Scînteia Tineretului, noiembrie 1970 (Anul 26, nr. 6673-6697)
1970-11-21 / nr. 6690
Proletari din toate tarile, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST RECEPŢIE OFERITĂ DE TOVARĂŞ NICOLAE CEAŞESCU Vineri seara, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a oferit o recepţie cu prilejul vizitei în Republica Populară Bulgaria a delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România. Din partea bulgară au participat : Todor Jivkov, Gheorghi Traikov, Jivko Jivkov, Ivan Popov, Stanko Todorov, Boris Velcev, Lîcezar Avramov, Anghel Ţanev, Venelin Koţev, Gheorgh; Bokov, Sava Ganovski, Dancio Dimitrov, Gheorghi Kulisev, Mincio Mincev, Ivan Başev. Konstantin Tellalov, Spas Gospodov, Gheorghi Stoilov, membri ai C.C. al P.C. Bulgar, ai Prezidiului Adunării Populare şi ai guvernului, conducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, generali, oameni de ştiinţă, artă şi cultură, ziarişti bulgari şi străini. Au participat tovarăşii Ilie Verdeţ, Leonte Răutu, Vasile Patilineţ, Corneliu Mănescu, Vasile Vlad, Nicolae Blejan, membrii delegaţiei române, precum şi persoanele oficiale române care însoţesc delegaţia. Au luat parte, de asemenea, şefi ai misiunilor diplomatice şi alţi membri ai corpului diplomatic. Au fost intonate imnurile de stat ale celor două ţări. Recepţia s-a desfăşurat într-o atmosferă ,deosebit de cordială şi prietenească, la vizită la Combinatul chimic din Viaţa AZI LA RADIO ŞI TELEVIZIUNE Sîmbătă 21 noiembrie, în jurul orei 8:30, posturile noastre de radio şi televiziune vor transmite direct, de la Sofia, ceremonia plecării delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat a! Republicii Socialiste România, care a făcut o vizită oficială de prietenie în Republica Populară Bulgaria. ANUL XXVI, SERIA II NR. 6690 6 PAGINI — 30 BANI SÎMBĂTĂ 21 NOIEMBRIE 1970 VIZITA DELEGAŢIEI DE PARTID ŞI GUVERNAMENTALE ROMÂNE, CONDUSĂ DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU ÎN REPUBLICA POPULARĂ BULGARIA După întîlnirile prieteneşti cu populaţia Sofiei, încheierea convorbirilor oficiale şi semnarea Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală româno-bulgar, delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, a plecat împreună cu tovarăşul Todor Jivkov, primsecretar al C.C. al P.C. Bulgar, preşedintele Consiliului de Miniştri, intr-o scurtă călătorie prin Bulgaria. Delegaţia română, formată din tovarăşii Ilie Verdeţ, Leonte Răutu, Vasile Patilineţ, Corneliu Mănescu, Vasile Vlad, Nicolae Blejan, este însoţită de Lîcezar Avramov, Dancio Dimitrov, Kiril Nesterov, Spas Gospodov. După ce coloana oficială a străbătut munţii Balcani, oaspeţii s-au oprit în frumosul oraş Botevgrad, unde mii de locuitori le-au făcut o primire plină de căldură. La intrarea în oraş, o urare încadrată de drapelele româneşti şi bulgare, înscrisă pe o mare pancartă, exprimă sentimentele locuitorilor : „Bine aţi venit tovarăşi români“. Pe alte pancarte sunt înscrise urările „Bulgaria-România, prietenie în veci“. ..Trăiască şi înflorească prietenia dintre Botevgrad şi Ploieşti“, oraşe înfrăţite ale celor două ţări. In sunetele fanfarei, pionieri oferă oaspeţilor buchete de flori şi cravate roşii. Din mulţime se scandează : „Vecina Drujba“ (Prietenie veşnică). Primul secretar al Comitetului orăşenesc al P.C. Bulgar, Vasil Tanov, adresează tovarăşului Nicolae Ceauşescu, celorlalţi oaspeţi, calde urări de bun venit, exprimă bucuria cetăţenilor oraşului pentru prilejul de a avea în mijlocul lor pe solii poporului român. Suntem bucuroşi — a spus el — că legăturile între Botevgrad şi Ploieşti — oraşe înfrăţite — între comuna Pravaţ şi comuna dumneavoastră , natală Scorniceşti, pe care le întreţinem de mai mulţi ani, contribuie la adîncirea prieteniei tradiţionale între popoarele noastre. Preşedintele sfatului popular orăşenesc, Ivan Nikolciovski, a înmînat tovarăşului Ceauşescu Medalia de Aur de onoare a Botevgradului, conferită potrivit hotărîrii Comitetului orășenesc al Partidului (Continuare în pag. a Ill-a) CUM ESTE PREGĂTITĂ PRODUCŢIA ANULUI VIITOR? TEHNOLOGII IN STADIUL DE ELABORARE, TEHNOLOGICOL DE LUCRU In contextul pregătirii de ansamblu şi amănunt a producţiei anului viitor, pregătirii tehnologice a fabricaţiei trebuie să i se acorde cea mai mare atenţie. După cum bine se ştie însă, elaborarea unei tehnologii judicioase nu se realizează peste noapte, ea necesită o cantitate mare de timp care să permită conceperea in detalii, probarea, verificarea atentă, „retuşarea“ soluţiei respective, care odată lansată în lucru să nu mai ridice probleme în secţii şi ateliere. Sunt deci, motive suficiente pentru a pleca în investigaţiile noastre de la ideea că vom găsi la această dată, când ne mai despart doar 40 de zile de noul an, încheiate sau cel puţin aproape încheiate toate pregătirile tehnologice. La cei 20 de ani ai săi, sudorul Dumitru Obîrşanu, profilat acum pe structura masivă a unui cargou la a cărui construcţie a contribuit, îşi poate permite să procedeze la un bilanţ. Lucrează în cadrul şantierului naval din Turnu-Severin încă din anul 1959 , s-a calificat la locul de muncă şi, în paralel, a urmat cursurile serale ale unei şcoli profesionale ; de-a lungul anilor a participat la asamblarea a numeroase şlepuri, motonave, şalande, vase pescăreşti şi acum sudează plăcile de oţel din care se împlineşte coca unui cargou frigorific de 2 000 tdvv. In plan obştesc, îndeplineşte funcţia de secretar U.T.C. al organizaţiei nr. 4 din secţia montaj şi, recent, a fost reales în comitetul coordonator U.T.C. din cadrul şantierului. Descins aici din comun Suntem din acest punct de vedere bine veniţi ? Am pus această întrebare la Fabrica de utilaje şi piese de schimb din Chitila o unitate nouă in curs de profilare, cu largi perspective, aleasă nu la intimplare, ci tocmai pentru faptul că produsele sale nominalizate pentru 1971 vor constitui in majoritatea lor, o premieră pentru industria noastră constructoare de maşini. Pregătirea tehnologică a producţiei se pune deci aici, prioritar. Răspunsul la întrebarea noastră întirzie. De ce ? Aflată, cum spuneam la Începutul activităţii sale, F.U.P.S.Chitila se dezvoltă în perimetrul fostei fabrici de zahăr şi i se atribuie acum, dar mai ales in viitorul apropiat, rolul de mecanic şef al industriei alimentare. De aici au început să pornească anul acesta, primele utilaje şi ROMULUS LAL (Continuare in pag. a V-a) La Gruia de pe malul Dunării, şi-a perfecţionat an de an măiestria profesională şi, în prezent, trece drept unul dintre cei mai buni sudori navali din Turnu-Severin, fiind, în acelaşi timp, un bun coleg de muncă şi un organizator experimentat. Nu întîmplător, oamenii alături de care lucrează îi evidenţiază modestia şi tactul, puterea de a se dărui intereselor colective şi, implicit, de a oferi tuturor un exemplu de probitate. MIHAI PREDESCU Adunarea generală a Academiei — „Efectul Coadă şi aplicaţiile lui“ Savantul HENRI COANDĂ a fost ales membru activ al Academiei In Capitală s-au desfăşurat vineri lucrările Adunării Generală a Academiei Republicii Socialiste România. Alături de membrii Academiei au luat parte cercetători din institutele academice şi departamentale, profesori universitari, speciaişti din domeniul ştiinţelor tehnice. Au participat prof. univ. Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., precum şi Gheorghe Cioară, preşedintele Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice. In prima parte a lucrărilor Adunării a avut loc o sesiune de comunicări ştiinţifice cu tema „Efectul Coandă şi aplicaţiile lui“, desfăşurată în prezenţa savantului Henri Coandă. Deschizînd sesiunea, acad. Miron Nicolescu, preşedintele Academiei, a spus printre altele : La 16 decembrie 1970 se împlinesc 60 de ani de cînd s-a construit şi s-a efectuat primul zbor cu un avion cu reacţie pe care l-a conceput şi pilotat inginerul român Henri Coandă. Evenimentul va fi sărbătorit anul acesta printr-o serie de festivităţi în ţară şi în străinătate. Cu acest prilej, Academia Republicii Socialiste România a convocat Adunarea Generală pentru a dezbate intr-o sesiune ştiinţifică aplicaţiile efectului Coandă în tehnică şi economie. (Continuare in pag. a TV-a) Vizita in Republica Socialistă România a delegaţiei de partid şi de stat a Republicii Democrate Germane La invitaţia Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat şi Consiliului de Miniştri ale Republicii Socialiste România, o delegaţie de partid şi de stat a Republicii Democrate Germane, condusă de Walter Ulbricht, primsecretar al Comitetului Central al Partidului Socialist Unit din Germania, președintele Consiliului de Stat al Republicii Democrate Germane, şi Willi Stoph, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Socialist Unit din Germania, președintele Consiliului de Miniştri al Republicii Democrate Germane, va face la începutul lunii decembrie a.c. o vizită oficială de prietenie în Republica Socialistă România. Cu prilejul vizitei va fi semnat Tratatul de prietenie, colaborare şi asistență mutuală între Republica Socialistă România și Republica Democrată Germană. programul de activitate TREBUIE SĂ PROGRAMEZEACTIVITATEA! La prima vedere, acest adevăr pare atit de evident şi elementar, incit repetarea lui devine aproape inutilă, seamănă cu încercarea de a ne convinge cu orice preţ de un lucru pe care îl recunoaştem demult cu toţii. Şi totuşi se pare că uneori, e nevoie să ne mai convingem încă o dată că doi şi cu doi fac patru. Am avut prilejul să studiem recent un număr de rprograme de activitate adoptate în alegerile din toamna acestui an de citeva organizaţii şi organizaţii de bază U.T.C. din Sfintu Gheorghe — de la întreprinderea de mobilă, Combinatul textil „Oltul“, întreprinderea de transporturi auto, Liceul industrial, Şcoala profesională de ucenici şi altele. Şini se pare că sunt absolut indispensabile citeva aprecieri şi observaţii, cu atit mai bine venite, cu cit ne aflăm încă la începutul activităţii, alegerile s-au încheiat de puţină vreme in multe organizaţii de bază, aşa incit corecturile ce se impun în aceste programe care ţintesc să le jaloneze activitatea pentru un an întreg pot fi făcute în timp util. Teoretic cel puţin, afirmăm deseori că programul de activitate este un instrument de lucru la care apelăm permanent, că de la el pornim şi ne întoarcem mereu la el pentru a ne aprecia propriile eforturi, pentru a aşeza tot timpul faţă în faţă ceea ce ne-am propus şi ceea ce realizăm pe parcurs. Aşa ar fi bine şi aşa artrebui să fie ! In cazul organizaţiilor U.T.C. a amintite mai sus lucrurile stau însă tocmai invers — şi trebuie să precizăm de la bun început că situaţiile întilnite la Sfintu Gheorghe sunt un exemplu ca oricare altul, pentru că le-am întîlnit reproduse, mai mult sau mai puţin asemănător, şi în alte părţi. Ceea ce izbeşte de la prima lectură, in cele mai multe din programele de activitate menţionate, este o trăsătură comună tuturor, o caracteristică ce le face să semene ca nişte fraţi gemeni, indiferent de locul în care ,,s-au născut“ , aceea că nu programează, de fapt, nimic. Dacă ar fi să ne luăm după aceste sumare proiecte de intenţii, am trage inevitabil concluzia că organizaţiile respective nu-şi propun nimic. Cel mult nişte fraze generale şi fără nici o utilitate practică reală, de tipul : „Ne vom ocupa de tinerii care nu-şi realizează pla-NICOLAE CACOVEANU DUMITRU MATALA (Continuare in pag. a lll-a)