Scînteia Tineretului, martie 1986 (Anul 42, nr. 11430-11455)

1986-03-26 / nr. 11451

ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST Minerii prahoveni au extras de la începutul anului 1 milion tone lignit Colectivele de oameni ai muncii din cadrul Combinatului minier Plo­ieşti au extras, de la în­ceputul anului, 1 milion tone lignit. Este cea mai mare producţie realizată intr-o asemenea perioa­dă de timp de minerii prahoveni. O însemnată parte din această canti­tate de cărbune a fost realizată peste prevede­rile de plan la zi.­­ 15 unităţi buzoiene şi-au îndeplinit sarcinile de plan pe primul trimestru In judeţul Buzău şi-au îndeplinit sarcinile de plan pe primul trimestru la producţia-marfă un număr de 15 unităţi in­dustriale. Intre acestea se numără Schela de pro­ducţie petrolieră Berea, întreprinderea de con­strucţii hidrotehnice Si­­riu, întreprinderea de in şi cînepă, Antrepriza de montaj metalurgic, între­prinderea de transporturi auto, Întreprinderea an­trepriză de construcţii­­montaj. Foto : GH. CUCU Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Produse competitive prin tehnologii moderne, cu consumuri reduse de materiale întreprinderea de Orologerie Industrială, imitate cu profil unic în ţară, înfiinţată doar de 3 ani de zile se înscrie deja ca o prezenţă distinctă în perimetrul industrial ară­dean, marcînd lună de lună importante şi semnificative , succese in muncă. Iată, bună-s oară, şi debutul în noul an s-a făcut sub bune auspicii, lunar realizîndu-se producţii suplimentare. Schimbările din mers ale procesului de fabri­caţie, de la faza de încercări pină la cea de stabilire, a unei structuri anume a producției, s-au concretizat pină la urmă în adoptarea unor programe de muncă ferme, a căror transpunere in practică impli­că efortul generos al celor peste 600 de oameni ai muncii, tineri în majoritatea lor, în­tr-o întreprindere, a cărei me­die de vîrstă se apropie de 20 de ani. Deci, exceptînd maiş­trii şi inginerii cu experienţă, ceilalţi lucrători sunt tineri, mulţi proveniţi din şcoala pro­­fesională, dintre care 230 sunt cuprinşi in prezent in diverse forme de perfecţionare a pre­gătirii de specialitate.. Colecti­vul unităţii, cu o personalitate tot mai bine conturată, îndră-La întreprinderea de Orologerie Industrială Arad peste firma întreprinderii şi dorește s-o impună în rindul tuturor partenerilor din țară. De aici rezultă o puternică angajare în muncă, o partici­pare plenară la rezolvarea ori­cărei probleme ivite. De oa­menii aceştia, de tineri, de uteciştii de aici, este legată indisolubil,­aşadar, rapida de­venire a unităţii care, încă din acest an, va putea pro­duce la întreaga ei capacitate proiectată. Desigur, una din cheile succesului — motiv pentru care rămîne o direcţie conti­nuă de acţiune viitoare — o reprezintă introducerea tot mai pronunţată a noului, mo­dernizarea producţiei. Cîteva exemple în acest sens sunt edificatoare. In procesul de aşchiere, operaţie esenţială pentru activitatea din acest domeniu, orice tehnologie este trecută prin filtrul specialişti­lor, reperele executîndu-se acum aproape în totalitate pe strunguri automate. Şi la roţi, vechea tehnologie convenţio­nală (deşi modernă pină la un anumit nivel) a fost înlocuită printr-o tehnică nouă de ştan­­ţare fină, astfel incit roţile de la mecanisme se execută în GH. CRIȘAN (Continuare în pag. a IV-a) ANUL XLII SERIA II NR. 11 451 6 PAGINI 50 BANI MIERCURI 26 MARTIE 1986 stegarul marilor noastre idealuri si împliniri revoluţionare Una din cele mai mari vic­torii pe care Partidul Comu­nist­ Român a instituit-o în istoria şi existenţa poporu­lui nostru constă in faptul că soarta României se hotărăşte astăzi la Bucureşti. Este a­­ceasta triumful unui ideal străvechi al poporului român, idealul libertăţii şi indepen­denţei naţionale, pe care co­muniştii l-au preluat încă de la făurirea partidului, ducin­­du-l până la triumful său de­plin, acum şi aici, cei 65 de ani ai glorioasei istorii a P.C.R. fiind mărturia unei lupte neîntrerupte sub sem­nul patriotismului revoluţio­nar, al devotamentului neclin­tit faţă de cauza poporului, faţă de interesele supreme ale României. Patriotismul care i-a ani­mat şi îi animă pe comuniştii români are drept temelie trai­nică identitatea dintre intere­sele maselor şi interesele ţării, Partidul Comunist Ro­mân, ca reprezentant şi expo­nent al voinţei populare, a­­firmîndu-se implicit ca forţă politică pusă permanent în serviciul naţiunii, al Româ­niei. Este grăitoare în aceas­tă privinţă unitatea dintre obiectivele luptei pentru drep­tate socială şi obiectivele lup­tei pentru dreptatea naţio­nală — cele două linii de forţă care articulează progra­mul comuniştilor, program al întregului popor, de edificare a noii orînduiri pe pămîntul străbun. Lupta împotriva asu­pririi şi exploatării a fost im­plicit şi o luptă pentru salv­gardarea libertăţii, integrităţii şi independenţei României, pe traiectul progresului general şi multilateral. Fidelitatea comuniştilor faţă de ace­s­t program a rămas continuu vie, nedezminţită de nimic, şi tot ceea ce poporul român, sub conducerea parti­dului său comunist, a reuşit să zidească in anii erei socia­liste se datorează spiritului patriotic care ilustrează poli­tica partidului şi pe care toţi oamenii muncii şi l-au însu­şit ca un crez de viaţă, ca un imperativ suprem care ne ga­rantează succesele in con­strucţia socialismului şi co­munismului. Chiar din prima zi a existenţei sale Partidul Comunist Român s-a declarat şi a rămas de atunci continuu un partid plămădit de po­porul român, acţionînd per­manent în spaţiul realităţilor româneşti, ţinînd seama de specificul naţional, tradiţiile noastre, cerinţele dezvoltării societăţii româneşti, aşa cum decurg din resursele, posibi­lităţile şi voinţa unanimă a poporului român. Iată de ce, aplicarea adevărurilor gene­rale ale teoriei revoluţionare despre construcţia socialismu­lui şi comunismului la reali­tăţile României este şi rămîne o probă de excepţională în­semnătate a patriotismului comuniştilor, a adevărului că partidul este şi rămîne un luptător credincios pentru bi­nele poporului român, pentru ţara în care, acţionează şi pe care astăzi o conduce spre progres şi dezvoltare, spre o civilizaţie şi un nivel de bunăstare mereu mai înalte. In spiritul concepţiei revo­luţionare despre lume şi so­cietate, despre căile şi moda­lităţile de făurire a noii o­­rinduiri, patriotismul revolu­ţionar, al comuniştilor, se constituie într-o detaşare de­finitivă­­ şi radicală faţă de modul de concepere abstrac­tă, livrescă, a iubirii de ţară. Comuniştii români înţeleg pa­triotismul ca o expresie ra­ţională, activă a existenţei omului, cerind solidaritate, unitatea de acţiune a poporu­lui, asumarea conştientă şi responsabilă a intereselor ţă­rii şi in acest temei a sarci­nilor care se impun muncii şi creaţiei tuturor fiilor patriei. Patria este pentru noi, pen­tru revoluţionari, una şi eter­nă, refuzînd cosmopolita idee că acolo unde este bine acolo este şi patria. Cum spunea un mare patriot, l-am numit Nicolae Bălcescu, nu ne pu­tem purta patria pe tălpile în­călţărilor. In acest fel exa­menul dragostei de ţară şi de popor devine lupta pentru bi­nele lor, trecînd peste greu­tăţi, curajul, tenacitatea, de­votamentul duce pină la proba cea mai înaltă a sacrificiului. Fireşte, patria ne apare şi ca o geografie naturală, dar și, cu prioritate, o geografie umană. Patria suntem­ noi, poporul în întregul său, iar slujirea poporului rămîne do­vada incontestabilă și autenti­că a patriotismului. Chemarea partidului, a secretarului său general de a lupta mereu, fără preget, pentru binele poporu­lui şi al ţării este o chemare a timpului şi ea se materia­lizează prin muncă, prin crea­ţie, participare responsabilă la împlinirea noului destin al României — destin comunist, revoluţionar. Deschişi mereu spre viitor, luptind pentru înfăptuirea Programului partidului, noi, ne facem datoria faţă de ţară, in continuitatea unui trecut glorios de care suntem­ răs­punzători, prin asumarea me­sajului de idealuri şi aspira­ţii, de exemplaritate patrioti­că, ale tuturor acelora care au int­rat in panteonul românilor ca eroi şi luptători ai drep­tăţii şi libertăţii pe pămîntul românesc. Pe cursul firesc al acestor tradiţii, ale poporului şi ale partidului în acelaşi timp, muncim şi trăim sub emblema înaltelor valori mo­­ral-politice comuniste, parti­­cipind cu devotament la o­­pera măreaţă de ridicare a României spre trepte superi­oare de progres şi civilizaţie. A munci mereu mai bine, mai eficient, gospodăreşte, militind pentru promovarea fermă a noului în toate do­meniile de activitate, in gîn­­dire, înseamnă,­ astăzi şi aici, a dovedi că eşti patriot, că iţi iubeşti ţara, sărbătoarea parti­dului fiind un fericit prilej de a ne reînnoi legămîntul so­lemn de a face totul pentru înfăptuirea exemplară a poli­ticii sale, ceea ce înseamnă a face totul pentru ţara şi po­porul cărora le aparţinem cu întreaga noastră fiinţă. TR­AIAN GÂNJU CAUZA COMUNIŞTILOR -cauza Întregului popor COMUNICAT privind convocarea Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român CONSILIUL DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA DECRET pentru convocarea Marii Adunări Naţionale NICOLAE CEAUŞESCU In temeiul articolului 54 din Constituţia Republicii Socialiste România, Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează : Articol unic. Se convoacă Marea Adunare Naţională în a treia sesiune a celei de-a IX-a legislaturi în ziua de 3 aprilie 1986, ora 10. * Președintele Republicii Socialiste România Comitetul Politic Executiv al C.C. al P.C.R., întrunit, marţi, în şedinţă, sub pre­şedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, a hotărît convocarea Plenarei Co­mitetului Central al partidului în zilele de 1 şi 2 aprilie a.c. Urgenţe în campania agricolă de primăvară « Viteze zilnice sporite la pregătirea terenului si insămintări trebuie dublate obligatoriu de preocupări in­tense pentru respectarea normelor de calitate la fiecare cultură şi parcelă în parte* Indife­rent de dimensiunea suprafeţelor, a complexi­­­­tatii lucrărilor ce trebuie efectuate sau a nu­mărului de maşini angajate în campania de primăvară, peste tot trebuie acţionat cu temei­nicie, la parametri maximi de productivitate şi calitate a muncii. Facem această subliniere deoarece, pe alocuri, se observă încă de la pri­mele brazde dereglări nepermise în organiza­rea muncii, unele defecţiuni la parcul de me­canizare, reţineri în ce priveşte desfăşurarea operativă şi plenară a forţelor în cîmp la lu­crările specifice perioadei. Centrul de greutate al activităţii lucrătorilor din agricultură tre­buie deplasat în mod obligatoriu pe ogoare, acolo unde se hotărăşte, prin fapte, nivelul re­coltelor acestui an. în acest sens sunt desfăşu­rate şi de către organizaţiile U.T.C.,­ de toţi ti­nerii de la sate multiple acţiuni ş­i iniţiative de muncă în toate domeniile agricole, care vi­zează folosirea la potenţialul maxim a utila­jelor, a pămîntului, promovarea noului şi ge­neralizarea experienţei înaintate pentru obţi­nerea de recolte record şi de înaltă eficienţă economică. Pentru îndeplinirea complexului volum de lucrări ce trebuie efectuat în aceste zile să no­tăm principalele comandamente ale activităţii din agricultură : • supravegherea permanentă a stării terenului şi trecerea imediată la acţiune, odată cu întrunirea condiţiilor optime pentru fiecare cultură şi parcelă în parte ; • organizarea riguroasă a muncii pe ferme şi formaţii de mecanizare, in vederea folo­sirii la capacitatea maximă a utilajelor şi a timpului bun de lucru , pe toată durata zilei la în­­săminţări, iar la pregătirea terenului în schimburi prelungite şi duble ; • asigurarea tuturor elementelor necesare pentru realizarea şi chiar depăşirea viteze­lor zilnice planificate pe categorii de lucrări ; • atenţie sporită la respectarea indicatorilor de calitate, a normelor intensive, mai ales în ce priveşte densitatea. (RELATĂRI IN PAGINA A 5-A) Datorită încălzirii accentuate a vremii şi a creării condiţiilor optime de lucru în cîmp, ritmul activităţilor specifice din agricultură a sporit în ultimele zile. Cu deosebire este vorba de desfăşurarea pe fronturi tot mai largi a uti­lajelor de mecanizare la pregătirea terenului •Şi insămintări, în unităţile de stat şi coope­ratiste au fost luate măsuri hotărîte de natură tehnico-organizatorică, astfel incit, pe baza programelor adoptate la recenta plenară lărgită a Consiliului Naţional al Agriculturii, Indus­triei Alimentare, Silviculturii şi Gospodăririi Apelor, să se acţioneze intr-un spirit de înaltă ordine şi disciplină, cu maximă exigenţă şi responsabilitate pentru recuperarea întîrzieri­­lor şi efectuarea unor lucrări de cea mai bună calitate. Prin promovarea cu consecvenţă a metodelor practicate în unităţile agricole frun­taşe, prin extinderea rezultatelor cercetării ştiinţifice de profil şi adaptarea tehnologiilor la condiţiile concrete de lucru se urmăreşte obţinerea de recolte cit mai mari şi mai efi­ciente. Dispunem de tot ceea ce este necesar ,pentru ca, folosind din plin baza tehnico-ma­­terială şi cultivind fiecare palmă de pămînt după metode intensive, să asigurăm producţii de înalt randament. Condiţiile optime din cîmp Copii frumoşi şi sănătoşi pentru vigoarea şi tinereţea patriei O ÎNDATORIRE DE ÎNALTA RĂSPUNDERE FAŢĂ DE SOCIETATE, FAŢĂ DE VIITORUL NAŢIUNII NOASTRE SOCIALISTE Mai bogaţi sufleteşte „Eu aş fi vrut să mă opresc la doi, fiindcă aveam o pe­reche, pe Marian şi pe Da­niela, dar soţul m-a convins că nu e bine aşa. Ei au fost acasă cinci fraţi şi parcă ar­ fi moştenit această dragoste de copii de la părinţii săi“. .Aşa îmi vorbea tînăra dese­natoare Mihaela Marcu, de la ICEPRONAV Galaţi, astăzi mamă a trei copii , cu since­ritate şi delicateţe, fiindcă­­se referea la ceea ce are mai scump, invocînd, cu multă căldură, numele şi­ personali­tatea soţului, deoarece el a ştiut să-i arate menirea şi da­toria în familie şi societate, s-o convingă prin tăria pro­priilor sentimente. Ea, Mihae­la Marcu, şi-a trăit copilăria doar cu o soră. Are şi acum impresia că lumea ei intimă a fost mică, nu ca a soţului, care cuprinde sentimente pen­tru patru fraţi. „El, îmi spu­nea, este mai bogat sufleteş­te. Se vede aceasta şi din mo­dul cum se ocupă acum de copii : cînd vine acasă, în­cepe să se joace cu ei, ii scoate la plimbare , se vede şi din felul în care facem lec­­ţiile cu cel mare, cum vor­beşte pe limba celui mic, So­rin, care are doar un an şi jumătate. Da, într-o familie cu mulţi copii­­se învaţă cel mai bine dragostea de oa­meni, înţelegem mai bine rosturile vieţii şi menirea pe care o avem în societate“. Vorbindu-ne in acest fel despre soţul ei care este lă­cătuş la întreprinderea Lami­norul de Tablă din Galaţi, Mi­haela Marcu ne vorbea impli­cit şi despre dorinţa ca şi copiii ei să fie bogaţi sufle­teşte, să intre in viaţă cu sen­timente de intensă căldură umană, pregătiţi pentru îm­plinirea propriei personalităţi. O dorinţă, trebuie să subli­niem, exprimată de mulţi părinţi tineri, şi care are cele mai bune condiţii de reali­zare în cadrul familiilor sănă­toase, cu mulţi copii. Chiar a doua zi, de exemplu, cînd am ajuns, după acest dialog, la Tulcea, la Combinatul meta­lurgic, mi-a fost dat să în­tâlnesc o tînără mamă care, avind cam acelaşi destin in viaţă, nutrea aceleaşi senti­mente şi convingeri. Este vor­ba de Lucia Bartuş, controlor tehnic de calitate care, la 25 ani, este deja mamă a trei­ copii. „Noi, imi spunea, ne-am cunoscut la Tirnăveni, cînd eu eram încă elevă, iar el lucra ca muncitor la combinatul chimic din oraşul respectiv. Din primele zile ale căsăto­riei, soţul a insistat să avem copii şi eu l-am înţeles pen­tru că ei au fost acasă patru fraţi. El m-a convins că o fa­milie cu mulţi copii este mai unită, mai puternică, mai trai­nică, fiindcă sentimentele ce­lor doi părinţi se împletesc cu ale copiilor şi însăşi viaţa devine mai interesantă, mai frumoasă. Apoi, într-o ase- ION CHIRIC (Continuare In pag. a IV-a) Municipiul Reşiţa Fotó : O. PLECAN " -----------------------------------------­ PAGINA ELEVULUI • Extemporal la sinceritate — CUI NE CONFESAM ? — O ÎNTREBARE­­ PENTRU VÎRSTA NOASTRĂ # O lume pentru 16 ani — BALADA MAGD­ALENEI CEA GHINIO­NISTA £ Zîmbete pe jumă­tate — CÎTE POATE PATIMI O MATRICOLA ® Performan­țele adolescenței — Oana Bă­­dănoiu : IUBESC BALETUL. PENTRU MINE ESTE ARTA CEA MAI COMPLEXA , SE APROPIE ADMITEREA PAGINA A 2-A • Intre viaţa de organizaţie şi viaţa de unul singur • SCHIMB DE EXPERIENŢĂ • ANCHETA NOASTRĂ • DE LA O INTÎMPLARE LA ALTA • TINERI LA PRIMUL IN­TERVIU • VIATA INTRE DOUA ŞEDINŢE PAGINA A 3-A

Next