Scînteia Tineretului, august 1970 (Anul 26, nr. 6595-6619)
1970-08-08 / nr. 6601
• Actualitatea pentru tineret — ■ Locuri vacante în învăţamintul superior de artă — Dialog între organizaţii • PANTEON : 60 de ani de la naşterea luptătorului comunist Pompiliu Ştefu Rezultate meritorii JUDEŢUL SIBIU Oamenii muncii din judeţul Sibiu întâmpină ziua de 23 August cu succese de seamă in toate dorbeniile de activitate. A fost realizată în 7 luni o producţie globală suplimentară în valoare de 18.000.000 lei, şi o producţie marfă vândută şi încasată în valoare de 192.000.000 lei. Merită să amintim faptul că 92,6 la sută din producţia obţinută peste plan se datoreşte creşterii, productivităţii muncii pe ansamblul judeţului, beneficiile realizate în afara prevederilor cifrindu-se la 76 milioane lei. Printre întreprinderile industriale care au contribuit la realizările respective, amintim Uzina mecanică Mersa, cu 73 milioane lei la producţia marfă, întreprinderea de exploatare gaz/metan Mediaş, cu 19 milioane lei şi Uzina mecanică metale neferoase, Copşa Mică, cu 16 milioane lei. În preajma marii sărbători mai precis la 19—20 august, conform propriilor previziuni, şi alte întreprinderi din judeţ, printre care U.M.M.N. Copşa Mică, Fabrica de şuruburi Mediaş şi întreprinderea de extracţie gaz metan, vor realiza sarcinile de plan pe cele 8 luni. 1. CIMPEAN JUDEŢUL BRAŞOV 18 Întreprinderi ale judeţului Braşov, şi-au realizat sarcinile prevăzute pentru perioada actualului cincinal la producţia globală. In prezent colectivele Întreprinderilor amintite iţi axează eforturile pentru obţinerea unor importante sporuri de producţie suplimentară. Fină la finele anului, cele 18 întreprinderi amintite vor realiza o producţie in valoare de 1.500.000 lei. A. VELEA 9 Debutul editorial : INDULGENȚĂ — PREJUDECATĂ — EXIGENȚĂ • Avancronica • Laurii din sertar nu-ncunună fruntea (La Doibuleni, comună în plină înflorire, viața culturală manifestă, paradoxal, un vădit regres) ACORDURI LA O „PATETICA’70“ A ROMÂNIEI SOCIALISTE • Numele patriei este memorie • Ora maximei incandescenţe • Ţara începe de pretutindeni • Timpul lucrează prin noi • Cadran sărbătoresc Reportaj DRAGU de PETRE RECORDURI ÎN VALEA JIULUI • În primele 7 luni, exploatările miniere din bazin au extras 32 575 tone de cărbune peste plan. • Productivitatea muncii a fost depășită cu 1 269 lei pe salariat. • Reducerea cu Im.c. a consumului de lemn de mină la mia de tone cărbune extras echivalează cu o economie de 4 700 m.c. lemn. • E.M. Lupeni, Paroşeni şi Petrila şi-au mărit substanţial angajamentele anuale. în fiecare vară, gîndurile ni se îndreaptă spre acel august de foc din 1929 cînd minerii de la Lupeni cădeau pe caldarîm străpunşi de gloanţe, pentru că au îndrăznit să ceară pline şi o viaţă mai demnă, în memoria lor, a doua duminică a lunii august e dedicată în fiecare an harnicilor şi temerarilor căutători ai comorilor din adîncuri. Descendenţi ai eroicei generaţii de mineri din Valea Jiului, se străduiesc să fie la înălţimea renumelui înaintaşilor întîmpinîndu-şi ziua cu realizări remarcabile în muncă. De la Lonea la Uricani, pe toată întinderea fostei Văi a Plîngerii, colectivele de mineri lucrează cu abnegaţie şi dăruire, se întrec în performanţe pentru a oferi cît mai multă „pîine“ industriei şi a contribui astfel la prosperitatea ţării, în primele 7 luni, din abatajele celor 9 exploatări au fost extrase 32 575 tone de cărbune peste plan. Dacă ni l-am închipui încărcat în vagoane de cite 50 tone, am avea în faţă o garnitură lungă de aproximativ 10 km, un adevărat brîu de cărbune cu care ar putea fi înconjurate mai multe localităţi. Ca de obicei cele mai importante realizări le raportează colectivul exploatării miniere Lupeni, fruntaş pe ramură de mai multe ori care şi-a pus semnătura pe nu mai puţin de 26 000 tone din cifra totală a depăşirilor. în acest fel el şi-a îndeplinit încă de pe acum angajamentul anual luat în întrecerea socialistă (25 000 tone) considered că dispune de toate condiţiile pentru a şi-l majora la 40 000 tone. Cu un palmares a- AL. BALGRADEAN (Continuare în pag. a Vll-a) Inaintea intrării în sat. Şi-au suplimentat angajamentele • ZIUA MINERULUI îi găseşte pe ortacii din Ţara de Sus în plin efort. Hotărîţi să-şi aducă o mai mare contribuţie la sporirea producţiei, colectivul exploatării miniere din Vatra Dornei şi-a suplimentat angajamentele iniţiale cu încă 1 milion lei la producţia globală, ca şi la producţia marfă. Astfel secţia de barită de la Ostra, şi-a majorat angajamentele asumate în întrecerea socialistă de la 20 000 la 25 000 tone, muncitorii sectorului 1, din cadrul exploatării miniere Leşul Ursului, au hotărît să realizeze însemnate economii prin micşorarea cor., şamului de lemn de mină şi prin sporirea conţinutului de cupru şi zinc cu 0,12 la sută. De asemenea, minerii sectorului 2, din cadrul aceleiaşi exploatări, vor extrage în plus circa 760 tone minereu. „...în treisprezece ani de muncă pe şantiere m-am gîndit adesea la romantism. După mine, acest atribut profund uman ne aparţine, indiferent dacă îl dorim sau nu. Disting trei stări în definirea lui. Prima ar fi cea care ne determină mişcarea spre necunoscut, spre desluşirea grandiosului şi a semnificaţiilor cu intensităţi solare. Cea de-a doua stare ar fi cea a anilor deja număraţi, inepuizabilă sursă a aducerilor aminte, cea a anilor cînd s-au cimentat prieteniile laolaltă cu complicatele geometrii ale faptelor. Este argumentul cel mai solid, determinant în menţinerea optimismului cu toate valenţele sale, fizice şi morale. Din păcate, în această stare mai pot fi îngropate numeroase iluzii şi credinţe neîmplinite din lipsa tăriei morale de a te confrunta cu realitatea. Starea a treia este cea de mijloc, este clipa trăită, care poate fi searbădă, sinonimă cu plictisul, dar de cele mai multe ori ea se confundă cu fapta, cu o grindă metalică adăugată unei hale, cu o hală adăugată unui complex de uzine — și așa mai departe. Romantismul primei stări ne procură vitalitatea necesară, ipostaza celei de a doua ne poate face oameni, cea de a treia ne verifică tăria, curajul, voinţa. Frumuseţea lui este cotidiană, mai greu sesizabilă...“ Am transcris o parte din discuţia despre romantism purtată cu inginerul Emil Iacob, angajat la I.C S. Hunedoara, conducătorul şantierului viitoarei Uzine de construcţii metalice Caransebeş, aparţinînd Grupului de uzine Reşiţa. în ea am găsit sintetizată opinia a zeci de tineri, aflaţi acolo pe şantier, în biografia sudorului Dionisie Mihalea, lăcătuşului Alexandru Ruxanda, maistrului Damian Munteanu, şefilor de brigadă Florea Crăciun, Nicolae Cecurean, Ion Ioana, munca la acest obiectiv industrial unde în final vor lucra 3 200 de angajaţi înseamnă o prezenţă permanentă pe coordonatele romantismului. Fiecăruia dintre aceştia le-am adresat şi cîte o întrebare. — Dacă ar fi să vi se ofere un post în meseria dumneavoastră, la nivelul pregătirii ION OANCEA (Continuare în pag. a Vl-a) A TRĂ SAU A TÂNJI ROMANTIC? Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXVI, SERIA II, Nr. 6601 8 PAGINI — 30 BANI SIMBĂTĂ 8 AUGUST 1970 ANUL ŞCOLAR 1970-1971 Ceva mai mult deo lună ne desparte de debutul noului an şcolar. Pregătirile pentru deschiderea lui în cele mai bune condiţii în toate formele de învăţămînt, sunt în plină desfăşurare. Pină la perioada ultimelor retuşuri, vom încerca să schiţăm, cu ajutorul cîtorva interlocutori, ce se întîmplă acum pe „şantierul“ viitorului an. Unul din principalele elemente ale procesului de învăţămînt fiind manualul, am început cu o vizită la directorul Editurii Didactice şi Pedagogice, tovarăşul Emil Bâldescu . „Cu toate că, în urma introducerii transmisibilităţii manialelor şcolare, numărul de exemplare tipărite pe tirajul total s-a redus cu circa 10 milioane de exemplare, sarcinile editurii noastre au crescut. Astfel, în fluxul de perfecţionare continuă a învăţămîntului din ţara noastră au apărut noi cerinţe, exigenţe sporite în redactarea planurilor de învăţămînt , au fost necesare manualele clasei a X-a din învăţămîntul de cultură generală, manualele anului V din liceele de specialitate, manualele de geografie redactate pentru fiecare judeţ în parte. Din totalul de 871 de titluri de manuale şcolare prevăzute pentru anul şcolar 1970/ 1971, aproape 50 la sută vor fi titluri revizuite sau complet noi. Situaţia tipăririi şi difuzării lor este mult îmbunătăţită faţă de perioada similară a anului trecut. Fină la 4 iulie, s-au tipărit 555 de titluri în tiraje complete, care, pe măsura apariţiei lor, au şi fost difuzate in judeţele ţării. Totalul tirajului pentru viitorul an de învăţămînt va fi de 19 100 000 de exemplare, cifră care va corespunde tuturor necesităţilor din şcolile generale, liceele de cultură generală, de specialitate, şcoli profesionale şi tehnice. In tipografic se află, în diferite stadii de tipărire, încă 300 de titluri. Toate manualele pentru şcolile generale, profesionale şi tehnice vor fi gata de difuzare pină la 31 august astfel incit toţi elevii vor avea la începutul anului CALIN STANCULESCU (Continuare în pag. a VII-a) „Portretul unei... studente“ Foto: EMIL COJOCARU • Ştiinţă : PAŞI NO! ÎN MICROUNIVERSUL CELULEI VII — Interferonul în centrul atenţiei — De la transplanturi la regenerarea ţesuturilor • Matematica în epoca zborurilor cosmice • Antene UMANISMUL O ASPIRATIE PROFUND MODERNA pictorul SABIN BĂLAŞA I In curind BIBLIOTECA SERIAL a „Scinteii tineretului“ ■ Colaboratorii noştri de specialitate au pregătit, pentru fiecare zi a săptămînii, cîte un serial dedicat celor mai stringente preocupări ale cititorilor tineri, interesante şi utile pentru cititorii de toate vîrstele. Ele vor apare în curînd în paginile ziarului. Deocamdată vi le prezentăm : 1. MANAGEAMENT : O introducere în ştiinţa conducerii profesionale, interesantă, deopotrivă, pentru tînărul şef de echipă şi pentru directorul de centrală industrială dar şi pentru elevul sau studentul care îşi caută o profesie. Exista o vocaţie a conducerii ? Conducerea — o chestiune de rutină profesională, de psihologie, de ordin, de ordinator sau de toate laolaltă ? Se poate schiţa o istorie a Manageamentului ? La aceste întrebări şi la multe altele veţi găsi răspunsuri curînd în viitorul nostru serial. 2. FILOZOFIA OMULUI : Vocaţia dintotdeauna a filozofiei a fost omul. Din această perspectivă, gîndirea constituie, în primul rînd, o poartă deschisă către propriul său univers interior. Noi, ca oameni, ca individualităţi, ce filozofie de viaţă ne formăm şi alegem ? Omul — locul, rolul şi destinul său în univers; omul şi spaţiul; omul şi timpul; omul şi civilizaţia maşinistă; omul şi cultura — sînt tot atîtea capitole importante ale serialului nostru. 3. EDUCAŢIA SEXUALA A ADOLESCENŢILOR : Parafrază la cartea unui cunoscut medic englez „Relaţiile sexuale de la 15 la 20 de ani". Problematica generală a vîrstei, întrebările şi constatările specialiştilor trecute prin filtrul experienţei şi constatărilor făcute, în ţara noastră, de specialiştii români. 4. CULTURISM — CURS-CONCURS : Sportul armoniei corporale — la îndemîna tuturor. Un ciclu de lecţii de tehnica şi estetica acestei discipline, predat de către un specialist al domeniului. Orice cititor — „cursant" — un candidat la... silueta lui Hercule şi, totodată, la cucerirea titlului de campion şi a premiului substanţial decernate de redacţie. 5. NOI, CA OAMENI MODERNI : Un curs de civilizaţie despre stilul propriei vieţi, despre sensul actual al relaţiilor cu ceilalţi. Un „cod al manierelor elegante" ? Mai mult ! 6. DOCUMENTAR POLIŢIST: Sherlock Holmes, Maigret, Hercules Poirot — şi cîteodată chiar „Sfîntul” — trăiesc printre noi. Pentru a o demonstra, colaboratorul nostru de specialitate va întreprinde, împreună cu cititorii, săptămînal, cîte o incursiune în arhiva „dosarelor închise" ale Miliţiei şi Securităţii. Fiecare capitol — un microroman poliţist. O radiografie a luptei între lege şi delincvenţă. ★ • Şi acum, pentru toţi, o întrebare esenţială : v-aţi asigurat un abonament la „Scînteia tineretului" ? • Nu se va putea suplini pierderea unui număr... • ...fiindcă, să nu uităm, fiecare zi înseamnă un capitol al uneia din cele 6 cărţi inedite de mare interes, scrise special pentru lui" ! cititorii „Scînteie tineretu- | ! I CURIERUL NOSTRU DE SÎMBĂTĂ • De la om la om de ION BĂIEŞU • Procesul de la Nürnberg (XVIII) — Supravieţuitorul • UMOR Vizitatorii sălilor de expoziţii se-ntreabă dacă omul, figura umană nu poate fi reprezentată şi altfel în plastică decît aşa cum o, întîlnesc în unele lucrări contemporane. Şi este cu totul îndreptăţită întrebarea dacă figura umană nu poate fi reprezentată şi altfel decît într-o viziune obsesiv grotescă şi [ asta pentru că orice spaimă, I nelinişte sau traumă nu poate I avea o singură şansă de repre-| zentare dacă nu exprimă o semnificaţie umană profundă,] dacă este absolutizată în ra- port cu frămîntările şi aspiraţiile noastre actuale. Aşadar, discuţia, pe care ne-o propunem s-o purtăm cu cîfiva din-1 tre artiştii noştri plastici, sei vrea o dezbatere din care să f putem desprinde care sînt posibilităţile, şansele diversificării I şi nuanţării prezenţei omului înl plastica zilelor noastre. Bineîn-I teles, a omului cu toate certi-1 tudinile şi neliniştile sale, cui toate bucuriile şi eşecurile lui.[ Valéry spunea despre creator : „Un artist modern se cadel să-şi piardă două treimi®dinl timpul său căutînd să vadăl ceea ce e vizibil, şi să nu vadă , mai ales ceea ce este invizi-| bil“. Mai ales să nu uităm că, astăzi, precum în toate epocile de mare dezvoltare spirituală şi materială, el, OMUL, este prezenţa cea mai vizibilă. O artă cu adevărat umanistă nu poate fi realizată decît de ar- tiştii ce respectă, descoperă şi[ redescoperă valenţele, sensuri-le infinite aie existenţei şi unui versului uman. — Care sunt, pentru dumneavoastră trăsăturile unui artist umanist ? Cum puteţi defini arta sa ? — După cum există oameni care iubesc oamenii şi oameni care se iubesc doar pe ei, exista şi pictori care iubesc oamenii prin picturile lor, dar şi pictori care se iubesc numai pe ei prin pictura lor. Nu este obligatoriu ca pe toate pînzele unui artist umanist să apară omul, dar nici nu ne putem convinge că un artist iubește omul, atunci cînd în pînzele lui omul nu apare loc sau, dacă apare, apare ca schemă inutilă, grotescă și net convingătoare. Intre pictorii care pictează cu credinţă şi dra-J goste omul şi cei care n-o fac sau o fac dintr-un soide con- formism există o categorică di- ferenţă. Este foarte grei la ora actuală, după atîtă cumul de artă umanistă, reali- zat în istoria lumii, să redesco- perim omul, natura vie, să son-| dăm acest material infinit. In ultimele decenii am trăit mo-| mente de descurajare !1 DORIN TUDORAN (Continuare în pag. a Vll-a)