Scînteia, octombrie 1967 (Anul 36, nr. 7479-7509)
1967-10-18 / nr. 7496
proletar! din toate țarile. MM-VA! Anul XXXVII Nr. 7496 PAGINI - 30 BANI DOCUMENTELE PLENAREI C. C. AL P. C. R. din 5-6 octombrie 1967 In dezbatere După cum s-a mai anunţat, plenara C.C. al P.C.R. din 5-6 octombrie 1967 a hotarat să fie supuse unei largi dezbateri publice proiectul de Directive cu privire la perfecţionarea conducerii şi planificării economiei naţionale, corespunzător condiţiilor noii etape de dezvoltare socialistă a României, proiectul Principiilor de bază cu privire la îmbunătăţirea organizării administrativ-teritoriale a României şi sistematizarea localităţilor rurale, urmînd ca apoi aceste documente să fie prezentate spre aprobare Conferinţei Naţionale a P.C.R. din decembrie a. c. De asemenea, este supusă dezbaterii publice şi Hotărîrea plenarei C.C. al P.C.R. cu privire la dezvoltarea construcţiei de locuinţe, îmbunătăţirea administrării şi întreţinerii fondului locativ şi noul regim al chiriilor. Ziarul nostru pune paginile sale la dispoziţia cadrelor din întreprinderi, specialiştilor din economie, oamenilor de ştiinţă, activiştilor de partid şi de stat, tuturor celor care doresc să participe la această amplă dezbatere. Redacţia îi invită ca, pe baza experienţei acumulate, să-şi exprime punctele lor de vedere şi să facă propuneri în legătură cu prevederile documentelor care sunt supuse discuţiei publice, documente de mare importanţă pentru progresul economic şi social al ţării. In statul de astăzi publicăm primele materiale din cadrul dezbaterii. SENSURILE MAJORE ALE PERFECŢIONĂRII PLANIFICĂRII Treieriş in miez de toamnă Actum, toamna, oltul au început să cadă gutuile în otavă, la marginea câmpiilor din Oltenia, Dunărea pane cenuşie. Şi Oltul pare cenuşiu. Şi Jiul. Şi pădurile. In acest decor cenuşiu, ca în strofele lui Bacovia, dar lipsit de melancolia din ele, şi presărat cu sclipăt de aramă, se aude zumzet de batoze. In Lunca Dunării, pe malurile Oltului şi Jiului oamenii au început o a doua campanie de seceriş si treieriş din acest an bogat.Se seceră *t «• treierd orezul.Treieriş in miez de toamnă. Piuă acum cîteva zile spicele gramineelor cu boabe albe ca de porţelan se legănau în adierile toamnei. Dincolo de crezării griui poleieşte depărtările cu frăgezimi verzi. La Glod, sat aşezat cuminte undeva într-un cot al Jiului, nu departe de Craiova, am văzut trei bărbaţi şi o femeie privind cu încântare abiaunde erau vîrfuiţi snopii de orez. Bărbaţii Ion Stoeni, Marin, Alexandru şi Marin Bocioagă sunt radagiii orezăriei. Aurora Marinescu — inginerul agronom al cooperativei. Priveau cum se finalizează o muncă ce va aduce cooperativei în care muncesc un venit de 1 500 000 lei, rodul celor 135 ha de pământ cultivate cu orez. La ce se gândeau, oare, când priveau cu omenească bucurie aria de treier ? La faptul că odinioară, nu prea demult, în 1962, aveau 45 ha cu orez și că acum au 135 ? Se bucurau că de pe unele parcele se recoltează 4 000 de kilograme de orez la hectar ? Poate că Aurora Marinescu făcea unele calcule şi era mulţumită că, spre deosebire de alţi ani, anul acesta, folosind ierbicidele în locul printului manual, cooperativa a economisit 260 000 de lei la cultura orezului. In Lunca Dunării, pe Valea Oltului, în satele presărate pe malurile Jiului, alţi oameni privesc cu satisfacţie rodul cules. La Tia Mare, la Izbiceni, la Dăbuleni, la Ostroveni, Gighera, Cătunele, la Valea Stanciului, Horezu-Poenari şi în numeroase alte comune, cooperatorii au deprins să cultive orezul. In întreaga regiune se recoltează orezul în această toamnă de pe 2 600 de hectare. Comuna Izbiceni deţine de câţiva ani întâietatea pe regiune la aceste producţii, iar preşedintele cooperativei, Gheorghe Zarcu, ţine la acest prestigiu şi vrea să-l păstreze. Dar cooperativa în Lucian ZATTI (Continuare in pag. a V-a) Ca un fir roşu, ideea creşterii continue a rolului planificării în etapa actuală a desăvîrşirii edificiului socialist străbate întregul proiect de Directive ale C.C. al P.C.R. cu privire la perfecţionarea conducerii şi planificării economiei naţionale. Rezultatele remarcabile obţinute de poporul nostru de-a lungul anilor construcţiei socialiste, întreaga experienţă a celor aproape 20 de ani de economie planificată dovedesc eficienţa conducerii pe bază de plan a vieţii economice şi sociale. Practica însăşi a confirmat că dirijarea şi concentrarea tuturor resurselor materiale şi umane ale ţării, potrivit intereselor fundamentale ale construirii noii orînduiri şi în concordanţă cu cerinţele legilor dezvoltării economice şi sociale, sunt de neconceput fără o activitate conştientă, de planificare la scara întregii societăţi. Această activitate a devenit posibilă datorită existenţei proprietăţii socialiste asupra mijloacelor de producţie şi, în acelaşi timp, necesară pentru a cuprinde într-un tot unitar, armonios şi echilibrat, toate compartimentele economiei socialiste. Dezvoltarea planificată a economiei constituie unul din atributele principale ale superiorităţii socialismului asupra capitalismului, planificarea fiind cerută în mod obiectiv de gradul înalt de socializare a producţiei în economia modernă. De altfel, tendinţele de dirijare a producţiei în întreprinderile de stat şi particulare, de influenţare a conjuncturii prin intervenţia statului în economie constituie un fenomen caracteristic al evoluţiei actuale a ţărilor capitaliste dezvoltate. Sunt semnificative în acest sens părerile unor economişti burghezi contemporani. Cunoscutul economist american J. Galbraith spunea : „Chiar şi în ţări ca S.U.A., unde credinţa în libera întreprindere reprezintă aproape o ramură a teologiei, statul joacă un rol tot mai mare în viaţa economică". Iar profesorul vest-german Erich Schneider afirma că „fără o planificare şi programare cantitative a activităţii economice de stat nu este posibilă o politică economică raţională“. De fapt, măsurile întreprinse pentru dirijarea proceselor economice în ţările capitaliste sunt limitate de bazele sistemului capitalismului monopolist de stat, de proprietatea particulară asupra mijloacelor de producţie, generatoare a concurenţei şi a unor contradicţii de neîmpăcat. Eficienţa planificării socialistă este determinată în mare măsură de gradul în care cuprinde în sfera ei toate ramurile producţiei materiale, dezvoltarea generală a economiei, sectorul de stat ca şi cel cooperatist, puţind astfel influenţa procesele economice şi sociale în întreaga lor amploare, complexitate şi conexiune. Pe bună dreptate, proiectul de Directive arată că orice tendinţă de a scoate vreun domeniu din sfera de cuprindere a planului este dăunătoare, întrucît afectează echilibrul general şi introduce în procesul de producţie, circulaţie, repartiţie şi consum elemente stihinice. Neîndoielnic, orice slăbire a conducerii planificate, ca şi deschiderea porţilor pentru mersul de la sine, nu pot decit să creeze dificultăţi construcţiei socialiste, să ducă la irosirea unor resurse şi mijloace, la pierderea controlului asupra direcţiilor principale de dezvoltare, la apariţia de perturbaţii şi disproporţii în procesul reproducţiei, la încălcarea unităţii dintre interesele diferitelor colective de muncă şi interesele întregii societăţi. Partidul şi statul nostru şi-au dovedit capacitatea de a dirija întregul proces al construcţiei socialiste pe bază de plan, folosind cu pricepere formele şi metodele de conducere economică adecvate fiecărei etape. Economia noastră socialistă nu este o schemă teoretică, abstractă, ci un Gheorghe BADRUS Mircea ANGELESCU (Continuare în pag. a IlI-a) Se spune că „X este băiat bun, dar cînd e cu prietenii lui se iau unii după alţii şi devin recalcitranţi toţi“. Este recunoscută astfel puterea de mrîurire a anturajului căruia, adesea, i se dă un sens peiorativ. De ce s-a format această optică despre valoarea educativă a anturajului, conştiinţa inevitabilităţii lui tulburând visele părinţilor ? — Pentru că, in genere, faţă de modul în care omul intră în colective şi în antmaje există o diferenţă esenţială, colectivul este caracterizat de relaţii organizate determinate de comunitatea profesională şi se impune independent de voinţa individului, iar anturajul se stabileşte pe baza unor relaţii neorganizate, între oameni cu cele mai diferite preocupări şi prin opţiunea lor. Aderarea la un grup se face ori deliberat prin constatarea unor corespondenţe de comportament moral, intelectual, de concepţie asupra vieţii, ori întîmplător, cînd tînărul nimereşte printr-un hazard al existenţei sale, de obicei este vorba de cei care au scăpat de sub influenţa organizată a societăţii (familie, şcoală, colectiv de muncă), într-un anturaj deja format, atrăgîndu-l mai ales spectaculozitatea relaţiilor existente între membrii lui, răspunde la întrebarea noastră ION MINZAT, cercetător la Institutul de psihologie al Academiei. Fiecare grup îşi are legile lui, exigenţele lui, impuse de scopul pe care şi-l propune şi de trăsăturile comune ale celor ce-l alcătuiesc. Codul său dedus trebuie respectat și de aceea adesea se ivește acel paradox al nonconformismului transformat într-un conformism interior foarte rigid, tînărul acceptînd în mod mecanic obiceiuri, idei, hotărîri care pot chiar să contravină propriei sale convingeri. Ajuns în faţa tribunalului, tînărul S. M. se disculpă (acuzat de participare la furt şi huliganism) aruncând vina pe constrîngerea anturajului. Intrat într-un grup cu influenţe nefaste, a fost silit să execute planurile comune. Vina sa însă n-o suportă grupul în întregime decât rareori, în schimb culpa grupului în ansamblu o suportă fiecare membru în parte după ierarhia sa interioară, pentru că responsabilitatea individului se raportează atît la delictul în sine cit şi la opţiunea sa deliberată la un anturaj malign. Adesea legile nescrise ale anturajului le stabileşte conducătorul lui, cel care s-a remarcat prin diferite calităţi, prin temperament, şi-a impus autoritatea asupra celorlalţi. In multe cazuri structura însăşi a grupului este determinată de structura psihică a şefului său. Şi de aceea şi influenţa mediului social asupra anturajului depinde de gradul de mentalitate a celui care-l conduce. Profesoara SILVIA RADIULESCU (Liceul nr. 28 Dr. Petru Groza) ne vorbeşte despre raportul dintre forţa anturajului şi gradul de maturitate al tînărului : — Există, pe de o parte, un timp al receptivităţii maxime, neierarhizate după valori conştiente, temeinice« esenţiale — şi an anchetă socială TÎNĂRUL Ş! ANTURAJUL timp cînd fiecare începe selecţia anturajului, adică află şi işi impune criterii ferme de alegere a grupului intim. Totul depinde de maturizarea individuală şi ■e pot greu stabili limite fixe, chiar ca amendamentul scopurilor pedagogice. Toate aceste consideraţii privind inevitabilitatea, legile şi exigenţele anturajului şi recunoaşterea puterii lui de radiere educativă din partea psihologilor şi pedagogilor sunt necesare pentru fixarea cadrului în genere şi în detalii în care trebuie să-şi exercite educatorul (familia, şcoala, organizaţia U.T.C. sau întreprinderea) rolul său fundamental — orientarea tînărului pe drumul adevărat şi propriu, spre a-l feri de experienţe nefaste şi a-i dărui posibilitatea utilizării energiei sale preţioase în acte drepte, potrivite şi frumoase. In cele mai multe cazuri părinţii preferă să judece aspru pe prietenii fiului sau fiicei lor în indiferent ce împrejurare, să măsoare vina celorlalţi, în vreme ce culpabilitatea propriilor odrasle s-o arunce pe seama presiunii anturajului. O mamă mi se plîngea că Horia, băiatul ei cel mare de 17 ani, ar fi un „copil minunat“ dacă nu ar fi antrenat de o seamă de colegi să facă fel de fel de exhibiţii moderniste. Dacă se îmbracă excentric este pentru că prietenii lui o fac şi el nu poate să se separe de ei. Imitaţia ar fi astfel rodul unei forţări exterioare şi n-ar avea nici o implicaţie morală de natură interioară. — Toţi sunt nişte zurbagii şi mi-l strică şi pe-al meu ! spunea ea. Femeia locuieşte într-un cvartal de blocuri. Să presupunem că acolo trăiesc 200 de familii avind fiecare un copil şi că fiecare raţionează în acest fel. Logic ar însemna, deci, ca nici unul să nu fie bine consolidat etic şi toţi, fără excepţie, să aibă înfăţişarea unor monştri răi şi sălbatici care nu urmăresc decit să se distrugă unii pe alţii. Altfel ar ieşi socoteala dacă s-ar schimba optica. N-ar fi normal ca fiecare părinte să-şi pună problema : în ce măsură copilul său influenţează într-un sens sau altul pe ceilalţi, care este ponderea educativă a fiului sau fiicei sale într-un anturaj dat? Atunci cei 200 de copii ar deveni în ochii fiecăruia aşa cum şi stau lucrurile în realitate, adică : virtual buni şi capabili de a fi utilizaţi de un educator priceput pentru construirea echilibrată şi normală a celorlalţi. Prof. MATILDA BUTOI (Liceul Dr. Petru Groza) ne împărtăşeşte din experienţa sa de dirigintă: — Vin adesea la mine mame şi taţi cu o crispată disperare în glas mărturisindu-mi că nu mai ştiu ce să facă, că nu mai cunosc metode de a-şi sustrage copiii din grupuri de prieteni care-i viciază. Sunt intr-adevăr unii care nu mai ştiu, dar sunt alţii pe care nu-i interesează, ceea ce este mult mai grav : copiii Intră în grupuri neprielnice dezvoltării lor etice şi intelectuale din mai multe mp-Dana DUMITRU! (Continuare în pag. a II-a) ÎN ZIARUL DE AZI: ■ După faptă şi răsplată (Sunt sau nu respectate regulile generale de comerţ?) ■ Cînd se stabileşte repertoriul stagiunii muzicale? TOVARĂŞUL UE CEAUŞESCU A PRIMIT PE AMBASADORUL REPUBLICII ISLAMICE PAKISTAN Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a primit marţi, 17 octombrie, pe ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Islamice Pakistan în Republica Socialistă România, Jamsheed K. A. Marker, în audiență de prezentare. Cu această ocazie a avut loc o convorbire cordială PRIMIRI LA PREŞEDINTELE CONSILIULUI DE STAT Ambasadorul Laosului Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Chivu Stoica, a primit marţi dimineaţa pe ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Laosului la Bucureşti, Khamphan Panya, în legătură cu plecarea sa definitivă din România. La primire, care s-a desfășurat într-o atmosferă cordială, a participat Constantin Flrtan, adjunct al ministrului afacerilor externe. (Agerpres) Ambasadorul Republicii Chile Preşedintele Consiliului de Stat, Chivu Stoica, a primit marţi pe ambasadorul Republicii Chile la Bucureşti, Miguel Serrano Fernandez, la cererea acestuia. Ambasadorul chilian a înminat preşedintelui Consiliului de Stat un mesaj din partea preşedintelui Republicii Chile, Eduardo Frei Montalva. (Agerpres) întreprinderea agricolă de stat 30 Decembrie-Bucureşti: Vederea lapte complexului de tip industrial pentru vaci cu Foto : Agerpres VIZITA PRIMULUI MINISTRU AL INDIEI. INDIRA GANDHI Primul ministru al Republicii India, Indira Gandhi, împreună cu celelalte persoane oficiale indiene, a făcut în cursul zilei de marţi o vizită în regiunea Ploieşti. Primul ministru al Indiei a fost însoţit de Alexandru Roabă, ministrul petrolului, Mihai Marin, adjunct al ministrului afacerilor externe, Aurel Ardeleanu, ambasadorul României în India, de funcţionari superiori din Ministerul Afacerilor Externe. Un prim popas a fost făcut la Rafinăria şi Combinatul petrochimic Brazi, unde oaspeţii au fost întâmpinaţi de Nicolae Tăbîrcă, preşedintele Comitetului executiv al Sfatului popular al regiunii Ploieşti, Gheorghe Caranfil, adjunct al ministrului industriei chimice, şi membri ai conducerii celor două întreprinderi. Directorul general al Rafinăriei Brazi, Bujor Olteanu, şi directorul tehnic al Combinatului petrochimic, Valentin Ioniţă, au prezentat principalele secţii şi produsele acestor mari unităţi ale industriei petroliere şi chimice româneşti. Vizitînd secţia de distilare atmosferică şi în vid, oaspeţii s-au interesat îndeaproape de parametrii de funcţionare a instalaţiilor, deoarece o secţie asemănătoare, însă cu o capacitate mai mică, realizată de industria românească, se află în funcţiune la Gauhati, prima rafinărie din sectorul de stat al Indiei, construită după proiecte şi cu utilaje româneşti. De asemenea, oaspeţii au manifestat interes pentru instalaţiile de reformare catalitică care funcţionează la Rafinăria Brazi ; în urma unui contract încheiat recent, instalaţii de acest fel vor fi livrate Indiei de industria ţării noastre pentru rafinăria ce se construieşte la Haldia. Premierul indian şi ceilalţi oaspeţi au vizitat în continuare fabricile de olefine şi polietilenă din Combinatul petrochimic, ale cărui produse sunt cunoscute şi în India. S-a vizitat apoi Uzina de utilaj petrolier „1 Mai“-Ploieşti, unde oaspeţii au fost salutaţi de Mihai Martinescu, adjunct al ministrului industriei construcţiilor de maşini, şi conducătorii uzinei. Directorul general, Dumitru Nistor, a prezentat un scurt istoric al uzinei şi rezultatele obţinute în dezvoltarea şi diversificarea producţiei de utilaj petrolier. Primul ministru al Indiei şi persoanele oficiale indiene şi române au vizitat apoi secţiile de utilaj şi montaj ale uzinei şi au asistat la o demonstraţie de ridicare a unei instalaţii de foraj 30h-250, unul dintre cele mai apreciate produse ale uzinei, atît în ţară cit şi peste hotare. înainte de plecare, constructorii de utilaj petrolier au oferit în dar primului ministru al Indiei macheta unei instalaţii de foraj. In continuare, oaspeţii au vizitat renumitele podgorii din Valea Călugărească, unde au fost întîmpinaţi de David Davidescu, vicepreşedinte al Consiliului Superior al Agriculturii. Ei au vizitat Institutul de cercetări pentru viticultură şi vinificaţie din această localitate. La amiază, preşedintele Comitetului executiv al Sfatului popular al regiunii Ploieşti, Nicolae Tăbîrcă, a oferit un dejun în onoarea primului ministru al Republicii India, Indira Gandhi. In cursul după-amiezei oaspeţii s-au înapoiat la Bucureşti. Seara, primul ministru al Indiei, Indira Gandhi, şi persoanele oficiale care o însoţesc au asistat la spectacolul cu baletul „Lacul lebedelor“ prezentat pe scena Operei Române. La sfîrşitul spectacolului înaltul oaspete a oferit artiştilor flori. (Agerpres) ★ Vizita prinţului Gholam Reza Pahlavi Primire la preşedintele Consiliului de Miniştri Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, a primit marţi la amiază pe Alteţa Sa prinţul Gholam Reza Pahlavi, care, împreună cu soţia, prinţesa Manigé, face o vizită de prietenie în ţara noastră. La primire, care s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, au participat Anghel Alexe, preşedintele Consiliului Naţional pentru Educaţie Fizică şi Sport, şi Ion Drăgan, secretar general al Consiliului de Miniştri. Au fost prezenţi, de asemenea, S. H. V. Sanandaji, ambasadorul Iranului la Bucureşti, şi Abbas Guilanchah, şambelanul Curţii Imperiale. Preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, a oferit un dejun în onoarea prinţului Gholam Reza Pahlavi şi a prinţesei Manigé. Dineu oferit de ambasadorul Iranului Cu prilejul vizitei în ţara noastră a Alteţei Sale prinţul Gholam Reza Pahlavi şi a prinţesei Manigé, ambasadorul Iranului la Bucureşti, S. H. V. Sanandaji, a oferit marţi seara un dineu în saloanele restaurantului „Athenée Palace“, în onoarea preşedintelui Consiliului de Miniştri al României, Ion Gheorghe Maurer. Au luat parte Gheorghe Rădulescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Grigore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat, Bujor Almăşan, ministrul minelor, Petru Burlacu, adjunct al ministrului afacerilor externe, Anghel Alexe, preşedintele Consiliului Naţional pentru Educaţie Fizică şi Sport. A participat, de asemenea, A. Guilanchah, şambelanul Curţii Imperiale iraniene. Dineul s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială. (Agerpres) Primirea de către preşedintele Consiliului de Miniştri a ministrului comerţului exterior al Belgiei Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, a primit marţi dimineaţa pe ministrul comerţului exterior al Belgiei, August de Winter, care face o vizită în ţara noastră. La primire a luat parte Gheorghe Cioară, ministrul comerţului exterior. A fost de faţă Honoré Cambier, ambasadorul Belgiei la Bucureşti. Cu acest prilej au fost discutate posibilităţile de dezvoltare a relaţiilor româno-belgiene, exprimîndu-se dorinţa de extindere a colaborării dintre cele două ţări, precum şi unele probleme privind situaţia internaţională actuală, întrevederea a decurs într-o atmosferă cordială. (Agerpres)