Scînteia Tineretului, noiembrie 1973 (Anul 29, nr. 7605-7630)
1973-11-08 / nr. 7611
ÎN PAGINA A IV-A ORIZONT CULTURAL IN PAGINA A ll-a • ACTIVIŞTII OBŞTEŞTI SUNT DOAR MEMBRI ONORIFICI • PRIN PRACTICA IN PRODUCŢIE, SPRE CUNOAŞTEREA VIITOAREI MESERII • PREJUDECĂŢI CARE ÎMPIEDICA AFIRMAREA POETULUI TINAR • AMINTIRE ŞI EXPERIENŢA • PACIUREA INTRE MIT ŞI REALITATE • UN TEATRU PENTRU COPII CE URMĂREȘTE FORMAREA TINARULUI SPECTATOR • MAFIA ALBA • PARADISUL • BUNA SEARA, DOAMNA CAMPBELL Roadele iniţiativelor uteciste La Combinatul de prelucrare lemnului din Caransebeşa TINERII ÎN PRIMELE RÎNDURI De cum intri pe poarta Combinatului de prelucrare a lemnului din Caransebeş un panou imens îţi atrage atenţia : secţia P.A.L., tineri în întrecere în luna ianuarie 2230. Valoarea economiilor realizate — 80 mii lei. Fruntaşi în producţie — 70. In septembrie numărul celor aflaţi în întrecere a ajuns la 241. Economiile, aproape că s-au împătrit. La fabrica de mobilă — corp, tineri sunt mai puţini. 130 se aflau în întrecere la începutul anului. Valoarea economiilor era însă de 1,28 milioane lei Fruntaşi în producţie — 8, în septembrie, 145 de tineri economisesc 1,84 milioane lei şi trimit în plutonul fruntaşilor 23 de reprezentanţi. Panoul reprezintă rezultatele obţinute de către tinerii combinatului in cadrul întrecerii „Tineretul — factor activ în realizarea ciiscinalului înainte de termen“. Salturi spectaculoase puteam nota şi în cazul tinerilor de la fabrica de mobilă curbată, ori a celor de la plăci melaminate. Ceea ce ne-a reţinut, în continuare, în mod deosebit atenţia au fost nu atît cifrele, ci felul în care s-a ajuns la Înregistrarea lor. Iată-ne aşadar prezenţi, seara la ora 9 cînd, gîndeam noi, potrivit unor experienţe anterioare, ofensiva primelor ore din schimb păleşte şi mai toţi trag cu ochiul spre arătătoarele ceasului. Modernele maşini din fabrica P.A.L. zumzăie însă sănătos. In dreptul unei maşini în jurul căreia cîţiva tineri meşteresc ceva, îl întîlnim pe inginerul Manea Lucian, şeful «le schimb. — Practic, ca în orice fabrică nouă, cum e şi a noastră, începutul este întotdeauna dificil,, cu atît mai mult cu cit produsul pe care-l realizezi este şi el nou. O dată cu maşinile trebuie să-i rodezi şi pe oameni. Or, la noi aceşti oameni mai toţi sunt tineri, mulţi dintre ei pentru prima dată aflaţi în confruntare cu rigorile unei întreprinderi. Acesta a fost aspectul dominant de la care am şi pornit atunci cînd în cadrul organizaţiei U.T.C. s-a dezbătut programul cadru al întrecerii uteciste. — De fapt, intervine secretarul comitetului U.T.C. pe combinat, Iosif Rujoni, întocmai s-a procedat şi în celelalte organizaţii. Aici problema numărul unu a fost cea a calificării, îndeosebi a tinerilor care deservesc maşinile şi a celor de la sortare. In altă parte, de pildă, la mobilă corp şi mobilă curbată, principalele puncte nevralgice cu efecte directe în capitolul eficienţă au fost rebuturile, nevalorificarea raţională a materialelor şi disciplina. La P.A.L. propunerea noastră de a iniţia un curs suplimentar pentru ridicarea calificării a fost accep-ION DANCEA (Continuare in pag. a lll-a) Utecista Maghiar Ileana efectuează o ultimă verificare a uneia din mesele de birou fabricate la ,,Măgura“ din Şimleul-Silvaniei, destinate exportului. . . Foto: ST. WEISS Îmi amintesc de o intimplare petrecută mai demult intr-un sat oltean, pe numele de Perieţi, aflat de-a stingă Oltului, la o bătaie bună de cal de oraşul reşedinţă de judeţ. Era tot ca acum, toamnă tirzie, gospodarii terminaseră cu muncile cimpului şi se adunau la vorbă in dreptul casei lui Sacara al lui Vasăzică, veritabilă „fie ____ tărie a lui Iocan“, unde putea curge vorba in voie şi aşezat. Oamenii vorbeau despre una, despre alta, ba ce mai zice Topor cu cerul lui ori cum se mai face politica pe la oraş, şi nu de puţine ori în discuţie reveneau crîmpeie despre truda şi, oboseala de peste an, palmele bătătorite se încovoiau greu in jurul ţigării subţiri, iar căliiiele neîncălţate făceau zimbre la pietre cu tranşeele risipite-n carne de asprimea miriştilor. Şi se afla şi acolo un mucalit ca Moromete, care zicea : „Bă, al lu’ Turică, dacă ai obosit, care va să zică, ia-ţi dom’le un conced, ce dracu ?...“ — și tot el era primul care se pornea pe ris, ca de-o glumă bună, pentru că acolo, la acea vreme, despre „conced“ la țărani nu 900 puteai să-ţi dai nici cu părerea. Nu mi-ar fi venit această scenă in memorie, dacă o altă intîmplare, foarte proaspătă de astă dată, nu mi-ar fi aprins în mod deosebit atenţia. Mă aflam mai zilele trecute în Bărăgan, printre oameni la fel de gospodari, care în această toamnă îşi numără mulţumiţi roadele. Treceam prin sate purtind cu mine zimbetul luminos de pe chipul celor întilniţi in cale. La Vlad Ţepeş, în judeţul Ialomiţa, am poposit mai mult. Vasile Popa, vicepreşedintele cooperativei agricole „11 Iunie“, mi-a vorbit pe îndelete, cu cifre şi exemple, despre bunele rezultate obţinute in producţie. Mă pregăteam de plecare, cînd privirea mi-a fost atrasă de o hîrtie lipită pe uşa sediului. Era acolo un tabel cu nişte nume. „Oamenii noştri care pleacă în toamna aceasta la odihnă şi tratament“ — îmi spune preşedintele, pe un ton firesc, uşor neutru chiar. Citesc nu-ION ANDREIŢA (Continuare in pag. a ll-a) „ZOOTEHNIA? — cel mai rentabil dintre sectoarele de producţie ale unităţii noastre...“ ne declară preşedintele cooperativei agricole de producţie din Tibucani, judeţul Neamţ, Eroul Muncii Socialiste, GHEORGHE MAFTEI Din pledoaria foarte lungă şi detaliată a preşedintelui unităţii am reţinut două chestiuni : mai intii că investiţiile, chiar din primul an de la înfiinţarea cooperativei, au fost orientate cu precădere in acest sector pentru ridicarea de grajduri şi pentru cumpărarea de animale bune, şi mai ales alta, de dată mai recentă : „tinerii îngrijitori de la noi lucrează nu numai cu braţele ci şi cu mintea“. Ne-am oprit intenţionat mai insistent la această afirmaţie solicitînd explicaţii mai în detaliu. „Da. Adică vreau să spun că ei au înţeles că azi nu mai e suficient doar să execuţi zilnic, conştiincios, lucrările de îngrijire şi hrănire a animalelor şi apoi să pleci liniştit acasă. Trebuie să pui şi capul la treabă. Dacă te gîndeşti peste tot pe unde te afli la ceea ce ar mai fi de făcut, de Îndreptat şi mai ales cum, asta e, cum trebuie să pui în practică gîndurile bune, atunci, numai atunci se poate zice că eşti cu trup şi suflet ataşat de locul unde munceşti“. Bizuindu-se şi pe aceste atribute ale muncii celor peste 40 de “tineri permanentizaţi în ferma zootehnică, consiliul de conducere al cooperativei a putut demara în conceperea şi concretizarea unui amplu program de specializare şi modernizare a procesului de producţie. Este vorba, în primul rind, de înfiinţarea unei ferme specializate pentru creşterea a 750 vaci de lapte, la care să se ob octAvian milea (Continuare in pag. a lll-a) 9 . . La pupitrul de comandă. Foto : GH. CUCU O prevedere regulamentară mult aplaudată şi o practică a subterfugiilor dăunătoare... nesancţionată Cum promovăm tinereţea in fotbal? Se ştie, calitatea, progresul şi soliditatea fotbalului dintr-o ţară sunt conferite de caracterul şi condiţia generaţiei tinere de jucători, de atenţia care se acordă pe întreaga filieră, dezvoltării talentelor de perspectivă. Organizarea activităţii fotbalistice, in ultimii ani mai ales, pe principii şi baze mai realiste, a dus la dezvoltarea activităţii fotbalistice de masă, lărgind astfel aria de descoperire, de manifestare a unor copii şi juniori foarte talentaţi, creînd posibilităţi mult mai mari de selecţie şi promovare pentru fotbalul de performanţă. Nu mai e cazul, credem, să demonstrăm aceasta inşirind aci măsurile, eficienţa lor exprimată prin dezvoltarea masivă, numerică şi calitativă a centrelor de copii şi juniori, prin crearea unor unităţi şcolare specializate etc. — realizări care presupun serioase investiţii materiale şi morale— ci ne limităm să afirmăm un lucru cunoscut şi constatat de toată lumea : avem un tineret foarte dotat pentru fotbal, avem copii şi juniori deosebit de talentaţi, întrebarea care sepune şi căreia încercăm să-i dăm un răspuns este aceasta : cum ne ocupăm de dezvoltarea, de creşterea şi promovarea lor în fotbalul de mare performanţă ? Punem în dezbatere această problemă pentru că împotriva măsurilor luate şi a angajamentelor declarate, o serie de juniori, ajunşi la potenţialul tehnic şi valoric cerut de platforma marii performanţe, se pierd pe drum, dispar, ajung jucători „bătrini“ fără să fi dat, in arena sportivă, ceea ce s-a investit, ceea ce s-a sperat. Dar să abordăm realitatea. Transferurile, pentru unele echipe sunt o modalitate de a promova juniorii şi de a-i roda şi creşte in focul luptei pe care o presupune tăria campionatului primei divizii. In această ordine avem multe exemple de echipe, mulţi antrenori care promovează cu perseverenţă şi curaj tineretul, acţiune ce presupune o concepţie de fond, o privire de perspectivă. Este cazul Rapidului, excelenţă pepinierăde talente (Grigoraş, Florin Marin, Rişniţă, Pleşoianu, Niţă, Ioniţă), a Steagului roşu (Anghel, Anghelini, Şerbănoiu, Ghergheli, Hîrlab) a clubului „U“ Cluj (Matei, Hârlei, Lăzăreanu, Poraţchi, Negru)‘etc. Din păcate, însă, avem şi exemple de cluburi şi de antrenori care, prin transfer, sau altfel, adună talente din toată ţara — cum s-ar spune, culeg „roadele“ muncite de alţii — şi nu-i promovează (Steaua, Dinamo, C.S.M. Reşiţa, F.C. Constanţa etc.). Jucători tineri care dacă rămîneau la echipele lor de origine ar fi devenit elemente de bază, stau în Bucureşti, sau in alte locuri, pe banca rezervelor, ori evoluează, intr-un deplin anonimat in for- VASILE CA.BULEA (Continuare in pag. a V-a) Proletari din toate ţările, uniți-vă ! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXIX. SERIA II. Nr. 7611 6 PAGINI —30 BANI JOI 8 NOIEMBRIE 1973 In laboratorul Facultăţii de electronică a Universităţii din Craiova, situată in incinta Uzinelor „Electroputere“, la ora de pregătire practică. Foto : GH. CUCU r CUM SE ÎNDEPLINESC In INSTITUTUL VOSTRU MĂSURILE DE PERFECŢIONARE A INVÂTÂMINTULUI ? Cit de profund şi de activ sint insuşite de studenţi sensurile măsurilor cuprinse in Hotărîrea Plenarei C.C. al P.C.R. din 18-19 iunie 1973 cu privire la dezvoltarea şi perfecţionarea invăţămintului, cit de evident devine procesul aplicării lor în viaţa unuia dintre institutele tehnice ale ţării, Institutul Politehnic Galaţi, in ce direcţii sint exprimate propunerile concrete ale studenţilor ca şi interesul lor de a participa direct, personal la transpunerea in practica universitară a acestora, reprezintă obiectivele unui sondaj de opinie care a cuprins 52 de studenţi din grupele 240, 243 ale anului IV, Facultatea de industrie alimentară şi o grupă din anul III, subingineri, Facultatea de mecanică, „de a se manifesta competent, original, creator în producţie“ şi „a reuşi nu numai in dirijarea maşinilor ci şi a oamenilor“ cu care vor lucra. Ce aflăm din răspunsurile studenţilor gălăţeni despre stadiul aplicăriiHotărlrii ? Ce propuneri exprimă ei in acest sens ? In contextul integrării învăţămîntului cu producţia şi cercetarea, este relevată extinderea activităţii de proiectare şi cercetare ştiinţifică studenţească pe baza sugestiilor producţiei sau a contractelor încheiate cu aceasta. „Cercetările ştiinţifice şi-au diversificat activitatea, constată Dan Costescu, anul III, Mecanică. Jumătate din efectivul fiecărei grupe este antrenată în această activitate“. în ciuda unor întîrzieri organizatorice, în actualul an universitar există premise pentru o cercetare studenţească îmbunătăţită sub aspectul eficacităţii. Aici işi desfăşoară activitatea şi Centrul studenţesc de cercetări şi proiectări, ai cărui membri sunt şi o parte din interlocutorii noştri în ancheta de faţă. înfiinţat anul trecut, ca urmare a iniţiativei U.A.S.C.R., centrul gălăţean are patru filiale active. Filiala de construcţii navale, de exemplu, a antrenat peste 150 de studenţi la contracte valorinoi peste un milion, încheiate cu I.C.P. Navale, Uzina mecanică navală, Navrom-Galaţi ş.a. Filiala de industrie alimentară a contractat şi realizat cercetări pentru Fabrica de conserve Oradea, „Industria laptelui“ Brăila, ş a. „Unele rezultate ale cercetării studenţeşti au intrat în biografia cursurilor din institutul nostru“, arată un student din anul IV, secţia Tehnica pescuitului. In sprijinul cercetării şi practicii, se construieşte în Interesul studenţilor pentru aplicarea măsurilor de perfecţionare, înţelegerea răspunderii personale, a fiecăruia in succesul transpunerii lor în viaţa universitară, se subscriu dorinţei de „a cunoaşte totul despre profesie“, „de a nu se afla, la absolvire, străin inpropria casă“, cadrul Facultăţii de industrie alimentară o staţie pilot de morărit, panificaţie şi produse de panificaţie. Argumentând necesitatea ei, studenţii propun construirea uneistaţii pilot şi la secţia de Piscicultura a facultăţii. Reaşezarea disciplinelor fundamentale şi de profil, raportul favorabil activităţilor practice, laboratoarelor, seminariilor, dezbaterilor sunt remarcate de studenţi. Tot mai multe ore de laborator, după cum ne confirmă aproape fiecare dintre studenţii cu care am stat de vorbă, sunt realizate in producţie. Marcel Enache, din anul III, Mecanică. Subliniază rolul sporit al labora-GEORGETA HUTA * (Continuare in pag. a ll-a) Succese ale întreprinderilor die Capitală La 15 miliarde lei se cifrează valoarea produselor noi şi reproiectate realizate anul acesta, in perioada ianuarie-octombrie, de către unităţile economice ale Capitalei. Datorită acţiunilor susţinute, întreprinse în scopul înnoirii producţiei, rezultatele înregistrate sunt cu mult superioare celor din anul trecut, în multe întreprinderi bucureştene, indicatorul produselor noi şi reproiectate deţine ponderi precumpănitoare în cadrul producţiei globale. Astfel, la Fabrica de încălţăminte „Progresul“ produsele noi şi reproiectate reprezintă 82,9 la sută din volumul producţiei, la Electromagnetica — 56,6 la sută, in cadrul întreprinderii de cinescoape — 65,8 la sută, la Postăvăria Română — 77,4 la sută. DICŢIONARE de AUREL-DRAGOŞ MUNTEANU Există in general o autentică preocupare pentru carte, şi nu lipsesc mijloacele de informare a publicului, care ştie la timp ce apare şi cum poate fi găsit exemplarul trebuincios. De altfel, trecerea în revista a rafturilor, obişnuinţă a intelectualului de toate vîrstele, este însoţită acum de voluptăţi refuzate în urmă cu numai cîţiva ani. Sunt un împătimit al lecturii de toate felurile şi am să spun, de pildă, că m-a bucurat atenţia cercetătorilor noştri faţă de teritorii importante ale vieţii moderne, cum sunt managementul şi marketingul, ca să nu mai vorbim de teoria macrosistemelor economice ş.a.m d. Editura politică îşi continuă seria apariţiilor din idei contemporane, o colecţie pe care am mai avut prilejul să o cităm favorabil, împreună cu Enciclopedia de buzunar, de la Editura enciclopedică, cu traduceri şi lucrări ale unor autori romani, epuizate în citeva zile. Producţia de carte s-a diversificat, alegindu-şi cititorii cu mai multă subtilitate, iar operaţia de editare a devenit in egală măsură o artă, ca şi o ştiinţă, făcind apel tot mai mult la principii raţionale pentru a determina sensul acţiunii sale. . Aş dori sâ remarc un anume tip de carte, puţin comentată, in general, privită cu un aer de superioritate suficientă, ca tot ce este de primă importanţă. îmi amintesc in acest context de Ibramecinu şi de marile delicii pe care le încerca în compania Larousse-ului, descoperind la fiecare cuvint o întreagă lume. Pentru că despre dicţionare va fi vorba, cele de materii mai ales, adevărate summe ale unor domenii. Ca orice om curios, citesc multe cărţi de ştiinţă şi am nevoie de explicaţii la indemnia profanului. N-o să am niciodată pretenţia să dau cuiva lecţii de fizică, dar am avut obstinaţia să caut o carte de Einstein şi să o parcurg în întregime. Cu atît mai mult, citesc sociologie, unde nu-mi este totul la îndemină. Recomand oricui apoi Istoria naturală a animalelor nevertebrate sau Filozofia zoologică ale lui Lamarck, sunt prilejuri de aleasă desfătare, dacă ai cea mai mică nelinişte şi dorinţă de a cunoaşte. Pentru toate lecturile menţionate este însă (Continuare în pag. a l1-a)