Scînteia, decembrie 1957 (Anul 26, nr. 4076-4102)
1957-12-01 / nr. 4076
Pag. 2 VIAŢA DE PARTID Megeri în organîzaţîe die partid La schela Tîrgovişte La adunarea pentru dare de seamă şi alegeri a Comitetului de partid din schela Tirgovişte-baza tabulară Viforîta au fost prezenţi aproape o sută de membri şi candidaţi de partid. In darea de seamă ca şi in discuţii problemele producţiei au ocupat un loc central. Au fost subliniate o serie de succese obţinute anul trecut. Anul acesta insă, au spus cei ce au luat cuvintul, schela a rămas datoare patriei cu 24.000 tone de ţiţei. Membrii de partid Dumitru Arjon, Constantin Bănaru, Andrei Gheorghe au făcut o analiză amănunţită a cauzelor care au dus la neindeplinirea planului. Ei au arătat, intre altele, că sunt lipsuri in organizarea muncii, unii ingineri şi tehnicieni vin rar la sonde ; manifestările de indisciplină nu sunt combătute, ba mai mult, chiar adunările organizaţiei de bază se ţin in orele de producţie — lucru cu totul nepermis, întrecerea are un caracter formal. S-a subliniat de asemenea faptul că a fost slabă indrumarea organizaţiilor de masă şi mai ales a U.T.M.-ului. Adunarea a cerut noului comitet să lupte pentru îmbunătăţirea metodelor de muncă, să lucreze mai colectiv, să acorde o mai mare atenţie agitaţiei politice de masă. Membrii de partid s-au angajat ca pină la sfîrşitul anului să lichideze răminerea in urmă la extracţia de ţiţei. S-a trecut apoi la alegerea membrilor comitetului de partid. Ca secretar al comitetului de partid a fost reales tov. Gheorghe Dănilă. MAVANU coresp. voluntar La întovărăşirea agrozootehnică „Ştefan Gheorghiu" PITEŞTI (coresp. „Scinteii"). — La adunarea de dare de seamă şi alegeri, comuniştii din întovărăşirea agrozootehnică „Ştefan Gheorghiu" din comuna Malu cu Flori, raionul Muscel, au dezbătut probleme importante privind munca in întovărăşire. Darea de seamă prezentată şi discuţiile purtate au scos în evidenţă dezvoltarea şi întărirea economică din ultimul timp a acestei întovărăşiri. Dacă în anul 1955, cînd a luat fiinţă, întovărăşirea număra 46 familii cu 15 ha. pămînt şi 112 oi, acum ea a crescut la 312 familii cu 135 ha. şi 450 oi. In atragerea ţăranilor muncitori în întovărăşire rolul principal l-a avut organizaţia de bază care a desfăşurat o temeinică muncă politică. Agitatorii au dus muncă de lămurire cu fiecare ţăran muncitor în parte, arătîndu-i avantajele muncii în comun. Organizaţia de bază s-a îngrijit de asemenea de organizarea unor conferinţe cu caracter zootehnic, seri culturale, cercuri de citit, iar brigada artistică din care fac parte mulţi tineri a prezentat programe interesante şi atractive. La gazeta de stradă au fost popularizaţi cei mai harnici ţărani muncitori din întovărăşire. Discuţiile purtate pe marginea dării de seamă au scos în evidenţă şi unele lipsuri. Astfel organizaţia de bază nu a exercitat un control sistematic asupra muncii consiliului de conducere al întovărăşirii. Membrii de partid au criticat de asemenea munca slabă desfăşurată de vechiul birou al organizaţiei de bază în legătură cu primirea de noi candidaţi şi membri de partid. După alegerea noului birou al organizaţiei de bază adunarea generală a comuniştilor din întovărăşirea agrozootehnică „Ştefan Gheorghiu" a luat hotăriri care vor duce la dezvoltarea continuă a întovărăşirii lor. La centrul de producţie cinematografică din Capitală Darea de seamă ca şi membrii şi candidaţii de partid care au luat cuvintul la adunarea organizaţiei de bază de la Centrul de producţie cinematografică din Capitală s-au ocupat pe larg de problemele privind in general activitatea profesională. S-a subliniat că anul acesta există perspective şi condiţii de realizare a filmelor prevăzute in plan. A fost popularizată experienţa pozitivă a citorva colective de producţie care s-au străduit să realizeze filme de bună calitate şi la termenul stabilit. Tov. Dumitru Tofan precum şi alţi tovarăşi au arătat însă că in cadrul studioului există încă mari rezerve de talent, iniţiativă etc. care nu sunt folosite de echipele de filmare. Vorbitorul a criticat apoi unele lipsuri ale colectivului redacţiei de scenarii, bunăoară, faptul că scenariile sunt puse cu mare intirziere la dispoziţia echipelor de filmare. Adunarea a acordat de asemenea atenţie problemelor legate de ridicarea calificării creatorilor de filme. Tov. Alexandru Strachină a relevat însemnătatea pe care ar putea s-o aibă în această privinţă o activitate mai susţinută a cercului creatorilor de filme. Aceasta depinde, intre altele, de asigurarea unei săli permanente unde cercul să-şi desfăşoare activitatea, de dotarea cu o sală de proiecţie şi aducerea regulată a filmelor pentru studiu prevăzute in planul de muncă al cercului. Referindu-se la aceleaşi probleme regizorul Gheorghe Turcu a subliniat ca foarte pozitivă iniţiativa conducerii instituţiei, iniţiativă sprijinită de organizaţia de partid de a se încredinţa realizarea de filme independente unor tineri regizori. Puţin s-a vorbit în adunare despre cum se desfăşoară educarea politică şi ideologică a membrilor de partid, despre metodele de muncă ale biroului, despre disciplina de partid, despre activitatea organizaţiilor de masă. Cu toate acestea dezbaterile au fost vii şi constructive. Membrii de partid au ales apoi biroul organizaţiei de bază in care au fost realeşi majoritatea tovarăşilor care au făcut parte şi din vechiul birou. Ca secretar a fost reales tov. Ion Băluţă. C. ROMAN coresp. voluntar .................................. Parada modei la Baia Mare In primele trei zile ale lunii decembrie, se organizează la Baia Mare o paradă a modei cu modele tip 1958, confecţionate de cooperativele meşteşugăreşti din regiune. Intr-un cadru festiv, vor fi prezentate peste 400 modele de confecţii, tricotaje şi încălţăminte. Cele mai reuşite confecţii şi tricotaje sunt create de cooperativele „Mondiala" din Sighet şi „Zoia" din Satu Mare. Modelele de încălţăminte cele mai frumoase sunt rodul muncii lucrătorilor de la cooperativa „Talpa" din Baia Mare. S CIKTE !A EXPERIMENTAREA MĂSURILOR PR1V1H!) ÎMBUNĂTĂŢIREA SlSIEMllUll DE SALARIZARE Muncă rodnică — cîştiguri sporite Sint aproape două luni de cind a început în fabrica noastră experimentarea măsurilor privind îmbunătăţirea sistemului de salarizare şi normare a muncii, in acest timp, precum şi in perioada de pregătire a acţiunii de experimentare, in fabrica noastră s-a desfăşurat o largă consultare a muncitorilor şi tehnicienilor. Aceştia au venit cu propuneri preţioase, menite să ducă la creşterea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost. Cu prilejul consfătuirilor organizate in secţii s-au făcut 56 de propuneri de măsuri tehnico-organizatorice. Muncitorii de la depozit, cei de la maşinile de fabricaţie etc. au propus o serie de măsuri pentru buna desfăşurare a activităţii de producţie in secţiile respective. Majoritatea propunerilor au fost aplicate, fapt care a dat putinţă muncitorilor să lucreze cu o productivitate mai ridicată şi astfel să ciştige mai bine. O problemă principală care se cerea rezolvată era aceea a încadrării muncitorilor in noile reţele tarifare. Pentru ca această acţiune să fie realizată cit mai judicios, s-a format o comisie care a făcut încadrările respective, in această comisie au fost atraşi numeroşi muncitori şi tehnicieni cu experienţă in muncă. Merită subliniat faptul că acţiunea de consultare a continuat şi in perioada experimentării, adică după 1 octombrie in această perioadă, muncitorii şi tehnicienii au venit cu noi propuneri de măsuri privind buna organizare a muncii şi a producţiei. Conducerea fabricii a ţinut seamă de aceste propuneri, le-a studiat cu atenţie. Prin aplicarea măsurilor propuse de muncitori şi tehnicieni, colectivul fabricii noastre a reuşit să depăşească, luna trecută, planul producţiei globale cu 10,1 la sută, iar al producţiei-marfă cu 10,9 la sută. Rezultate de seamă s-au obţinut şi în ceea ce priveşte creşterea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost. Odată cu aceste realizări au sporit şi ciştigurile muncitorilor. Ciştigul mediu al muncitorilor realizat in luna octombrie a ajuns la 787 lei, faţă de 637 cit a fost in luna septembrie. Paralel cu experimentarea măsurilor de îmbunătăţire a sistemului de salarizare s-a aplicat un nou regulament de premiere, mai stimulativ decit cel anterior. In luna octombrie s-au plătit muncitorilor premii de peste 100.000 lei. Criteriile acestui regulament de premiere au stimulat intr-o măsură însemnată iniţiativa muncitorilor de a îmbunătăţi calitatea hirtiei, de a reduce procentul de brac tehnic şi consumurile specifice de materii prime pe tona de hirtie. Pot să afirm că experimentarea măsurilor privind îmbunătăţirea sistemului de salarizare şi normare a muncii a constituit un minunat prilej pentru muncitorii şi tehnicienii fabricii de a pune in valoare importante rezerve interne. Un rol deosebit in această privinţă l-a avut munca politică desfăşurată de organizaţia noastră de partid. Fără îndoială că in întreprinderea noastră mai sunt unele deficienţe, că fabrica mai intimpină unele greutăţi, îndeosebi in ce priveşte aprovizionarea la timp cu material lemnos, dar există toate posibilităţile pentru înlăturarea lor. Colectivul nostru este hotărit ca, in cadrul acţiunii de experimentare, să muncească cu mai mult spor, pentru ca la sfîrşitul anului să prezinte un bilanţ cit mai bogat in realizări. ing. CORNELiU STANCIU Fabrica de hirtie „1 Septembrie" Buşteni Mai multă grijă pentru aplicarea propunerilor muncitorilor! Au trecut trei luni de cind, în uzina noastră, se experimentează măsurile de îmbunătăţire a sistemului de salarizare şi normare a muncii. In această perioadă muncitorii din unele sectoare au obţinut rezultate bune in producţie şi in creşterea ciştigurilor lor. Astfel, forjorul Ion Ortopeiea a ciştigat in luna octombrie cu 204 iei mai mult decit înainte de experimentare, iar lăcătuşii Ştefan Brăileanu şi Dumitru Birlea — din sectorul in care lucrez —au primit cu 396 lei şi, respectiv, cu 188 iei mai mult. In general, majoritatea muncitorilor a primit cistiguri sporite. N-am să vorbesc insă despre aceste lucruri. Vreau să arăt aici unele probleme care trebuiau rezolvate, îndeosebi acum, in perioada experimentării. Munca in sectorul nostru — III montaj - este defectuos organizată. De multă vreme se fac simţite lipsuri serioase in aprovizionarea locurilor de muncă. Conducerea uzinei n-a reuşit incă să asigure decalajul necesar intre sectoare. Din această cauză, noi pierdem timp preţios in producţie, suntem nevoiţi să lucrăm, lună de lună, in „asalt". Piesele sint trimise sectorului nostru de-a valma, nu in ordinea asamblării lor. Alteori ele sosesc in sector după începutul lunii următoare. Eu ştiu că uzina noastră intimpină uneie greutăţi in aprovizionarea cu anumite materiale. Dar despre ce fel de preocupare pentru aprovizionarea locurilor de muncă poate fi vorba cind aducerea unor materiale din magazie in sector durează zile in şir ? Luna trecută, bunăoară, am aşteptat 7 zile pină cind dispecerul ne-a adus o cantitate de tablă de la magazia uzinei, aflată la o distanţă de 200—250 m. Aproape in fiecare dimineaţă suntem nevoiţi să alergăm la magazie sau in celelalte ateliere pentru a ne lua singuri materialele necesare. In această direcţie am făcut mereu propuneri. Aplicarea lor ne-ar fi dat putinţa să producem mai mult şi să ne sporim ciştigurile. Dar conducerea uzinei şi comisia de salarizare nu au ţinut seama de propunerile noastre. Desele modificări de plan ne împiedică şi ele să obţinem realizări mai bune in producţie. Planurile brigăzilor se schimbă de 2-3 ori pe lună, fapt care influenţează negativ creşterea productivităţii muncii şi mărirea cîştigurilor noastre. Şi acum, cite ceva despre felul cum s-a procedat la normarea muncii in sectorul nostru. Nu greşesc dacă spun că instrucţiunile ministerului au fost aplicate mecanic, fără o largă consultare a muncitorilor din sectorul nostru. Aceasta a făcut ca majoritatea normelor să fie stabilite prin aprecieri, pe baza datelor statistice etc., fără a se analiza posibilitățile concrete existente la fiecare loc de muncă in parte. Conducerea uzinei și comitetul de întreprindere au considerat că dacă la inceputul experimentării s-au făcut unele propuneri, cu asta totul s-a terminat. N-am mai fost consultaţi in continuare asupra unor probleme ale muncii din sectorul nostru, deşi noi suntem aceia care cunoaştem cel mai bine situaţia de la fiecare loc de muncă. S-a muncit birocratic şi, ca urmare, majoritatea măsurilor tehnico-organizatorice propuse de muncitori au rămas înscrise doar un plan, iar alte probleme nu şi-au găsit nici acum rezolvarea. Datorită deficienţelor existente în uzină, planul de producţie pe lunile august, septembrie şi octombrie n-a fost realizat. Nu era oare cazul că, mai ales acum, in perioada de experimentare, să fie aplicate propunerile muncitorilor, să se ţină seama de noile lor propuneri menite să ducă la mai buna organizare a muncii, la valorificarea rezervelor interne existente în uzină ? Cred că lipsurile existente in sectorul nostru pot fi lichidate dacă conducerea uzinei, comitetul de întreprindere şi biroul organizaţiei de bază ar sta mai puţin in birou, şi ar ţine seama in mai mare măsură şi ar pune in practică propunerile juste ale muncitorilor şi tehnicienilor. GHEORGHE RACOVIŢA lăcătuş la uzinele metalurgice „Steaua Roşie" — Bucureşti wtMtat DeaitJ CaÍMÍMt (Urmare din pag. t-a) tului şi am ajuns acasă... In poartă ne aşteptau nevasta nepotului meu, cu fata ei şi doi băieţi şi soră-mea. Ţinea, „dada mare", care m-a îmbrăţişat prima, cu ochii in lacrimi. Chipul ei brăzdat de cute mi-a amintit atunci, in frintura unei clipe, pe părinţii noştri morţi de mult - mama nu avusese nici 35 de ani — şi pe cei patru fraţi care s-au prăpădit de mici. - Am rămas numai noi, dadă, şi eu ne-am schimbat amindoi ! Dada Îmi strinse braţul mai tare şoptindu-mi rugător : - De-acu să stai mai mult la noi Mielache, că nu ştiu de-oi trăi să ne mai vedem şi la anul. In Ţepotul meu are casă mare cu o- idăi încăpătoare pentru toţi şase ciţi sint ei, are pătut şi grajd cu boi, are un curte porci, vreo 4 oi, o capră şi păsări. Pe masa lui — ia prinz, ori seara ia cină, pe lingă ciorbă mai afli şi cite o bucată de carne sau ouă, aşa cum aită dată nu apucam să mincăm noi poate nici la crăciun sau paşti. Totul trebuia dus atunci la boier, plocon. In citeva zile mi-am dat insă seama că sint in Cernăteşti şi gospodari mai înstăriţi decit el, dar şi alţii, mai strimtoraţi. Nici unu! insă aşa săraci cum erau cei din Dealul Calului. - Nu ! Nu mai găsești azi oameni care să indure foamea — mi-a spus nepotul meu — chiar dacă in anii mai secetoși se mai intimplă să-i vezi pe unii că merg să se împrumute cu porumb... Se împrumută, dar nu la boieri ca aită dată — ci la ai lor. Stau pe scăunei in tindă și mi-arunc privirea pe valea străbătută de Obedin, cu verdele argintiu al sălciilor, cu iarba deasă, cu proaspete brinduşi de toamnă... Nu-mi iese din minte mntiînirea cu Leana, fata lui moşu Mitrică, frate cu tata, împuşcat la răscoală împreună cu gineresu, Dumitru. O ştiam pe Leana din copilărie şi din spusele oamenilor, fata cu cozile pină la pămînt, frumoasa din Cernăteşti. Rămăsese după răscoală, fără tată, fără bărbat. O săptămină întreagă nici nu-şi muşcase boii de la iesle. Şi iată că m-am trezit deodată cu ea in faţă , bătrină acum de 75 de ani, dar vioaie. Era plină de mirare că i s-ar fi spus că va primi o pensie cit mai are de trăit. — De ce mi-or fi dind mie pensie, Mierache ? ...Nu-mi iese din minte nici vestea care m-a zguduit și m-a bucurat atit, de cind am venit la Cernătești : unia din Dealul Calului nu mai există. Soarele era trecut de chindie cind am pornit cu dada să revăd Deaiul Caiului Urcuşul greu l-am făcut tirindu-ne pe marginea văii ca o uriaşă căldare in fundul căreia se zăreşte - părăsită acum - cişmeaua din copilărie. De la cişmea, pe coastă in sus, spre unţeie din Dealul Caiului, poteci in toate părţile, poteci intortochiate pe care parcă văd şi acum femeile urcind pieptiş, urcind şi oftînd, cu vedre grele de apă purtate cu obianicul pe cap. O clipă mi-o amintesc şi pe dada cum se mai oprea să se odihnească şi, potrivindu-şi vadra pe obianic, îşi ştergea picăturile de apă ce-i curgeau pe obraji, oftînd cu deznădejde : „De ce nu vii, moarte, să mă iei ?..." - Vezi, Mierache, imi spuse dada cind am ajuns sus, pe dea!, aici a fost casa noastră cind eram mici şi acolo, mai spre răsărit, casa lui moş Mitrică Aici era casa lui nea Mihai Loboşe), aici a lui Fluturei. Ţi-aduci aminte ? Da, imi aduceam bine aminte de toate şi de toţi cei împuşcaţi la răscoală ca şi moşu Mitrică, imi aduceam aminte şi de ai lui Făsui, ai lui Gruia sau ai lui Ciceiu — de toţi. Mi-aduceam bine aminte şi de moartea mamei şi de arestarea lui tata, cinci zile intregi am rămas cu frate-meu fără pic de mincare, de vremea cind numai dada mare ne-a îngrijit şi ne-a apărat. Cind plecam dimineaţa cu oiie la păşune îmi punea dada o bucată de mămăligă cu sare, in trăistuţă, şi-mi spunea : — Du-te, Mierache. Apă este pe Minzat şi poate mai găseşti şi tu citeva fire de pur (usturoiul nostru sălbatic). **priveam acum cu dada toată !n°*** tinderea şi tăceam. Altă dată erau aici îngrămădite colibele sărăcimii, — mai muit ca a treia parte din Cernăteşti - nesănătoase, cu oameni amăriţi, bolnavi şi înfometaţi care-şi istoveau viaţa muncind pe la moşieri. Să cobori, să-ţi faci gospodărie la şosea, pe Vale ? Nu, nu era cu putinţă ! Boierul nu da voie ! Şi uite, acum oamenii n-au mai fost opriţi, ba ni s-au făcut şi înlesniri să se mute din Dealul Caiului, să-şi „ridice" fiecare casa şi gospodăria. Unţeieţin Dealul Caiului - parte blestrimată a satului — nu mai există ! După alungarea boierilor, oamenii ce păreau aită dată ţintuiţi parcă pe vecie aci, pe dealul bătut de crivăţ, fără drumuri şi fără apă, au „ridicat" casele şi, cu sprijinul puterii populare, şi-au mutat, unul după altul - toţi, gospodăria in vaie, la drum deschis, aproape de apă, ia mai muită sănătate. In focul uintei noastre aici s-a secerat griu, dincolo se culege porumb și peste tot unde aită dată erau caseie sărăcimii au crescut pomi. Gindul la această „ridicare" imi amintește insă, cu tilc răscolitor o aita, intimplată cu vreo doi ani înainte de 1907 Abia se ridicase soarele in dimineaţa aceea de mai, cind s-au ivit in faţa casei noastre carele omului din Ştefanei, inţeres cu Puţureanu. Forma cu „strigarea" se împlinise la primărie fără noi, iar jandarmii veniseră de faţă, „să păzească aplicarea iegii". A iegii ior, — a boieriior. S-a strins atunci lumea buluc pe la garduri. — Au venit să ridice casa lui Grigore ! Pierdeam atunci casa pe datorii la Puţureanu şi la boier şi in vaietul nostru, a copiiior, sub privirile încremenite aie tatei și ale lumii infiorate, se aplica — cu securi şi tirnăcoape — legea boierească. A pornit-o atunci tata in argăţie — şi avea s-o ducă tot aşa pină la mormint. Intii la Micu in Cernăteşti, apoi la Craiova, apoi pe jos, spre Dunăre, la Gingiovă, la Rast, apoi, tot spre Dunăre, mai sus de Cetate, la Obirşe in Mehedinţi. Ne-a dus tata atunci de mină — eu aveam vreo 6 ani doar, iar frate-meu ia vreo 8 — să se roage să-l primească mulgător la vaci, la conacul din Obirşe al lui Ghiţă Pleşa şi privindu-mă îngrijorat mă invăţa cum să sug noaptea, pe furiş, la vacă. Cei doi rogofeţi dolofani de la Obirşe s-au milostivit pină la urmă să fim înscrişi la tain şi noi, copiii, dacă păzim gişteie şi cărăm cocenii boierului ziua şi dacă ie făceam focul in zori in odaia dumnealor, şi ie serveam cafeaua la pat, cîntindu-ie, să-i invesetim : „Ridică minără perdeaua. Să mă scol să-mi iau mantaua !" Am mai fost la Cernăteşti şi anul trecut, pe vară, am mai fost şi acum, la inceputul toamnei cind n-am mai găsit-o insă pe dada mare. S-a stins de puţină vreme sub frunzişul dudului de Ungă casă. Urcind dinspre Minzat şi Minzăţei, m-am mai dus — de data asta cu nepotul meu — pe Dealul Calului, oprindu-mă la căpătâi dinspre răsărit de unde poţi cuprinde cu ochii întreaga privelişte a satului de-a lungul văii. Şi gindul mă poartă la toate schimbările petrecute in aceşti doi ani in Cernăteşti. In casa lui Guţă Amărăscu este acum dispensar medical, iar in sat se clădeşte un cămin cultural. E vorba şi de repararea culei boiereşti, dar lucrul cel mai important este că şi la noi „s-a rupt gheaţa" — de un an a luat fiinţă o întovărăşire. Au fost desigur şi greutăţi şi şovăieli, dar întovărăşirea „a prins" — mai intii la Gura Minzatului, apoi spre Bunget — şi merge acum bine. Nu e om un sat care să nu gindească azi in Cernăteşti, să nu viseze, ca şi mine, la viaţa omenească tot mai îmbelşugată a satului ior. ++ SPECTACOLELE DE AZI Concert al orchestrei ,,Barbu Lăutaru" — (orele 20) — sala Ateneului R.P Româno. TELEVIZIUNE: ora 9,00 - Teatrul „Ţăndărică" din studio : „Ursuleţii veceii" ; Tineri prieteni ai cărţii ; Film de scurt metraj ; orele 19,00 — Actualitatea in imagini ; Convorbire cu conducătorii formaţiilor muzicale aie Radiodifuziunii despre activitatea acestor formaţii cu prilejul „Lunii culturii". Transmisie de la Teatrul Naţional I. L. Caragiale" (sala Comedia) : „O scrisoare pierdută" de I. L. Caragiale. in pauze : Săptămîna sportivă şi buletin de ştiri. Cinematografe : Gervaise — Patria, I. C. Frimu, Aiex Sahia, Mioriţa, Uiisse — Republica, V Alecsandri, Bucureşti, înfrăţirea intre popoare, 1 Mai, Libertăţii : intilnire la bai — Magheru, N Bălcescu ; Străbătînd Parisul — Elena Pavel ; Sacrificiu de Anul Nou — Lumina : Povestea micului cocoşat — Central ; Don Quijotte — Victoria, 23 August; Poetul — Doina; Yves Montand; Cînteceie Parisului — Maxim Gorki; Celkas — Timpuri Noi; Fedra — Tineretului; Moulin rouge -Aiex. Popov; In Oceanul Pacific — Griviţa; Călătorie în tinereţe — Cuiturai ; Căite dragostei — Vasile Roaită; Aleksandr Nevski - Unirea ; Trandafirii lui Aitah — Const David; Donca Simo; Camelia — Flacăra ; Maiva — Arta ; Odată în viată — Munca; Trepte abrupte — Moşitor, Coşbuc ; Vreau să cînt —iie Pintilie; — Căpitanul din Keln — M. Eminescu ; Mazurca dragostei — Volga, Alianta . CONCERT SIMFONIC Azi, 1 decembrie a.c., oreie i! postarite noastre de radio vor transmite pe programarii din spara Ateneului R.P. Romine concertul orchestrei simfonice a Filarmonicii de Stat „George Enescu". Dirijor : Mircea Basarab, în program : Concertul pentru orchestră de coarde de Paul Constantinescu . Concertul nr 3 în do minor pentru pian şi orchestră de Beethoven — solist Mîndru Katz şi Simfonia în re minor de César Franck. CUM VA FI VREMEA? Pentru următoarele trei zile în ţară , vreme friguroasă, cu cel mai mult acoperit în jumătatea de răsărit a ţării, unde va continua să ningă la inceputul Intervalului Vîntui va sufla tare la început, apoi va slăbi din intensitate. Temperatura se menţine scăzută , minimele vor oscila între minus 8 şi minus 20 grade, iar maximele între minus 5 şi plus 4 grade. Pe alocuri, în sudul Moldovei, Dobrogei și Bărăganului, zăpada va fi viscolită. Câţiva elevi din clasa X-a B a şcolii medii nr. 1 din Piatra Neamţ au venit să viziteze muzeul arheologic regional din locanitate. Arheologul Constantin Mătase, decorat recent cu Ordinul Muncii cl. 11-a, ie vorbeşte tinerilor despre arta primitivă în epoca bronzului. (Foto ; R. COSTIN) intrăr! IM ctOMHIM controlă mai multe şi mai banc! In ultimii ani, editurile din ţara noastră au publicat un însemnat număr de lucrări pe teme de economie concretă. Comparativ cu perioada 1949-1954, cind au apărut aproape 130 de titluri de lucrări originale, incepind din anul 1955 au apărut circa 150 de lucrări de economie concretă, dintre care 30 de lucrări de popularizare. De remarcat este faptul că in această perioadă a crescut simţitor numărul lucrărilor originale, care a reprezentat in 1957 peste 80% din totalul lucrărilor economice editate. După Congresul al 11-lea al partidului, editurile au acordat o mai mare atenţie problemelor de conţinut ale literaturii _______________ economice. Au fost publicate o serie de lucrări originare valoroase, .................. tratînd probleme ridicate de practica construirii economiei socialiste. Lucrări care s-au impus prin subiectul lor, prin modul original de tratare şi prin soluţiile concrete preconizate sunt „Unele probleme ale creşterii productivităţii muncii în industria grea" de H. D. Sterian, apărută în Editura de Stat pentru literatură politică, „Mobilizarea rezervelor interne pentru creşterea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost in filaturile de bumbac", de un colectiv de autori, lucrare distinsă cu premiul „Ion Ionescu de la Brad" al Academiei R. P. Romine, şi „Organizarea muncii şi repartizarea produselor in întovărășirile agricole de lucru in comun a pământului", de D. Dumitru, ambele publicate de Editura Academiei R.P.R.; „Introducerea in economia energeticii", de ing. I. Saphier; „Organizarea gospodăririi utilajului întreprinderilor industriale, de un colectiv de autori; „Evidenţa contabilă bugetară" de I. Molan; „Planificarea producţiei şi preţului de cost in ramura creşterii animalelor în G.A.S.", de L. Lazic şi E. Pora, publicate in Editura Ştiinţifică, şi altele. Un preţios ajutor pentru organele noastre economice, pentru cadrele de economişti precum şi o bază pentru dezvoltarea creaţiei noastre originale a constituit editarea in limba romină a unui însemnat număr de lucrări din literatura economică sovietică. Cu toate progresele realizate in ultimul timp in dezvoltarea literaturii economice originale, nu pot fi trecute cu vederea lipsurile care dăinuie in acest domeniu. Astfel, au fost elaborate şi editate prea puţine lucrări pe teme de economie agrară şi comerţ, iar dintre lucrările pe teme de economie industrială, deşi numeroase, lipsesc lucrări pe teme de mare actualitate cum sunt : reducerea preţului de cost şi ridicarea productivităţii muncii in industria minieră, industria petroliferă, industria chimică, industria construcţiilor şi a materialelor de construcţii. Mai sunt destule lucrări caracterizate prin ruptură între teorie şi practică. Aceasta se datoreşte, pe de o parte, faptului că numeroşi autori nu au contact direct cu producţia şi intimpină incă greutăţi in procurarea materialelor documentare şi de statistică. Pe de altă parte, o serie de lucrări scrise de specialişti din producţie sau din cadrul organelor economice-administrative au un caracter practicist, fiind lipsite de generalizări ştiinţifice. O altă cauză a rupturii intre teorie şi practică constă in aceea că editurile nu îndrumă autorii să elaboreze lucrări pe teme concrete dintr-o anumită ramură economică (de exemplu, prețul de cost in industria petroliferă), sau lucrări complexe in care să se trateze toate aspectele economice dintr-o singură ramură (de pildă, economia industriei carbonifere), ci ii orientează mai mult spre tratarea unor teme generale Faptul că din ansamblul literaturii noastre economice originale lipsesc o serie de lucrări de economie politică, care să constituie o bază teoretică și de orientare practică în elaborarea lucrărilor de economie concretă, a contribuit ca în unele dintre acestea din urmă să se strecoare confuzii şi inexactităţi sau să fie ignorată tratarea unor probleme importante. Aşa, de pildă, in lucrările de specialitate nu a fost încă studiată problema uzurii morale a mijloacelor de producţie, iar in lucrarea „Amortizarea fondurilor fixe şi reparaţiile capitale in R.P.R." este negată exis----------tenta uzurii morale a mijloacelor de producţie in eco________________- nomia noastră. De asemenea, se manifestă confuzii, denaturări şi greşeli in probleme legate de calcularea preţului de cost al producţiei, circulaţia mărfurilor, formarea preţurilor etc. In acelaşi timp, se mai publică lucrări care reprezintă fie compilarea altor lucrări, fie simpla prelucrare a unor decizii şi instrucţiuni, ceea ce in nici un caz nu poate fi considerat drept activitate ştiinţifică. Deosebit de grav este faptul că se mai intîlnesc incă fenomene de plagiere care trebuie combătute cu intransigenţă. O lipsă importantă a activităţii editoriale in acest domeniu constă în făptui că nu s-a acordat atenţia necesară traducerii celor mai valoroase lucrări economice apărute in ţările de democraţie populară. Cauzele deficienţelor semnalate sunt multiple. Nu există o coordonare strinsă intre sectorul de creaţie a literaturii economice şi activitatea editorială; planurile editoriale se intocmesc de fiecare editură in parte, independent de activitatea ştiinţifică. In prezent nu există un plan editorial de perspectivă, judicios intocmit. Dezvoltarea creaţiei originale in domeniu! literaturii economice ar fi mult înlesnită prin asigurarea de concedii de creaţie plătite, fonduri pentru deplasarea pe teren, uşurarea accesului la materiale de statistică şi informare economică etc. Este de datoria Ministerului Invăţămintului şi Culturii să acorde o mai mare atenţie problemelor legate de orientarea tematică a literaturii economice originale, acordind editurilor sprijinul necesar in această privinţă. La rindul lor, editurile trebuie să-şi sporească exigenţa in alegerea temelor, a autorilor şi consultanţilor, preintimpinînd apariţia unor lucrări lipsite de valoare ştiinţifică. Sarcinile dezvoltării continue a economiei naţionale, a educării economice a cadrelor din aparatul de stat şi economic şi a masei largi a oamenilor muncii impun îmbunătăţirea activităţii de creaţie şi editoriale in domeniul lucrărilor de economie concretă. Există toate posibilităţile in vederea asigurării unei largi dezvoltări a literaturii noastre economice originale. N. RADULESCU ÎNSEMNAU! Hn citevA rînJmrn . La citeva sute de metri de şantierul exploatării miniere Poiana Rovinari se construieşte un nou oraş cu străzi drepte, cu case de locuit, instituţii de cultură magazine etc. Zeci de apartamente confortabile au fost date in folosinţă, iar acum se construiesc o serie de clădiri pentru minerii nefamilişti. Astă vară a început construirea unei noc haie pentru mărirea capacităţii centralei de forţă de la fabrica de ciment din Turda Grupul IV şantiere din cadrul trustului nr 9 s-a angajat să termine lucrarea la inceputul trimestrului IV a. c. Angajamentul a fost insă dat uitării. Nerespectarea termenelor planificate e o boală veche a grupului de şantiere din Turda. Se cer măsuri grabnice care să zorească terminarea noii construcţii. „ Tinărul muncitor Virgil Giuveica, de la atelierul de precizie al cooperativei meşteşugăreşti „Tehnometal" din Piteşti, a conceput şi confecţionat un dispozitiv cu ajutorul căruia in fabricile de tricotat ciorapi şi şosete se poate lucra cu productivitate mărită. Noul dispozitiv ridică automat numărul necesar de ace de ţesut care înainte se ridicau manual cu ignţa Intr-o oră, cu ajutorul dispozitivului, o muncitoare poate confecţiona de trei ori mai mulţi ciorapi decit înainte. Comuna Brăeşti din raionul Dorohoi a fost compiect cooperativizată. In cele trei gospodării agricole colective şi patru întovărăşiri au intrat 840 familii Ultima întovărăşire creată de curind a primit numele „A 40-a aniversare a Marelui Octombrie". (După scrisorile trimise de I. Sbirciog, T. Kari, M. Circioiu şi M. Scorțaru, corespondenți voluntari). MOOELE NO! OE MOBiLA Trecind pe Calea Victoriei mulţi bucureşteni se opresc şi privesc cu interes vitrinele magazinului de prezentare şi desfacere „Mobila" al Departamentului industriei lemnului. In afara tipurilor de mobilă puse in vînzare, aici se expun regulat modelete ce urmează să intre în producţie. Recent au fost prezentate în acest magazin o seamă de produse ce vor fi fabricate şi puse in vînzare in cursul anului 1958. Printre acestea se remarcă dormitorul „Lainici" cu un pat divan ce poate fi transformat în studio. Foarte apreciate de vizitatori sunt şi dormitoarele „Cluj" modificat şi „Făgăraş". Tot aici au fost expuse dormitorul tip popular „Sovata" imbunătăţit şi o sufragerie combinată mică. Ca urmare a cererii oamenilor muncii au fost proiectate şi executate mai multe prototipuri de canapee-pat, fotolii-pat, mesaje pentru radio, biblioteci, etajere, scaune etc. -----------Se lansează noi şlepuri La şantierul naval din Olteniţa a fost lansat un nou şlep de 700 de tone, care va intra in flota comercială a NAVROM-ului Şiepul are o construcţie specială destinată transportului pietrei şi minereului. Tot la şantierul naval din Olteniţa vor fi lansate in cursul lunii decembrie incă trei şlepuri de acelasi tonaj. Nt. UK!7*