Scînteia Tineretului, noiembrie 1970 (Anul 26, nr. 6673-6697)

1970-11-21 / nr. 6690

Proletari din toate tarile, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST RECEPŢIE OFERITĂ DE TOVARĂŞ NICOLAE CEA­­ŞESCU Vineri seara, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliu­lui de Stat al Republicii So­cialiste România, a oferit o re­cepţie cu prilejul vizitei în Republica Populară Bulgaria a delegaţiei de partid şi guver­namentale a Republicii Socia­liste România. Din partea bulgară au parti­cipat : Todor Jivkov, Gheorghi Traikov, Jivko Jivkov, Ivan Popov, Stanko Todorov, Boris Velcev, Lîcezar Avramov, An­­ghel Ţanev, Venelin Koţev, Gheorgh; Bokov, Sava Ganov­­ski, Dancio Dimitrov, Gheor­ghi Kulisev, Mincio Mincev, Ivan Başev. Konstantin Tella­­lov, Spas Gospodov, Gheorghi Stoilov, membri ai C.C. al P.C. Bulgar, ai Prezidiului Adunării Populare şi ai guvernului, con­ducători de instituţii centrale şi­­ organizaţii obşteşti, gene­rali, oameni de ştiinţă, artă şi cultură, ziarişti bulgari şi străini. Au participat tovarăşii Ilie Verdeţ, Leonte Răutu, Vasile Patilineţ, Corneliu Mănescu, Vasile Vlad, Nicolae Blejan, membrii delegaţiei române, precum şi persoanele oficiale române care însoţesc delegaţia. Au luat parte, de asemenea, şefi ai misiunilor diplomatice şi alţi membri ai corpului di­plomatic. Au fost intonate imnurile de stat ale celor două ţări. Recepţia s-a desfăşurat în­tr-o atmosferă ,deosebit de cordială şi prietenească, la vizită la Combinatul chimic din Viaţa AZI LA RADIO ŞI TELEVIZIUNE Sîmbătă 21 noiembrie, în jurul orei 8:30, posturile noastre de radio şi televiziu­ne vor transmite direct, de la Sofia, ceremonia plecării de­legaţiei de partid şi guverna­mentale a Republicii Socia­liste România, condusă de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretar gene­ral al Partidului Comunist Român, președintele Consi­liului de Stat a! Republicii Socialiste România, care a făcut o vizită oficială de prietenie în Republica Popu­lară Bulgaria. ANUL XXVI, SERIA II NR. 6690 6 PAGINI — 30 BANI SÎMBĂTĂ 21 NOIEMBRIE 1970 VIZITA DELEGAŢIEI DE PARTID ŞI GUVERNAMENTALE ROMÂNE, CONDUSĂ DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU ÎN REPUBLICA POPULARĂ BULGARIA După întîlnirile prieteneşti cu populaţia Sofiei, încheierea convorbirilor oficiale şi sem­narea Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutua­lă româno-bulgar, delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, a plecat împreună cu to­varăşul Todor Jivkov, prim­­secretar al C.C. al P.C. Bulgar, preşedintele Consiliului de Mi­niştri, intr-o scurtă călătorie prin Bulgaria. Delegaţia română, formată din tovarăşii Ilie Verdeţ, Leonte Rău­tu, Vasile Patili­­neţ, Corneliu Mănescu, Vasile Vlad, Nicolae Blejan, este în­soţită de Lîcezar Avramov, Dancio Dimitrov, Kiril Neste­rov, Spas Gospodov. După ce coloana oficială a străbătut munţii Balcani, oas­peţii s-au oprit în frumosul o­­raş Botevgrad, unde mii de locuitori le-au făcut o primire plină de căldură. La intrarea în oraş, o urare încadrată de drapelele româneşti şi bulgare, înscrisă pe o mare pancartă, exprimă sentimentele locuito­rilor : „Bine aţi venit tovarăşi români“. Pe alte pancarte sunt înscrise urările „Bulgaria-Ro­­mânia, prietenie în veci“. ..Trăiască şi înflorească priete­nia dintre Botevgrad şi Plo­ieşti“, oraşe înfrăţite ale celor două ţări. In sunetele fanfarei, pionieri oferă oaspeţilor buchete de flori şi cravate roşii. Din mul­ţime se scandează : „Vecina Drujba“ (Prietenie veşnică). Primul secretar al Comitetu­lui orăşenesc al P.C. Bulgar, Vasil Tanov, adresează tovară­şului Nicolae Ceauşescu, celor­lalţi oaspeţi, calde urări de bun venit, exprimă bucuria cetăţenilor oraşului pentru pri­lejul de a avea în mijlocul lor pe solii poporului român. Sun­tem­ bucuroşi — a spus el — că legăturile între Botevgrad şi Ploieşti — oraşe înfrăţite — între comuna Pravaţ şi com­u­­na dumneavoastră , natală Scorniceşti, pe care le întreţi­nem de mai mulţi ani, contri­buie la adîncirea prieteniei tradiţionale între popoarele noastre. Preşedintele sfatului popu­lar orăşenesc, Ivan Nikolciov­­ski, a înmînat tovarăşului Ceauşescu Medalia de Aur de onoare a Botevgradului, confe­rită potrivit hotărîrii Comite­tului orășenesc al Partidului (Continuare în pag. a Ill-a) CUM ESTE PREGĂTITĂ PRODUCŢIA ANULUI VIITOR? TEHNOLOGII IN STADIUL DE ELABORARE, TEHNOLOGI­COL DE LUCRU In contextul pregătirii de an­samblu şi amănunt a producţiei anului viitor, pregătirii tehnolo­gice a fabricaţiei trebuie să i se acorde cea mai mare atenţie. După cum bine se ştie însă, ela­borarea unei tehnologii judicioa­se nu se realizează peste noapte, ea necesită o cantitate mare de timp care să permită concepe­rea in detalii, probarea, verifi­carea atentă, „retuşarea“ solu­ţiei respective, care odată lansa­tă în lucru să nu mai ridice probleme­­ în secţii şi ateliere. Sunt deci, motive suficiente pentru a pleca în investigaţiile noastre de la ideea că vom găsi la această dată, când ne mai despart doar 40 de zile de noul an, încheiate sau cel puţin a­­proape încheiate toate pregăti­rile tehnologice. La cei 20 de ani ai săi, sudorul Dumitru Obîrşanu, profilat acum pe structura masivă a unui cargou la a cărui construcţie a contri­buit, îşi poate permite să procedeze la un bilanţ. Lu­crează în cadrul şantierului naval din Turnu-Severin încă din anul 1959 , s-a cali­ficat la locul de muncă şi, în paralel, a urmat cursurile serale ale unei şcoli profe­sionale ; de-a lungul anilor a participat la asamblarea a numeroase şlepuri, moto­nave, şalande, vase pescă­reşti şi acum sudează plăcile de oţel din care se îm­plineşte coca unui cargou fri­gorific de 2 000 tdvv. In plan obştesc, îndeplineşte func­ţia de secretar U.T.C. al or­ganizaţiei nr. 4 din secţia montaj şi, recent, a fost re­ales în comitetul coordonator U.T.C. din cadrul şantie­rului. Descins aici din comu­n Suntem din acest punct de vedere bine veniţi ? Am pus această întrebare la Fabrica de utilaje şi piese de schimb din Chitila o unitate nouă in curs de profilare, cu largi perspective, aleasă nu la intimplare, ci tocmai pentru faptul că produsele sale nomina­lizate pentru 1971 vor constitui in majoritatea lor, o premieră pentru industria noastră con­structoare de­ maşini. Pregătirea tehnologică a producţiei se pune deci aici, prioritar. Răspunsul la întrebarea noas­tră întirzie. De ce ? Aflată, cum spuneam la În­ceputul activităţii sale, F.U.P.S.­­Chitila se dezvoltă în perimetrul fostei fabrici de zahăr şi i se atribuie acum, dar mai ales in viitorul apropiat, rolul de meca­nic şef al industriei alimentare. De aici au început să pornească anul acesta, primele utilaje şi ROMULUS LAL (Continuare in pag. a V-a) La Gruia de pe malul Du­nării, şi-a perfecţionat an de an măiestria profesională şi, în prezent, trece drept unul dintre cei mai buni sudori navali din Turnu-Severin, fiind, în acelaşi timp, un bun coleg de muncă şi un organizator experimentat. Nu întîmplător, oamenii ală­­turi de care lucrează îi evi­denţiază modestia şi tactul, puterea de a se dărui intere­selor colective şi, implicit, de a oferi tuturor un exemplu de probitate. MIHAI PREDESCU Adunarea generală a Academiei — „Efectul Coadă şi aplicaţiile lui“ Savantul HENRI COANDĂ a fost ales membru activ al Academiei In Capitală s-au desfăşurat vineri lucrările Adunării Ge­nerală a Academiei Republicii Socialiste România. Alături de membrii Academiei au luat parte cercetători din institutele academice şi departamentale, p­­rofesori universitari, specia­­işti din domeniul ştiinţelor tehnice. Au participat prof. univ. Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C.­ al P.C.R., precum şi Gheorghe Cioară, preşedintele Consiliului Naţional al Cerce­tării Ştiinţifice. In prima parte a lucrărilor Adunării a avut loc o sesiune de comunicări ştiinţifice cu tema „Efectul Coandă şi apli­caţiile lui“, desfăşurată în pre­zenţa savantului Henri Coandă. Deschizînd sesiunea, acad. Miron Nicolescu, preşedintele Academiei, a spus printre al­tele : La 16 decembrie 1970 se împlinesc 60 de ani de cînd s-a construit şi s-a efectuat primul zbor cu un avion cu reacţie pe care l-a conceput şi pilotat in­ginerul român Henri Coandă. Evenimentul va fi sărbătorit anul acesta printr-o serie de festivităţi în ţară şi în străină­tate. Cu acest prilej, Academia Republicii Socialiste România a convocat Adunarea Generală pentru a dezbate intr-o sesiune ştiinţifică aplicaţiile efectului Coandă în tehnică şi economie. (Continuare in pag. a TV-a) Vizita in Republica Socialistă România a delegaţiei de partid şi de stat a Republicii Democrate Germane La invitaţia Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Ro­mân, Consiliului de Stat şi Con­siliului de Miniştri ale Republi­cii Socialiste România, o delega­ţie de partid şi de stat a Repu­blicii Democrate Germane, con­dusă de Walter Ulbricht, prim­­secreta­r al Comitetului Central al Partidului Socialist Unit din Ger­mania, președintele Consiliului de Stat al Republicii Democrate Germane, şi Willi Stoph, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Socialist Unit din Germania, președintele Consiliului de Miniştri al Repu­blicii Democrate Germane, va face la începutul lunii decembrie a.c. o vizită oficială de prietenie în Republica Socialistă România. Cu prilejul vizitei va fi semnat Tratatul de prietenie, colaborare şi asistență mutuală între Repu­blica Socialistă România și Re­­publica Democrată Germană. programul de activitate TREBUIE SĂ PROGRAMEZE­­ACTIVITATEA! La prima vedere, acest ade­văr pare atit de evident­ şi ele­mentar, incit repetarea l­ui de­vine aproape inutilă, seamănă cu încercarea de a ne convinge cu orice preţ de un lucru pe care îl recunoaştem demult cu toţii. Şi totuşi se pare­ că une­ori, e nevoie să ne mai convin­gem încă o dată că do­i şi cu doi fac patru. Am avut prilejul să­ studiem recent un număr de rprograme de activitate adoptate­ în alege­rile din toamna acestui an de citeva organizaţii şi organizaţii de bază U.T.C. din Sfintu Gheorghe — de la întreprinde­rea de mobilă, Combinatul tex­til „Oltul“, întreprinderea de transporturi auto, Li­ceul indus­trial, Şcoala profesională de ucenici şi altele. Şi­­ni se pare că sunt­ absolut indispensabile citeva aprecieri şi o­bservaţii, cu atit mai bine venite, cu cit ne aflăm încă la începutul activi­tăţii, alegerile s-au încheiat de puţină vreme in multe organi­zaţii de bază, aşa incit corectu­rile ce se impun în aceste pro­grame care ţintesc să le jalo­neze activitatea pentru un an întreg pot fi făcute în timp util. Teoretic cel puţin, afirmăm deseori că programul de activi­tate este un instrument de lu­cru la care apelăm permanent, că de la el pornim şi ne întoar­cem mereu la el pentru a ne a­­precia propriile eforturi, pentru a aşeza tot timpul faţă în faţă ceea ce ne-am propus şi ceea ce realizăm pe parcurs. Aşa ar fi bine şi aşa ar­­trebui să fie ! In cazul organizaţiilor U.T.C. a­ a­mintite mai sus lucrurile stau însă tocmai invers — şi trebuie să precizăm de la bun început că situaţiile întilnite la Sfintu Gheorghe sunt un exemplu ca oricare altul, pentru că le-am întîlnit reproduse, mai mult sau mai puţin asemănător, şi în alte părţi. Ceea ce izbeşte de la prima lectură, in cele mai multe din programele de activitate men­ţionate, este o trăsătură comună tuturor, o caracteristică ce le face să semene ca nişte fraţi gemeni, indiferent de locul în care ,,s-au născut“ , aceea că nu programează, de fapt, nimic. Dacă ar fi să ne luăm după a­ceste sumare proiecte de inten­ţii, am trage inevitabil conclu­zia că organizaţiile respective nu-şi propun nimic. Cel mult nişte fraze generale şi fără nici o utilitate practică reală, de tipul : „Ne vom ocupa de ti­nerii care nu-şi realizează pla-NICOLAE CACOVEANU DUMITRU MATALA (Continuare in pag. a lll-a)

Next