Scînteia Tineretului, noiembrie 1973 (Anul 29, nr. 7605-7630)

1973-11-08 / nr. 7611

ÎN PAGINA A IV-A ORIZONT CULTURAL IN PAGINA A ll-a • ACTIVIŞTII OBŞTEŞTI SUNT DOAR MEMBRI ONORIFICI­­ • PRIN PRACTICA IN PRODUCŢIE, SPRE CUNOAŞTEREA VIITOAREI MESERII • PREJUDECĂŢI CARE ÎMPIEDICA AFIRMAREA POETULUI TINAR • AMINTIRE ŞI EXPERIENŢA • PACIUREA­­ INTRE MIT ŞI REALITATE • UN TEATRU PENTRU COPII CE URMĂREȘTE FORMAREA TINARULUI SPECTATOR • MAFIA ALBA • PARADISUL • BUNA SEARA, DOAMNA CAMPBELL Roadele iniţiativelor uteciste La Combinatul de prelucrare lemnului din Caransebeşa TINERII ÎN PRIMELE RÎNDURI De cum intri pe poarta Combinatului de prelucrare a lemnului din Caransebeş un panou imens îţi atrage aten­ţia : secţia P.A.L., tineri în întrecere în luna ianuarie 2­230. Valoarea economiilor realizate — 80 mii lei. Frun­taşi în producţie — 70. In septembrie numărul celor aflaţi în întrecere a ajuns la 241. Economiile, aproape că s-au împătrit. La fabrica de mobilă — corp, tineri sunt mai puţini. 130 se aflau în întrecere la începutul anu­lui. Valoarea economiilor era însă de 1,28 milioane lei Fruntaşi în producţie — 8, în septembrie, 145 de tineri economisesc 1,84 milioane lei şi trimit în plutonul frun­taşilor 23 de reprezentanţi. Panoul reprezintă rezulta­tele obţinute de către tinerii combinatului in cadrul între­cerii „Tineretul — factor ac­tiv în realizarea ciiscinalului înainte de termen“. Salturi spectaculoase puteam nota şi în cazul tinerilor de la fa­brica de mobilă curbată, ori a celor de la plăci melami­­nate. Ceea ce ne-a reţinut, în continuare, în mod deosebit atenţia au fost nu atît cifrele, ci felul în care s-a ajuns la Înregistrarea lor. Iată-ne aşadar prezenţi, seara la ora 9 cînd, gîndeam noi, potrivit unor experienţe anterioare, ofensiva primelor ore din schimb păleşte şi mai toţi trag cu ochiul spre arătătoarele ceasului. Mo­dernele maşini din fabrica P.A.L. zumzăie însă sănătos. In dreptul unei maşini în jurul căreia cîţiva tineri meş­teresc ceva, îl întîlnim pe in­ginerul Manea Lucian, şeful «le schimb. — Practic, ca în orice fa­brică nouă, cum e şi a noas­tră, începutul este întotdea­una dificil,, cu atît mai mult cu cit produsul pe care-l rea­lizezi este şi el nou. O dată cu maşinile trebuie să-i ro­dezi şi pe oameni. Or, la noi aceşti oameni mai toţi sunt tineri, mulţi dintre ei pentru prima dată aflaţi în con­fruntare cu rigorile unei în­treprinderi. Acesta a fost as­pectul dominant de la care am şi pornit atunci cînd în cadrul organizaţiei U.T.C. s-a dezbătut programul cadru al întrecerii uteciste. — De fapt, intervine se­cretarul comitetului U.T.C. pe combinat, Iosif Rujoni, în­tocmai s-a procedat şi în ce­lelalte organizaţii. Aici pro­blema numărul unu a fost cea a calificării, îndeosebi a tinerilor care deservesc ma­şinile şi a celor de la sor­tare. In altă parte, de pildă, la mobilă corp şi mobilă curbată, principalele puncte nevralgice cu efecte directe în capitolul eficienţă au fost rebuturile, nevalorificarea ra­ţională a materialelor şi disciplina. La P.A.L. propu­nerea noastră de a iniţia un curs suplimentar pentru ridi­carea calificării a fost accep-ION DANCEA (Continuare in pag. a lll-a) Utecista Maghiar Ileana efectuează o ultimă verificare a uneia din mesele de birou fabricate la ,,Măgura“ din Şimleul-Silvaniei, destinate exportului.­­ . . Foto: ST. WEISS Îmi amintesc de o intim­­plare petrecută mai demult intr-un sat oltean, pe numele de Perieţi, aflat de-a stingă Oltului, la o bătaie bună de cal de oraşul reşedinţă de ju­deţ. Era tot ca acum, toamnă tirzie, gospodarii terminaseră cu muncile cimpului şi se a­­dunau la vorbă in dreptul ca­sei lui Sacara al lui Vasăzică, veritabilă „fie­ ____ tărie a lui Io­­can“, unde pu­tea curge vor­ba in voie şi aşezat. Oame­nii vorbeau despre una, des­pre alta, ba ce mai zice Topor cu cerul lui ori cum se mai face politica pe la oraş, şi nu de puţine ori în discuţie reve­neau crîmpeie despre truda şi, oboseala de peste an, pal­mele bătătorite se încovoiau greu in jurul ţigării subţiri, iar căliiiele neîncălţate făceau zimbre la pietre cu tranşeele risipite-n carne de asprimea miriştilor. Şi se afla şi acolo un mucalit ca Moromete, care zicea : „Bă, al lu’ Turică, dacă ai obosit, care va să zică, ia-ţi dom’le un conced, ce dracu ?...“ — și tot el era primul care se pornea pe ris, ca de-o glumă bună, pentru că acolo, la acea vreme, des­pre „conced“ la țărani nu 900 puteai să-ţi dai nici cu păre­rea. Nu mi-ar fi­­ venit această scenă in memorie, dacă o altă intîmplare, foarte proas­pătă de astă dată, nu mi-ar fi aprins în mod deosebit a­­tenţia. Mă­­ aflam mai zilele trecute în Bărăgan, printre oameni la fel de gospodari, care în această toamnă îşi numără mul­ţumiţi roadele. Treceam prin sate purtind cu mine zimbetul luminos­­ de pe chipul celor întilniţi in cale. La Vlad Ţepeş, în judeţul Ia­lomiţa, am poposit mai mult. Vasile Popa, vicepreşedintele cooperativei agricole „11 Iu­nie“, mi-a vorbit pe îndelete, cu cifre şi exemple, despre bunele rezultate obţinute in producţie. Mă pregăteam de plecare, cînd privirea mi-a fost atrasă de o hîrtie lipită pe uşa sediului. Era acolo un tabel cu nişte nume. „Oame­nii noştri care pleacă în toamna aceasta la odihnă şi tratament“ — îmi spune pre­şedintele, pe un ton firesc, u­­şor neutru chiar. Citesc nu-ION ANDREIŢA (Continuare in pag. a ll-a) „ZOOTEHNIA? — cel mai rentabil dintre sectoarele de producţie ale unităţii noastre...“ ne declară preşedintele cooperativei agricole de producţie din Tibu­­cani, judeţul Neamţ, Eroul Muncii Socialiste, GHEORGHE MAFTEI Din pledoaria foarte lungă şi detaliată a preşedintelui unităţii am reţinut două chestiuni : mai intii că investiţiile, chiar din primul an de la înfiinţarea co­operativei, au fost orientate cu precădere in acest sector pen­tru ridicarea de grajduri şi pentru cumpărarea de animale bune, şi mai ales alta, de dată mai recentă : „tinerii îngriji­tori de la noi lucrează nu nu­mai cu braţele ci şi cu mintea“. Ne-am oprit intenţionat mai in­sistent la această afirmaţie so­­licitînd explicaţii mai în deta­liu. „Da. Adică vreau să spun că ei au înţeles că azi nu mai e suficient doar să execuţi zilnic, conştiincios, lucrările de îngri­jire şi hrănire a animalelor şi apoi să pleci liniştit acasă. Tre­buie să pui şi capul la treabă. Dacă te gîndeşti peste tot pe unde te afli la ceea ce ar mai fi de făcut, de Îndreptat şi mai ales cum, asta e, cum trebuie să pui în practică gîndurile bune, atunci, numai atunci se poate zice că eşti cu trup şi suflet a­­taşat de locul unde munceşti“. Bizuindu-se şi pe aceste atri­bute ale muncii celor peste 40 de “tineri permanentizaţi în fer­ma zootehnică, consiliul de con­ducere al cooperativei a putut demara în conceperea şi concre­tizarea unui amplu program de specializare şi modernizare a procesului de producţie. Este vorba, în primul rind, de în­fiinţarea unei ferme speciali­zate pentru­ creşterea a 750 vaci de lapte, la care să se ob­ octAvian milea (Continuare in pag. a lll-a) 9 . . La pupitrul de comandă. Foto : GH. CUCU O prevedere regulamentară mult aplaudată şi o practică a subterfugiilor dăunătoare... nesancţionată Cum promovăm tinereţea in fotbal? Se ştie, calitatea, progresul şi soliditatea fotbalului dintr-o ţa­ră sunt conferite de caracterul şi condiţia generaţiei tinere de ju­cători, de atenţia care se acordă pe întreaga filieră, dezvoltării talentelor de perspectivă. Organizarea activităţii fotba­listice, in ultimii ani mai ales, pe principii şi baze mai realiste, a dus la dezvoltarea activităţii fotbalistice de masă, lărgind astfel aria de descoperire, de manifestare a unor copii şi ju­niori foarte talentaţi, creînd po­sibilităţi mult mai mari de se­lecţie şi promovare pentru fot­balul de performanţă. Nu mai e cazul, credem,­­ să demonstrăm aceasta inşirind aci măsurile, e­­ficienţa lor exprimată prin dez­voltarea masivă, numerică şi calitativă a centrelor de copii şi juniori, prin crearea unor u­­nităţi şcolare specializate etc. — realizări care presupun seri­oase investiţii materiale şi mo­rale— ci ne limităm să afirmăm un lucru cunoscut şi constatat de toată lumea : avem un tine­ret foarte dotat pentru fotbal, avem copii şi juniori deosebit de talentaţi, întrebarea care se­­pune şi căreia încercăm să-i dăm un răspuns este aceasta : cum ne ocupăm de dezvoltarea, de creşterea şi promovarea lor în fotbalul de mare performan­ţă ? Punem în dezbatere această problemă pentru că împotriva măsurilor luate şi a angajamen­telor declarate, o serie de ju­niori, ajunşi la potenţialul teh­nic şi valoric cerut de platforma marii performanţe, se pierd pe drum, dispar, ajung jucători „bătrini“ fără să fi dat, in arena sportivă, ceea ce s-a investit, ceea ce s-a sperat. Dar să abordăm realitatea. Transferurile, pentru unele e­­chipe sunt o modalitate de a promova juniorii şi de a-i roda şi creşte in focul luptei pe care o presupune tăria campionatului primei divizii. In această ordi­ne av­em multe exemple de e­­­chipe, mulţi antrenori care pro­movează cu perseverenţă şi cu­raj tineretul, acţiune ce presu­pune o concepţie de fond, o pri­vire de perspectivă. Este cazul Rapidului, excelenţă pepinieră­­de talente (Grigoraş, Florin Ma­rin, Rişniţă, Pleşoianu, Niţă, Ioniţă), a Steagului roşu (An­ghel, Anghelini, Şerbănoiu, Ghergheli, Hîrlab) a clubului „U“ Cluj (Matei, Hârlei, Lăzăreanu, Poraţchi, Negru)‘etc. Din păcate, însă, avem şi exemple de clu­buri şi de antrenori care, prin transfer, sau altfel, adună ta­lente din toată ţara — cum s-ar spune, culeg „roadele“ muncite de alţii — şi nu-i promovează (Steaua, Dinamo, C.S.M. Reşiţa, F.C. Constanţa etc.). Jucători ti­neri care dacă rămîneau la­ e­­chipele lor de origine ar fi de­venit elemente de bază, stau în Bucureşti, sau in alte locuri, pe­ banca rezervelor, ori evoluează, intr-un deplin anonimat in for- VASILE CA.BULEA (Continuare in pag. a V-a) Proletari din toate ţările, uniți-vă ! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXIX. SERIA II. Nr. 7611 6 PAGINI —30 BANI JOI 8 NOIEMBRIE 1973 In laboratorul Facultăţii de electronică a Universităţii din­ Craiova, situată in incinta Uzinelor „Electroputere“, la ora de pregătire practică. Foto : GH. CU­CU r CUM SE ÎNDEPLINESC In INSTITUTUL VOSTRU MĂSURILE DE PERFECŢIONARE A INVÂTÂMINTULUI ? Cit de profund şi de activ sint insuşite de studenţi sensu­rile măsurilor cuprinse in Hotărîrea Plenarei C.C. al P.C.R. din 18-19 iunie 1973 cu privire la dezvoltarea şi perfecţionarea invăţămintului, cit de evident devine procesul aplicării lor în viaţa unuia dintre institutele tehnice ale ţării, Institutul Poli­tehnic Galaţi, in ce direcţii sint exprimate propunerile con­crete ale studenţilor ca şi interesul lor de a participa direct, personal la transpunerea in practica universitară a acestora, reprezintă obiectivele unui sondaj de opinie care a cuprins 52 de studenţi din grupele 240, 243 ale anului IV, Facultatea de industrie alimentară şi o grupă din anul III, subingineri, Facultatea de mecanică, „de a se manifesta competent, original, creator în producţie“ şi „a reuşi nu numai in dirija­rea maşinilor ci şi a oamenilor“ cu care vor lucra. Ce aflăm din răspunsurile studenţilor gă­­­­lăţeni despre stadiul aplicării­­Hotărlrii ? Ce propuneri expri­mă ei in acest sens ? In contextul integrării învă­­ţămîntului cu producţia şi cer­cetarea, este relevată extinde­rea activităţii de proiectare şi cercetare ştiinţifică studenţească pe baza sugestiilor producţiei sau a contractelor încheiate cu aceasta. „Cercetările ştiinţifice şi-au diversificat activitatea, constată Dan Costescu, anul III, Mecanică. Jumătate din efecti­vul fiecărei grupe este antrena­tă în această activitate“. în ciu­da unor întîrzieri organizatorice, în actualul an universitar există premise pentru o cercetare stu­denţească îmbunătăţită sub as­pectul eficacităţii. Aici işi des­făşoară activitatea şi Centrul studenţesc de cercetări şi proiec­tări, ai cărui membri sunt şi o parte din interlocutorii noş­tri în ancheta de faţă. înfiin­ţat anul trecut, ca urmare a ini­ţiativei U.A.S.C.R., centrul gălă­­ţean are patru filiale active. Fi­liala de construcţii navale, de exemplu, a antrenat peste 150 de studenţi la contracte valo­­rinoi peste un milion, încheiate cu I.C.P. Navale, Uzina meca­nică navală, Navrom-Galaţi ş.a. Filiala de industrie alimentară a contractat şi realizat cercetări pentru Fabrica de conserve Oradea, „Industria laptelui“ Brăila, ş a. „Unele rezultate ale cercetării studenţeşti au intrat în biografia cursurilor din insti­tutul nostru“, arată un student din anul IV, secţia Tehnica pes­cuitului. In sprijinul cercetării şi practicii, se construieşte în Interesul studenţilor pentru aplicarea măsurilor de perfec­ţionare, înţelegerea răspunderii personale, a fiecăruia in succe­sul transpunerii lor în viaţa u­­niversitară, se subscriu dorinţei de „a cunoaşte totul despre­ pro­fesie“, „de a nu se afla, la ab­solvire, străin in­­propria casă­“, cadrul Facultăţii de industrie a­­limentară o staţie pilot de mo­­rărit, panificaţie şi produse de panificaţie. Argumentând nece­sitatea ei, studenţii propun con­struirea unei­­staţii pilot şi la secţia de Piscicultura a facul­tăţii. Reaşezarea disciplinelor fun­damentale şi de profil, raportul favorabil activităţilor practice, laboratoarelor, seminariilor, dez­baterilor sunt remarcate de stu­denţi. Tot mai multe ore de la­borator, după cum ne confirmă aproape fiecare dintre studenţii cu care am stat de vorbă, sunt realizate in producţie. Marcel Enache, din anul III, Mecanică. Subliniază rolul sporit al labora-GEORGETA HUTA * (Continuare in pag. a ll-a) Succese ale în­treprin­derilor die­ Capitală La 15 miliarde lei se ci­frează valoarea produselor noi şi reproiectate realizate anul acesta, in perioada ia­­nuarie-octombrie, de către unităţile economice ale Ca­pitalei. Datorită acţiunilor susţinute, întreprinse în sco­pul înnoirii producţiei, re­zultatele înregistrate sunt cu mult superioare celor din anul trecut, în multe între­prinderi bucureştene,­ indica­torul produselor noi şi re­proiectate deţine ponderi precumpănitoare­­ în cadrul producţiei globale. Astfel, la Fabrica de încălţăminte „Progresul“ produsele noi ş­i reproiectate reprezintă 82,9 la sută din volumul produc­ţiei, la Electromagnetica — 56,6 la sută, in cadrul între­prinderii­ de cinescoape — 65,8 la sută, la Postăvăria Română — 77,4 la sută. DICŢIONARE de AUREL-DRAGOŞ MUNTEANU Există in general o autentică preocupare pentru carte, şi nu lipsesc mijloacele de informare a publicului, care ştie la timp ce apare şi cum poate fi găsit exemplarul trebuincios. De altfel, trecerea în revista a rafturilor, obişnuinţă a intelec­tualului de toate vîrstele, este însoţită acum de voluptăţi re­fuzate în urmă cu numai cîţiva ani. Sunt un împătimit al lec­turii de toate felurile şi am să spun, de pildă, că­ m-a bucurat atenţia cercetătorilor noştri faţă de teritorii importante ale vieţii moderne, cum sunt managementul şi marketingul, ca să nu mai vorbim­ de teoria macrosistemelor economice ş.a.m d. Editura politică îşi continuă seria apariţiilor din idei contem­porane, o colecţie pe care am mai avut prilejul să o cităm favorabil, împreună cu Enciclopedia de buzunar, de la Edi­tura­ enciclopedică, cu traduceri şi lucrări ale unor autori romani, epuizate în citeva zile. Producţia de carte s-a diver­sificat, alegindu-şi cititorii cu mai multă subtilitate, iar ope­­raţia de editare a devenit in egală măsură o artă, ca şi o ştiinţă, făcind apel tot mai mult la principii raţionale pentru a determina sensul acţiunii sale. . Aş dori sâ remarc un anume tip de carte, puţin comentată, in general, privită cu un aer de superioritate suficientă, ca tot ce este de primă importanţă. îmi amintesc in acest context de Ibramecinu şi de­ marile delicii pe care le încerca în compa­­nia Larousse-ului, descoperind la fiecare cuvint o întreagă lume. Pentru că despre dicţionare va fi vorba, cele de ma­terii mai ales, adevărate summe ale unor domenii. Ca orice om curios, citesc multe cărţi de ştiinţă şi am nevoie de expli­caţii la indemnia profanului. N-o să am niciodată pretenţia să dau cuiva lecţii de fizică, dar am avut obstinaţia să caut o carte de Einstein şi să o parcurg­ în întregime. Cu atît mai mult, citesc sociologie, unde nu-mi este totul la îndemină. Recomand oricui apoi Istoria naturală a animalelor neverte­brate sau Filozofia zoologică ale lui Lamarck, sunt prilejuri de aleasă desfătare, dacă ai cea mai mică nelinişte şi dorinţă de a cunoaşte. Pentru toate lecturile menţionate este însă (Continuare în pag. a l1-a)

Next