Scânteia, octombrie 1946 (Anul 3, nr. 640-665)
1946-10-01 / nr. 640
In preajma conferinţei pe ţară a Uniunii si tiikor da artisti, scriitori si zwisti In 2iele de 4, 5 si 6 Octombrie a. c. se va tine in sala Senatului prima conferinţă pe ţară a Uniunii Sindicatelor de artişti scriitori şi ziarişti din România înfiinţată la 1 Septembrie anul trecut. Uniunea cuprinde astăzi cea mai mare parte din breslaşii scrisului şi artei. Personalităţi proeminente ale sechei, virtuoşi ai muzicii, iscusiţi mânuitori ai condeiului, s’au încadrat, prin Uniune, în viaţa sindicală, devenind elemente preţioase în munca de reconstrucţie şi democratizare a tarii. Simultan, problemele profesionale de acestor categorii de creatori valoroşi, au fost puse cu toată autoritatea şi greutatea unui for constituit şi probleme au fost multe Parte au căpătat o deplină rezolvare, cum ar fi legea care reglementează drepturile şi, regimul traducerilor salarizarea ziariştilor şi artiştilor potrivit contractelor colective-tip, elaborate de Uniune, crearea casei de Asigurări pentru ziarişti, etc Evident, au mai rămas revendicări de Satisfăcut Dacă împrejurările obiective au împiedicat până acum rezolvarea lor, ele Constue sarcini imediate de împlinit de urumi încolo Ziaristul scriitorul, artistul, prin pregătirea pe care o are ca $1 prin natura profesiei sale, trăeşte în miezul pierii, fiind un cetăţean care are vevoe de o , anumită ambianţă pentru a putea prospera Mai mult decât orice, muncitorul intelectual creator de bunuri spirituale, are nevoe de un cadru de libertate în care să se poată mişca şi prospera în voie. Această libertate i-o poate asigura numai un realm de reală şi deplină democraţie care are respectul muncii manuale şi intelectuale fată de cei muncitorul intelectual nu poate sta departe de viaţa politică Arfi.Vii, scriitorii, ziariştii, cuprinşi in oropuanfia lor profesională constitue o forţă puternică de sprijinire a guvernului democratic Dr Petru Groza Conferinţei Uniunii îi revine ca sarcină principală, de a desbate şi a găsi cele mai bune metode de mobilizare şi activizare a tuturor membrilor săi, în vederea asigurării triumfului democraţiei în primele tleceri libere care vor avea loc în curând de modul cum vor decurge lucrările conferinţei şi de hotărîrile luate în conferinţă depind creşterea şi întărirea mişcării sindicale şi deopotrivă, a tinerei noastre democrata. De vetrică cu RoresjiDidenţii IUŞCU P IOAN, montator atei Griviţa CF R Interesant «i cu miei reportajul trimis Sunt în,el pasagii scrise cu vigoare şi cu suflet Fără îndoială că vizita profesorilor la atelierele Griviţa este semnificativă şi îmbucurătoare Ne pare rău că lipsa de spaţiu ne împiedică să publicăm reportajul D-ve. La Cluj s’a deschis Conferinţa şie ţară a Sindicatelor din industria pielărie şi încălţăminte Duminică dim în sala Colegiului Universitar din Cluj, s’a deschis conferinţa pe ţară a Uniunii Sind, din industria pielărie şi încălţăminte. În această conferinţă vor fi desbătute problemele legate de producţie şi măsurile ce trebuesc luate pentru procurarea materiei prime şi înlăturarea, sabotajului din ramura pielărie şi încălţăminte. r~ Uela CAPS ceTitrul Stâlpeni cun primit o lungă telegramă din partea muncitorilor, in care ne desvălue o serie de fapte, care se cer căi mai Urgent înlăturate, pentru a se pune capăt suferinţelor acestor salariaţi, /' r ■fost peîSssfrsft proeatw! de decref-Sege pen*m» reglementarea înfiinţării şi fumrfunării ./ © Centimatelor Ecroimia pentru mincitorii dirturi Si sal agricoli Şef la acest centru este inginerul Gheorghe Dascălu. Acesta sabotează aplicarea justă a contractului colectiv de muncă a economatului şi a producţiei, pricinuind vii nemulţumiri printre muncitori. La protestul preşedintelui sindicatului din Stâlpeni, sus-numitul inginer a adoptat o atitudine de tip fascist, bruscând pe reprezentantul muncitorilor. Muncitorii cer Direcţiei C. A. P. S-ului înlăturarea grabnică a acestui inginer înlocuirea lui printr’un element democrat, care să se intereseze de toate nevoile salariaţilor precum şi de mersul producţiei. in Uniunea Sindicatelor Constructori Lemn si Forestier ne informează, că În toate ocoalele A. P. S.-ului se petrec anumite fapte, car au darul sa nemultumască profund pe salariaţi. Astfel, aproaţie la toate ocoalele alimentele Muncitorilor sunt vândute la preţ/, . de speculă fără a se ţine seama/ de degrevările făcute de P .n redactarea procetului de decretare pentru reglementarea înfiinţării şi funcţionării economatelor, se poate spune că s’a făcut un pas înainte în chestiunea asigurării unei mai bune aprovizionări a tuturor categoriilor de salariaţi- La alcătuirea acestui proect, s’a ţinut seama de experienţa acumulată până acum în această direcţie. Astfel, una din marile calităţi ale proectutlui este că PRECIZEAZĂ CONCRET SARCINILE SALARIATULUIPe viitor, aprovizionarea salariaţilor nu va mai fi lăsată la aprecierea şi latitudinea patronului. Decretul-lege în proect, cuprinde şi sancţiunile de care se fac pasibili infractorii la legea economatelor, fie ei patroni care sabotează aprovizionările, fie salariaţi care înstrăinează mărfurile căpătate prin economat. Un alt punct pozitiv al aminguvern la articolele raţionalizate şi de prevederile contractului colectiv şi ale procesului-verbal anexă In general producţia este şi ea sabotată de către unii functiorîan' şi şefii rămaşi cu mentalitatea din trecut. Ceea ce este însă mai grav este faptul că muncitorii sunt plătiti totdeauna cu întârzieri de^ luni, datorită unui sistem ni.ăff de birtocratism. .. s Nenurtăi - yeu fost Intmeftţiîte Uniunii perth. Îndepărtarea situaţiei. Giziul ei n’a fost Sutit »însă până.ifcUni. Muncitorii cer o accelerare a ordoriantărilor si o simplificare a fo rma'litătilor ca să-si poată primii salariile la timp. De altfel în problema salariilor, cea mai mare vină o poartă directorul financiar dela C. A. P S., d. Emil Ionescu. Dacă ţinem seama, că acest director este cumnat cu Anghel Capră, fruntaş fascist din organizaţia „Sumanele Negre”, titului proect de decret-lege îl constitue, fără îndoială, faptul că se extinde obligativitatea înfiinţării economatelor, unor categorii noui. Articolul 4, de pildă, prevede că Ministerul Muncii este autorizat să organizeze economate pentru muncitorii din porturi la cererea Uniunii Muncitorilor din Porturi şi Transporturi. Deasemeni vor fi înfiinţate economate şi pentru salariaţii permanenţi ai fermelor de Stat şi particulare, ca şi pentru salariaţii centrelor de maşini agricole. Prin aceasta se repară o nedreptate, deoarece dacă pentru aceşti salariaţi problema aprovizionării cu alimente nu se pune cu prea mare acuitate, se pune în schimb problema aprovizionării cu articole de îmbrăcăminte şi încălţăminte, actualmente arestat ne. ..utere de seama de ce toate ?ormalităfile şi corespondenţele îşi găsesc o rezolvare atât de greoae. tu celelalte pumeri». vom reveni cu fapte, care vor arăta cât de necesară este înlocuirea tuturor elementelor «ori sabotează nu numai interes Ve salariaţilor ci înSuşl •’Ul'.jj mers al acestei instituţii. ____ __ L. T. Septembrie, din voinţa liberă a poporului eîin plin de dragoste neţărmurită pentru acel care trebuie să simbolizeze puterea . A cui putere? In timpul defilării cortegiului regal şi a aclamaţiilor poporului, trupele britanice de ocupaţie — acelea care nu erau de serviciu — erau consemnate în cazărmi, în aşteptare .. » . Bon Călimării La centrele C. A.P. S..ului ihiucitorii rí nEsc salariile cu smeri iintarxSerî La economate, alimentele sunt distribuite la prețuri de speculă. **Trîom*a af YWîoyP slin m te“ pttff. ta „ SCÂNTEIA’1 O REALITATE ROMANEASCA Urmare din pâijta se aud decât cuvinte de ocară pentru drepturile femeilor ? Numai lepădând in pragul uşii, sentimentul elementar de mândrie umană şi cetăţenească, pot să păşească înăuntrul acestui cimitir politic Dar rămăşiţele anilor sbuciumaţi prin care a trecut ţara nu se svârcolesc numai în presă. Influenţele obscurantiste cari nu se pot stăpâni încearcă încă să ne conteste şi prin fapte drepturile egale. Pe această linie se situează şi dispoziţia reînviată recent de decanul de la Facultatea de Medicină, ca studentele să nu fie admise decât Intr’o properţie de SG1’/«. Ase-menea măsuri arbitrare, care dau “ntScebare mediocrităţii prin eliminarea unei întreceri libere între cetăţeni fără deosebire de se«, nu pot fi înregistrate decât cu cea mai adâncă revoltă Toţi aceştia trebuie să înţe'eepă că promovarea femeii în profesiuni, ca și în posturi de răspundere, a devenit azi O PFAtITttTE ROMAmfaSC«. O realitate, în fata căreia izbucnirile pe cât de nedemne pe atftt de inutile, ale oamenilor din trecut, vor trebui să se piece. Descoperirea unui arsenal de arme si muniţii la maresal si brăfîp*r?iştii dn jud. Timiş * V. * V. perchetiUgnate: s’a interzis entuziai'ilor să arunce din balcoane buchete d° flori, io fiecare sută de metr,, pe acoperişuri şi tn balcoane au fost instalate gărzi înarmate Cor*eciul renal şi-a făcut intrarea tn /*ena Rnls-Rolice-ul. renal pă- • .. .. _ , cit de ooardă de. sute de motoc) - în urma cercetărilor minuţioase date înarmate cu mitraliere dare întreprinse de Leeunea de Jandarmi purtând, fanionul cu deviza Ora- /Timiş «’au descen-rit numeroase arpoporului mew face puterea , mea- muniţii la diferiţi membrui ai maa s’a îndreptat spre catedrală. j nartidetor mandate si hrăben’str Jn-VnÎL*&0f£8Lfî ÎSlr- , - i d vizii Vichente Murau ion Râm-Asa sa ttetrerui istorico t'ium- - •, _ .. , v. fala primire ne care poporul atenian T””" ,0S’fM’l,,R »im M«nuca V- a făcut-o Celui ales la Ucevniii lui chentie Andrea Ion Bulzii vichentie Tămas Aurel IHd'sî, Romulus Spătaru, Aure] redu Floarea Stan, Pavel Vuici, Petru Ardelean, Mose Rotaru, Nicolae Z'con, Eftimie Ludișor, Smion Boldurean Ctansrip Boldurean Vasile losup, Agente Iurji Vâsle loan, Leontin Nediu, George Soceriu, Ion Cimpoca şi Aurel Ion au fost înaintaţi cu actele dresate Curţii Marţi ale Asupra lor s’au găsit 28 arme, 1000 cartuşe, 5 baionete şi grenade. Nou hotgriri ale Com Si3i Ge tele de Reformă Agrară In urma judecării de către această Comisiune a cauzelor de expropriere s’au dat următoarele solutiuni : 1. S’au menţinut avizele Comisiunilor de indrumători judeteni pentru aplicarea reformei agrare,, în ceeace priveşte pe proprietarii : Judeţul Argeş: Elena Popescu, Petre Seltea, Gh. Brătianu, Marin Deciu şi Gh. Gheorghiu, Moşt C-tin Frurza, Eliza G-ral Cibuchi, Moşt. Dumitrescu Lăzoiu, Moşt Florea Pavelescu, Eugenia şi Mircea Triandafil, Ilie Barbu, Ion Fl Popescu. Jud Brăila • Primăria Municipiului Brăila Jud Buzău : Most Ilie Cârstea Cătineanu, Ton şi Zoe Comănescu. Maria Şi Eugen Ionescu. Jud. Câmpulung—Bucovina : Succ. Gojar Sofia, Regna Soc. Expl. păd. Vatra Dornei. Soc Rom. Germ expl. lemne, Gojar Victoria Kraus Rudolf Coneac Maria. Sesia Parohială, Teuşeanu Ştefan şi Maria. Graşi Antonia. Weisshaupt loben. Jud. Dâmboviţa . Marian Z. Dobrescu, Ecaterina V. Nicolaescu, C. Chihăescu, Ecat. Dumitrescu, Artila Jean Chintescu. Traian N Popescu Eufrosirsa Verfureanu, Maria I. Marinescu SerarVitopol Gheorghe. Jud. Ilfov: Constantin Cruceru Elena Sturca. Nădejda Balasinovici. Most. Aliministeanu. Moşt. Maior Mărgărit. Ana Maria Calimache. Creditul MobiliarM. Oristeiul Nicolae Em Lahovary, Maria Grăjdănescu, Elena Luchleanu. Moşt. Eftimie Beglu. Jud Prahova . Vasile Lăzăroiu. Manon cpt. Carp Constantinescu, Scarlat îahovary, Gr. Cărbunescu, Preoţii Gr. Ghica Ion Cristopol, Ecaterina Sorescu, Moşt Târgu Predescu, Ion Cârbu nescu, dr. I. Jovin, Elena Ing Pleşo ianu. Jud. Sărat , Marioara Pană, Silvia Comandor Negru şi alţii. Maria Botescu, Ion Zamfir şi Iancu Saragea, Dr. V. Noveanu Constantin Udrea, Constanţa Zamfirescu, El. Angelescu şi alţii Elena D. Stoica. Jud. Tecuci, Ecat Col. I. Beldiman Jud. Vlaşca , Moşt. C-tin Popescu, Tatiana G-ral Rudeanu. 2. S’au reformat avizele Comisiunilor de îndrumători judeţeni pentru aplicarea reformei agrare, în ce priveşte pe proprietarii : Jud. Argeş : Gheorghe Mateescu Filofteia Miulescu, ptin Boderoaga 51 alţii. . Jud. Brăila: Dr. Nicolae Sachelarie Jud. Buzău : Constantin Niculescu ing. N. Mareş, Ecaterina Braişteanu Paraschiva Vasile şi St. Popescu. Juri Câmpulung Bucovina : Pobereznic Mihai şi Roza, Balabesciu Valeria, Sefciuc Ferdinand, Ryser Arthur Soc Alpina, Pobereznic Matei. Jud. Dâmboviţa: Agripină Marinescu Iancu Anastasescu. Jud Ilfov: Maria şi Costîcă Simion Grigore Gr. Arion, In H Otetelişeanu Zoe Rioşeanu. Alex Liioşeanu Jud. Prahova . Aex şi Ion Alexandrescu. Ecaterina Setescu, Moşt. Pisiota. Maria şi Ion Dânescu Nae Dumitrescu. Constanţa cover. Pleniceanu. Gh. Peristeri. Elem Dr.Georgescu, Margareta Sixtolescu Jud. R. Sărat. Maria Enache şi N Rădulescu. Niculascu Dorobarțiu. Most Dendrino, Alex. Gh Orleanu. Andrei Gâtă. Alex. Prie. Aristide Hartular, Panait Juga. Most Elena Mărdărăscu. Maria Col. Dr Faur, Col. Dr. Tătăranu Marioara Tătăranu. Costel Tătăranu. In âmplâri din Cen’toîă „„„„ cnApoilantiidan unH conducători de autotaxiuri ,MPestaP0,7B Uilor SF«CC»NatT, cursul zilei de erl au fost prinşi în flagrant delict şi arestaţi următorii şoferi speculanţi: Şerban Gheorghe, Str. Niculcea Nr. 29, proprietarul autotaxiului nr. 10802 B , Ştefănescu Nicolae Str. Justiției No. 6. proprietarul autotaxiului nr. 11619 B., Sasa Ion Calea Călăraşi Nr. 280. proprietarul autoaie"''!!” nr. 11409 B„ Chinzdea Constantin Str. J Nr. 9 Parcul Vatra Luminoasă şoferul autotaxiului nr. 10135 B., Bandi Ştefan Str. Regina Maria No. 100 Colentina, şofer al autotaxiului nr. 10408, Sikelly Ştefan Str. Vasile Gherghel Nr. 109, şofer al autotaxiului nr. 11370. Toţi cei de mai sus au fost deferiţi justiţiei ai laptelui Organele politiei economice din Prefectura Poliţiei Capitalei au arestat pe individul Ioan C. Lăzăroiu domiciliat în Str Aviator Sănătescu No. 2, farmacist şef în Direcţia Inzestrărei sanitare din Ministerul Sănătăţii, care uzănd de calitatea sa a sustras însemnate cantităţi de lapte condensat proprietatea Crucii Roşii Acest lapte era destinat pentru hrana copiilor bolnavi din diferite spitale. Numitul a vândut acest lapte comerciantului Nicu A. Blanc din Str. Aviator Stâlpeanu Nr. 2, care la rândul său l-a speculat la negru. Contra numiţilor s’au dresat acte de dare în judecată care au fost înaintate Parchetului. Şoferii speculanţi deferiţi justifîei Organele Serviciului Circulaţiei şi ale Poliţiei Economice din Prefectura Poliţiei Capitalei au pornit o acţiune pentru combaterea speculei la care se de Urmărit de poliţie Dumitru Dumitrescu zis Matache brutar, în vârstă de 46 ani, dispărut de la domiciliul rău din Bucureşti Intr. Fioreasca No. 19 din seara zilei de 7 Septembrie, este urmărit de poliţie. Cine cunoaşte locul unde se ascunde în prezent este rugat să anunţe telefonic Prefectura Poliției Capitalei cabinetul d-lui chestor Al. Roman. INFORMNŢIUNI Marele Stat Major aduce la cunoştinţă că între 10-29 octombrie 1946 se va ţine un nou concurs de admitere în şcolile de ofiţeri şi subofiţeri activi. Se primesc candidaţi şi la şcoala de subofiţeri administraţie pentru care se vor trimite înscrierile la Şcoala Subofiţeri Infanterie Făgăraş, înscrierile se primesc în şcolile respective, până în ajunul concursului. A Biblioteca ARLUS din Calea Victoriei Nr. 115 a primit în ultimul timp nenumărate cărţi noui din U.R.S.S. Pentru consultarea lor accesul publicului este liber în orice zi de lucru între orele 8—1 şi 16—19, iar Duminica între 9 şi 12 dimineaţa. Ministerul Educaţiei Naţionale a apronat reexaminarea elevilor repetenţi din cauza unei SINGURE MATERII Reexaminarea se va face la şcoala pe care a urmat-o elevul şi în comisie formată din TREI PROFESORI 0. Pe scena Teatrului Muncitoresc se repetă cu intensitate piesa Ospăţ împărătesc" de Constantin A. Antoniu, căreia i se pregăteşte o montare except morială pedtru deschiderea stagiunii, a cărei dată s’a fixat pentru Sâmbătă 5 Octombrie, ora 8 seara. « Liceul internat Buftea are locuri pentru înscriere în toate dlamele «, Ministerul Educaţiei Naţionale a dispus ca profesorii şi profesoarele, care au funcţionat ca titulari în învăţământ, dar n’au putut obţine fixarea la catedre din cauza lipsei de catedre vacante, să fie utilizaţi în continuare. Cei interesaţi vor înainta cereri . Ministerul Educaţiei Naţionale convoc,că pe toţ învăţătorii învăţătoarele şi conducătoarele din Municepiul Bucureşti pentru Joi, 3 Octombrie a. c. în sala liceului Comercial de fete Nr. 3 din B-dul Ferdinand 9, pentru primirea instrucţiunilor cu privire la fişa şcolară. Prezenţa obligatorie. A Mnsterul Educate’ Naţionale a înfiinţat o Şcoală de Conductori Morărit şi Panificaţie Durata cursurilor 3 ani. Absolvent capătă diploma de sub’sig’neri. Se primesc absolvenţi a 8 clase liceale Informaţ’uni la secretariatul şcoalei în loca.îul liceului industria! Nr. 2, Str. Gh. Şincaî Nr 10. A Institutul Polon dn România anunţă, că desch derea cursurilor de limba polonă are loc afttăzi 1 Octombre 1946 orele 19, în Casa Polonă din str. Chrîst’Sn Tell No 21 (piaţa Amze’L A Idvăţătoare'e şcoalelor de copii mie de Capitală sunt, convocate la Inspectoratul Şcolar str. Mira Vodă 42. Miercuri 2 Octombrie a c otele 17 fix. Procuţa obligatorie. Direcţiunea şcoalei de acetici electricieni (str Oîtarului 111 atrage din nou atenţia întreprinderilor Industrale IIV şi d-lor patroni că sunt obligaţi să-şi scrie ucenicii electricieni numai la această şcoală Cursurile au început, în mod regulat Se primesc înscrieri la şcoala technică superioară pentru electricieni, care-şi va începe cursurile pe ziua de 7 octombrie a. c. Printr-un decret lege publicat în ,,Monitorul Oficial“ de ieri. Primăriile sunt autorizate a încuviinţa lucrări de reparaţiuni radicale şi reconstrucţii şi la imobilele aparţinând muncitorilor şi funcţionarilor, care sunt eşite din cadrul alinierilor. Termenul până la care se pot face astfel de lucrări a fost, fixat până le 1 ianuarie 1947. Sindicatul Temn forestier chi»", pentru Joi 3 Octombrie 1946 ora .43 m întreg comitetul şi responsabilili de resoarte. A Sindicatul Transporturilor, Str. Matei Voevod No. 52, convoacă pe toţi conducătorii de autobuze şi camioane. Miercuri 2 Octombrie 1916, orele 16, pentru a discuta probleme importante. 9 Toţi responsabilii culturali din fabricile şi întreprinderile ce aparţin de Sindicatul Metalo-Chimic, sunt convocaţi la şedinţa resortului „Cultural", în ziua de Marţi 1 Oct. a. c., orele 17, în localul Sindicatului, str. Isvor 4. (1) Funcţionarii din întreprinderile de Construcţii sunt invitaţi să participe la adunarea generală de costituire a secţiei Funcţionarilor din Construcţii, ce se va ţine joi 3 Octombrie 1946 orele 15, în localul Comisiei Locale a Sindicatelor Unite (Palatul Camerei de Muncă) din str. Calomfirescu nr. 8, când se va alege şi Cormit.tul de conducere . Membrii comitetului Soc. „Şcoala Nouă"‘-filiala Bucureşti, sunt convocaţi la şedinţa cere se va ţine joi 3 octombrie a. c. orele 17, în sala mare a Inspectoratului Şcolar a! Capitalei din str. Mihai Vodă, colţ cu str. Uranus Farmacii de serviciu Zuav Ion Bd. Regina Maria 1, Frunză Popescu Elena, Bd. Reg. Carol I 23, Costin Lucia, Str. Popa Tatu 78, Mihăilescu Ion, Şos. Ştefan cel Mare 54, Stinescu Ion, Bd. Pake 159, Dr Negoilă Gheorghe, Şos. Viilor 49, Oană Alexandru, Şos. Panduri 2, RADIO ROMANIA şi RADIO BU-CUREŞTI 7 00: Descunderea emisiunii Radio jurnal 7 15: Buletin de ştiri române în limba rusă 7 20: Rezumatul programului 7 22 Publicitate 7 27 Muzica dimineţii RADIO ROMANIA. 7 30: Emisiune în limba maghiară RADIO BUCUREŞTI. 7 30 Continuarea muzicii de dimineaţă RADIO ROMANIA , RADIO BUCUREŞTI: 8 00: Muzică variată uşoară 9 00 închiderea emisiunii. Dela orele 9 00—9.05 pe Radio România şi Radio Bucureşti jurnal in Ulubei butegară RADIO ROMANIA si RADIO BUCUREŞTI 13 00' Deschideri , emisiunii Cotele apelor Dunării ,Publi ' Re Concert de muzică variată 13 30 Ora Naţiunilor vecine - Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice 13.55 Publicitate 14.00: Radio Jurner 14 17: Revista presei. 14 22: Carnetul unui bucureştean 14.27: Orchestra Steve Bernard. 14 50 Publicitate 14 57 Buletin meteorologic 1 00: Rezumatul programului de a doua zi 15.05- Închiderea emisiunii RADIO ROMANIA şi RADIO BUCUREŞTI: 18.00: Deschiderea emisiunii Dev Menuet şi gavota la Foxtrot şi tango 13 45: Carnet cultural: Cronica dramatică de Liana Maxy RADIO ROMANIA 19.00: Emisiune în limba maghiară. RADIO BUCUREŞTI: 19.00- Orchestra de Salon Radio dirijată de Dumitru Stancu. solistă: Elena Duşescu RADIO ROMANIA şi RADIO BUCUREŞTI 19.30. Continuare Orchestra de Salon Radio dirijată de Dumitru Stancu. RADIO ROMANIA 2000: Jurnal pentru Capitală 2000 RADIO BUCUREŞTI. 20.03: Jurnal pentru provincie. RADIO ROMANIA şi RADIO BUCUREŞTI: 2010 Revista presei 20.15: Universitatea Radio: Ciclul Scriitori generoşi — ..Upton Sinclair“ de Petru Comarnescu 20 30: Recital de pian - Eliza Ciolan, 20 53: Oglinda zilei. 21 00. Seară de teatru — .Candidat fără noroc” de Horia Furtună 22 00: Radio jurnal 22.17: Buletin de ştiri române în limba rusă. 22.23 Buletin sportiv 32.26: Rezumatul programului de a doua zi. 22.30: Mari cântăreţi 23 00- Muzică simfonică engleza 24.00: Închiderea emisiunii De la orele 14.30—15 30 Radio Dacia Română pe lungime de undă de 32,4 m şi Postul pe Undă Scurtă de 25 m.. emit pentru străinătate. (RIEI: Domnii sunt geloşi ATENEULUI: Dragostea, carte de aur TINERETULUI: Doi sergenţi Cimematogirafe AHO: Legenda îndrăgostiţilor. SCA iLA: Şoimul blestemat. CAPITOL' Des'inul unei iubiri: FANTASIO s*ţ......ea Japoniei (film sovietic). RAHOVA- Covorul fermecat (film sovietic). OMNIA: Agentul secret (film sovietici LUXOR: Rmortal senzaţional. EXCELSIOR Plăcură primăverii. TIVOLI: Valsul '”bfril. REGAL- Misterele Parisului TPFANON : Am fost smnană DALLES' 9e. tomees SELECT Sora mea E'»na. BD. , RAI,ACE: Ps'uri separate CENTRAL: Nimic nu mai cade. CASANDRA' Divorţul A . P.A. Fanfula da Led: FEM'NA' Două lumi şi o dragoste VTOTOP A- Biruinţa dragostei. PROGRESUL: GăVStnie îndepărtată (film sovietic). CORSO' Serenada din Valea Soarelui. MIPS A- Tahiti în flăcări. AIDA: Iréne, ónén n\!A- Mascatul aMBrr* \N: T’’m american muzical. CARMEN SILVA' Aventurierul gentilom CLASIC: Palermo DACTA' Absente npmnt'’''te. vt.opîda Re'etena noastră moartea. GLORI1 Unde cerul și marea se întâmpea. NERANDA: Dragoste dincolo de viată si moarte si Copilul nimănui. STARCONT: Acela care primeste palme. RADIO *‘ RADIO ROW AM! A LIBERA pe 4.8,5 lungime de undă 12.00 Deschiderea emisiunii. Ora exactă. Muzică românească 12 05: Catrinel vorbeşte femeilor 12 10: Muzică uşoară 12.20: Ariticităţi la microfon 12.24: Muzică românească. 12.30: Buletin de ştiri. 12.40: Muzică uşoară 12 50: De toate pentru toţi 12 54: Muzică vsria-tft 13.no.- Snixji-iiii dia presa. 13 25: Formaţiunea cte mtXzUa romaneasca a postului de radă1 România Liberă, sub confhienrea lui Alfredo Tomas. Cântă Petru Gusli. 13 20: Bullin informativ. 13 24: Muzică românească. 13.30: Buletin de ştiri 13.40: Formaţiunea de muzică uşoară a portului pe radio România Liberă, sub conducerea d-lui Alfredo Tomas 13 55: închiderea emisiunii Anunţarea programului de după masă Ora exactă 13 00- Deschiderea emisiunii Ora exactă: Muzică româneascăSin Actualităţi la microfon 18.45: Muzică de jazz 19 00: Spicuiri din presă, 19 9a Muzică românească 19 15- Bule,In de ştiri, 19 25: Muzică uşoară 19 35: Cronica pentru femei de d-na Elsabeta Luca 19 44- Muzică românească, 19 60 Viaţa politică 20.00- Concert de pian Josette Hârsu. In program: Debussy şi tracaturian 20 20: Conferința domnului Barbu Rădulescu 20.20: Muzică vocala: Carusso Saliapin. Tita Ruffo. 20 45: Buletin de știri. 20.55: închiderea emisiunii. SPF^T^nOIE T estre NATIONAL: Arteziana. STUDIO: Ultima oră. ALHAMBRA: Prinţesa Circului. ATLANTIC: Votaţi cu Stroe. BARASEUM: Am ucis. COLORADO: Domnul dela ora 5. COMEDIA: Strigoii. MIC. S. O. S. MODERN: Papa se Instrueşte. NOSTRU : Abracadabra. SAVOT: Două inimi întrTmn vals. VTCTO Hârlico alocat p ic isTiuil Ii si-fale (AGERPRES). — D-na Dr. Florica Bagdasar, ministrul Sănătăţii, a semnat ori o decizie care stabileşte mărirea alocaţiilor de hrană pentru toate instituţiile spitaliceşti şi de ocrotire ale Ministerului Sănătăţii. Noile alocaţii care intră în vigoare de azi vor fi următoarele 1. paturile clinice universitare, spitalele şi sanatoriile tbc., spitalele de copii, preventoriile, şcoli de surori de proşil şi canceroşii, lei 5000 pe zi; 2. aşezămintele de ocrotire pentru copil preventoriile, şcolile de surori de ocrotire şi puericultură 4000 lei pe zi; 3. spitalele şcolile de personal sanitar auxiliar şi aşezămintele de ocrotire din municipii, lei 3000 pe zi; 4. spitalele, şcolile de învăţământ sanitar auxiliar din oraşe de reşedinţă de judeţ 2 800 lei pe zi; 5. restul aşezămintelor şi spitalelor din mediul rural 2.600 lei pe zi. Cheltuielile mărunte se sporesc la 200 lei pe zi de fiecare pat bugetar. Pentru acoperirea acestor cheltuieli guvernul prin Ministerul de Finanţe a acordat o alocaţie suplimentară de 15 miliarde lei. Bonurile de pâine Azi Marti 1 Octombrie 1946 este valabilă pentru 300 gr. pâine neagră a doua jumătate a bonului 1 Nr. 131 iar pentru 250 gr. pâine albă a doua jumătate a bonului 131 și a doua jumătate a bonului Nr. 257. Căminul „Ilie Pintilie” Pentru a glorifica figura marelui luptător pentru democraţie şi libertatea poporului român, Ilie Pintilie, ucis de figumul antonescian la Doftana. Apărarea Patriotică va da căminului de copii orfani de război, din comuna Militari, numele de Căminul ILIE PINTILIE”. Duminică ?9 Septembrie a. a orei* 11 a. m. se va desfăşura în localul căminului din comuna Militari, str Stancu Major Nr. 29, o festivitate cu ocazia acestui botez. Vor lua cuvântul reprezentanţa muncitorilor ceferişti, ai Apărării Patriotice şi cetăţeni din comuna Militari. Procesul generalilor Dăscălescu şi Cealâc în faţa Curţii Criminale Eri în faţa secţiei IX a Curţii Criminale a început procesul generalilor: Dăscălescu comandantul corpului II de armată de la Odesa în cursul anului 1942 Şi Gh Cealâc ajutorul lui. Aceştia sunt învinuiţi de a fi dat o ordonanţă prin care dispunea împuşcarea pe loc fără judecatăa locuitorilor paşnici, în special a evreilor, precum şi de urideri în masă. După citirea actului de acuzare a început auderea martorilor. Procesul a rămas în continuare. Primim şi semnalăm Dna TINA KÖRNER din BuCUreşti, str. Grişului Nr. 2, a primit un culei expediat de d. Adolf Rothenberg, din Bronklih 1130 Brighton Beach la 4 Iunie a. c şi avizat de Vama Pusiei la 25 Septembrie a. c. La deschiderea pachetului în faţa funcţionarului de resort, a constatat că în locul unui kilogram de zahareal era trecut în inventarul coletului erau huma) 150 gri, punga fiind ruptă Semnalăm cele de mai sus forurilor competente pentru cercetare şi aspra asneţionare a vinovaţiloir. SsJGrit Turul & Românieî Pored si* y ri aces'ns jsrîrmd ?3îna sosirii la TimitaPn Etapa Oradea Tituşoara a adus victoria iugoslavului Poredsky care i parcurs distanta îr 1 5 orc 32 mîn 27” urmat de Pnv 'FM-»'a — 5 hi 10 —. Prosinek (J 1 — 5 45 33 VVatteUbum (F' — 5. 48 29 și M Chicomban (R A ' — 5. 48 .31.— 7^ FOOT BALL In' Nat_ A. Bucureși Go,ești C F R a învins pe U. D R cri 2-0 (0-0) - au marcat Fiîofti min 57 si 83 Venus - Juventus a invit),- Ciocanul cu 3-2 (lai Aumerest T ti Popescu (3) in min. 35 55 59 pentru Kriv nsi Horvn h în m n 52 si Hoeffling in min. 75) Alte rezultate. Arad - TA - Carmen 2-1 (0-1) Timisoara - C. F. R. Dermagant 2-1 (0-1) Caracal - F. C. Craiova 1-0 (0-0), Ploeşti - Prahova - Ferar 2-2 (0-0). Cluj - Universitatea - Libertatea 4-2 (2-1). După ce am cunoscut pact la atmosfera întrunirilor electorale din 1919, cunoaştem acum şi dedesubturile acestor întruniri Evident, viaţa particulară a organizatorilor. In speţă d-nii V. Vlăscăuţeanu şi T. Pasăre, nu-i streină de intrigile subterane... In plus, pentru putină vreme. Intră in scenă un personagiu nou, ciudat, misterios, ale cărui rosturi viitoare nu puteau fi deslegate de mintea lui Teică Pasăre din 1919. — Ce-ai văzut? Ai văzut tu ceva vreodată ?Că eu de când te știu, numai cu rachiu’n cap te-am apucat. Ce să vezi ?... — las’că mi-au spus ei alții- De câte ori te-ai lăcomit dumneata la mine... Dac’ar fi să-ți cer înapoi tot ce mi-ai furat.... — Furat eu ? Măi Pasăre, măsoară-ţi cuvintele când vorbeşti cu mine.... — D’apoi sigur, doar vorbesc cu dom’ Primar! — l-am luat eu în băşcălie — Primar, da ! Vezi tu atunci— Or să-ți iasă pe ochi vorbele astea. — Halal primar! — m’am veselit eu, numai aşa — ca să-i fac în ciudă — Da măi, primar! Ce? Aratămi tu altul ca mine’n sat aici Lobodă ăsta care stă de vreo şapte ani la primărie. îi primar? O momâie! A’ncercat conu Vasilică să se’nteleagă cu dânsul. Ara auzit. Da s’a’nțeles ? Nu ! — Și-atunci l-a prins dragul de dumneata ! — Apai da, chear aşa. Degeaba râzi tu. Putea să-i dea Lobodă a tâta ţuică ? Putea să-i deie altul ? Spune! Atunci tn clipa aceia, mi-a trăsnit mie un gând: — Apoi bade Toadere, eu cred că mai pot şi alţii. — Cine, tu? — mă luă el peste picior. — Da, eu. — Fugi de-acolo. Ai mai fi umblat şi pe la alte crâşme înainte de-a veni la mine.... — Ba eu, bade Toadere, nu glumesc deloc. Eu dau ţuică — dacă vrei — şi lui conu Vasilică, şi dumitale şi la toată ţara. Şi cu cât vedeam că mă ia mai de nebun cu atâta mă ţineam mai tare. Şi cât mă ţineam eu mai tare, cu atâta se’nfuria badea Toader. — De unde, măi Pasăre ? Ai săpat fântână undeva şi-ai dat de ţuică ? — Poate.... Fapt este c’am dat de ţuică. Uite, dacă vrei, eu îţi plătesc toată partea lui conu Vasilică pentru ţuica de Duminica trecută — şi pe urmă mă’nţeleg eu cu dumnealui — Cum vrei să ajungi primar ? — Primar — neprimar, asta-i socoteala ! Şi am scos cei trei sutari pe tejghea. tot cunoşteam eu omul ! Că de TEACA PASĂRE XVII până la primărie era cale lungă, iar până la bani nu erau decât vreo două şchioape. Aşa că Buhnilă s’a uitat la mine s’a minunat, m’a cercetat, s’a uitat la bani şi iar s’a minunat: — De, bre Pasăre — mormăi el. Martor mi-i Dumnezeu că data asta nu vreau să te’nşel. Pentru ce-o fi vrând tu să plăteşti partea lui conu Vasilică — nu ştiu ! De unde ai banii, iarăşi nu ştiu! Da dacă tu de bună voie vii şi-mi pui banii în mână, bine, îi primesc. 180 de lei face. — Stai că nu-i aşa Aici nu-i vorba de luat parale Aici e vorba de-o înţelegere: de-acu’nainte eu dau ţuică lui conu Vasilică ! Fu trag pohosul, şi când o fi — eu oi trage şi folosul. ^ Util« — Bre Pasăre, eu nu vreau să te’nşel. Mi-ai spus mai înainte nişte vorbe grele. Poate, ştiu eu, cândva, să-ţi fi greşit vreo socoteală. Da azi, uite, nu vreau să te nenorocesc. Ţine-ţi banii! Mai învbracă-te şi tu, mai cârpeşte-te. Nu fă ca Dănilă Prepeleac. Că tu n’ai să ai de unde da ţuică lui conu Vasilică şi tot la mine o s'ajungă... — Ce prepeleac, bade Toadere... Te ţii ori nu te ţii ? — am dat eu să-mi bag banii în buzunar. — Ei, dac’aşa ţi-i voia, uite, mă ţin! Dă’n’coa’ 180 de lei. Şi-am bătut palma. T-am dat oi sutari, iar pentru rest, am luat niscai băuturică, o bucată de mămă’igă ceva brânză, mă rog, din toate, şi m’am tras la o masă. Acuma eram prieteni. Dela tejghea Buhruilă tot mai mormăia din când în când câte ceva şi trăgea cu coada odrului către mine. — Hm, drăcia dracului.... Şi se tot uita la cele două hârtii. Asta era care va să zică nada. ★ Şi cum stăteam noi aşa, unul mâncând celălalt mormăind, s’a’ntâmplat ca eu să aflu o cunoştinţă nouă . A răsărit ca un popândău, de pe-o laiţă, când a auzit icnetul copil strivite pe colţul mesei. Era un un uncheş bărbos, slinos cu ochii sticliţi sub tufanul sprincenilor. Şedea hi capul oaselor şi mă măsura ca pe-o arătare. Nu era de prin partea locului. — Poftă bună ! —făcu el în cele din urmă. — ’ tam mitale ! Poftim ! Amu, la noi așa se spune: Poftim! Ii-o vorbă .. Da uncheşul a luat-o de bună, s’a desfăcut din culcuş şi s’a aşezat cu nădejde la masă. Şi căra, căra la gură le par’că n’ar fi mâncat de-o săptămână. II mai rămâneau uu-i vorbă şi niscai fărămituri prin barbă, dar se vedea cât de colo că avea pântece zdravăn. Când s’a simţit ghiftuit bine, abea atunci, a luat şipul de ţuică, a dat peste cap vreo două gâturi şi a ’nceput a se uita iar la mine cu luare aminte : — Mă rog despre care conu Vasilică vorbeați dumneavoastre ? — Vra să zică ai ascultat ? — m- am minunat eu. — Vezi bine ! Că eu doar pentru asta am venit! — Ca s’ascultaţi ce vorbim noi ! Al dracului moşneag ! Trebuie că era vreun spion Dar să mi-o spui așa dela obraz .. — Nu bre omuleț — tăgădui el Am venit pentru unu Vasilică şi nu ştiu mai cum, un boer de pe-aci.. M’a chemat el. Stai că-ţi spun cum îl cheamă. Şi ridicându-se în picioare uncheaşul începu să-şi scotocească buzunarele. Nu ştiu ce fel de straie o fi având, că nu erau nici boereşti nici deale noastre, dar Ştiu că de buzunare n’avea să se plângă. Trebuie să tavut pe puţin o duzină: avea în fiecare o mulţime de lucruri. Ce-o fi purtând el în motoaşteie celea n'am aflat niciodată. In cele din urmă când a dat peste un pachet de tutun a rânjit, mulţămit: — Asta-i. (Va urma) (p. conf. V. Ein Galan r Tai