU DE SÎMBĂTĂ • De la om la om de ION BĂIEŞU • Procesul de la Nürnberg (XVIII) — Supravieţuitorul • UMOR Vizitatorii sălilor de expozi­ţii se-ntreabă dacă omul, figu­ra umană nu poate fi reprezen­tată şi altfel în plastică decît­­ aşa cum o, întîlnesc în unele lucrări contemporane. Şi este cu totul îndreptăţită întrebarea­­ dacă figura umană nu poate fi reprezentată şi altfel decît în­­tr-o viziune obsesiv grotescă şi [ asta pentru că orice spaimă, I nelinişte sau traumă nu poate I avea o singură şansă de repre-| zentare dacă nu exprimă o semnificaţie umană profundă,] dacă este absolutizată în ra-­ port cu frămîntările şi aspira­ţiile noastre actuale. Aşadar,­­ discuţia, pe care ne-o propu­nem s-o purtăm cu cîfiva din-1 tre artiştii noştri plastici, sei vrea o dezbatere din care să f putem desprinde care sînt po­sibilităţile, şansele diversificării I şi nuanţării prezenţei omului înl plastica zilelor noastre. Bineîn-I teles, a omului cu toate certi-1 tudinile şi neliniştile sale, cui toate bucuriile şi eşecurile lui.[ Valéry spunea despre creator : „Un artist modern se cadel să-şi piardă două treimi®dinl timpul său căutînd să vadăl ceea ce e vizibil, şi să nu vadă , mai ales ceea ce este invizi-| bil“. Mai ales să nu uităm că, astăzi, precum în toate epocile­ de mare dezvoltare spirituală­ şi materială, el, OMUL, este­ prezenţa cea mai­ vizibilă. O­ artă cu adevărat umanistă nu­ poate fi realizată decît de ar-­ tiştii ce respectă, descoperă şi[ redescoperă valenţele, sensuri-l­­e infinite aie existenţei şi unu­i versului uman. — Care sunt, pentru d­um­­nea­­­voastră trăsăturile unui artist­ umanist ? Cum puteţi defini arta sa ? — După cum există oameni care iubesc oamenii şi oameni care se iubesc doar pe ei, exista şi pictori care iubesc oamenii prin picturile lor, dar şi pictori care se iubesc numai pe ei prin pictura lor. Nu este obligatoriu­ ca pe toate pînzele unui artist­ umanist să apară omul, dar nici nu ne putem convinge că un artist iubește omul, atunci cînd în pînzele lui omul nu apare loc sau, dacă apare, apare ca schemă inutilă, grotescă și net convingătoare. Intre pictorii care pictează cu credinţă şi dra-J goste omul şi cei care n-o fac sau o fac dintr-un soi­­de con- formism există o categorică di-­ ferenţă. Este foarte grei la ora actuală, după atîtă cumul de artă umanistă, reali-­ zat în istoria lumii, să redesco-­ perim omul, natura vie, să son-| dăm acest material infinit. In ultimele decenii am trăit mo-| mente de descurajare !1 DORIN TUDORAN (Continuare în pag. a Vll-a)

Next