Scînteia, septembrie 1968 (Anul 37, nr. 7812-7841)

1968-09-11 / nr. 7822

PROLETARI D­IN TOATE TARILE. U­ITI-VA! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN Anul XXXVIII Nr. 7822 Miercuri 11 septembrie 1968 8 PAGINI — 40 BANI MARI SAU MICI, INVESTIŢIILE SĂ INTRE IN FUNCŢIUNE LA TERMENUL PLANIFICAT De-a lungul ultimilor ani, în mai multe rînduri, conducerea partidu­lui şi statului nostru a pus în aten­ţia cadrelor din economie, a proiec­tanţilor, constructorilor şi titularilor de investiţii problema scurtării ter­menelor de execuţie a noilor obiec­tive industriale. Intr-o formulare succintă, dar suficient de cuprinză­toare, această sarcină a fost preg­nant reliefată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Conferinţa Naţională a partidului din decembrie a­­nul trecut. „Este necesar, de aceea, ca pe viitor să concen­trăm mijloacele materiale, finan­ciare ţi forţa de muncă asupra unui număr mai restrîns de obiective, pen­tru a asigura mai bine folosirea a­­cestui potenţial ţi pentru scurtarea termenelor de dare in funcţiune a noilor capacităţi de producţie“. Ur­­mărindu-se îndeplinirea riguroasă a acestei sarcini, în planul de investiţii din acest an — în condiţiile creşterii volumului de investiţii cu 11 la sută — s-a stabilit ca numărul marilor obiective noi prevăzute a fi începute să fie cu circa 22 la sută mai mic decît în anul precedent. Acesta este un indiciu cert al creşterii însem­nate a volumului mediu de fonduri de investiţii ce revine fiecărui şan­tier şi obiectiv, ceea ce oferi pre­mise pentru concentrarea tuturor e­­forturilor spre accelerarea ritmuri­lor construcţiilor şi darea în exploa­tare la termen sau mai devreme a noilor capacităţi industriale. Necesitatea convergenţei fondu­rilor de investiţii în vederea redu­cerii duratelor de execuţie nu se li­mitează doar la marile şantiere, ci ea stă în atenţia factorilor de răs­pundere şi la lucrările de investiţii de o amploare individuală redusă, dar mult mai numeroase, a căror nominalizare şi includere în plan sunt în exclusivitate de competenţa minis­terelor de resort. In această privinţă se constată în ansamblu o situaţie mult îmbunătăţită faţă de anii pre­cedenţi. Prin măsurile luate de di­recţiile din centrala Băncii de In­vestiţii, de comun acord cu benefi­ciarii şi titularii acestor lucrări, la unele întreprinderi din Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini, Ministerul Economiei Forestiere ş.a. s-a renunţat la începerea unor lu­crări mai înainte de a se fi asigurat fondurile necesare terminării celor aflate în construcţie. In alte cazuri, de exemplu, Ministerul Petrolului, pentru lucrările „mărunte“ din po­ziţiile colective au fost fixate durate maxime de execuţie ce nu depăşesc 11 luni, deci termene mobilizatoare şi stimulative pentru constructori şi beneficiari. De fapt, aceste termene corespund legii planului de stat pe anul 1968, prin care s-a stabilit, ca regulă, pen­tru realizarea acestor lucrări mici de investiţii o durată maximă de 12 luni. In marea majoritate a cazurilor, a­­ceastă indicaţie a fost şi este respec­tată. In altele, însă, stăruie nea­junsuri , aşa cum a rezultat şi din analiza efectuată de organele de control ale Băncii de Investiţii şi Băncii Agricole asupra duratelor de realizare a lucrărilor mici de inves­tiţii. Sub raportul duratei maxime ad­mise, de 12 luni, se desprinde că la un număr de lucrări mici, începute în acest an, întreprinderile benefi­ciare, aparţinînd îndeosebi Ministere­lor Industriei Alimentare, Energiei Electrice, Economiei Forestiere, Con­siliului Superior al Agriculturii şi unor consilii populare judeţene, au nesocotit dispoziţiile legale, stabilind ori acceptînd termene de execuţie exagerate ce depăşesc chiar un an şi jumătate. Aşa, bunăoară, pentru centrul de depozitare a vinului Smulţi-Galaţi, durata de execuţie a fost fixată din capul locului pentru 19 luni, iar în cazurile staţiei de epu­rare a apelor reziduale de la Fa­brica de zahăr Bod şi staţiei de în­treţinere auto pentru transporturi forestiere de la Tîrgu Lăpuş s-au rezervat 22 de luni şi, respectiv, 21 de luni. Alţi beneficiari de investiţii, ca să nu se încurce cumva în evi­denţa lunilor, au „rezolvat“ lucrurile şi mai simplist, optînd categoric pen­tru doi ani, aşa cum s-a întîmplat, de exemplu, cu construcţia podului de la Coţofeneşti-Prahova. Cei ce au stabilit sau acceptat astfel de ter­mene au socotit oare că o hotărîre de stat este facultativă ? Răspunzători se fac mai întîi ti­tularii de investiţii, dar şi benefi­ciarii direcţi, constructorii şi mon­­torii. De pildă, poate cineva să justifice realist şi sincer de ce la un număr apreciabil din lucră­rile mici de investiţii, execuţia lor a depăşit 18 sau chiar 24 de luni ? In ultimii ani s-au dat în funcţiune în mai puţin de 24 de luni mari obiective industriale care au necesi­tat rezolvarea unor probleme teh­nice şi tehnologice de execuţie ex­trem de complexe şi dificile. Oare în aceste condiţii mai poate fi tolerată anomalia de a mai întîlni şi acum lucrări mici a căror realizare du­rează de 3 ani şi chiar mai mult ? Nici un fel de justificări nu ar pu­tea fi în mod serios invocate pen­tru a explica faptul că extinderea depozitului de zgură de la Gura Barza al întreprinderii regionale de electricitate Hunedoara, în valoare totală de mai puţin de 1,5 milioane de lei, durează de 47 de luni fără a fi terminată nici azi. In cazul că se respectă în sfîrşit termenul de dare în funcţiune stabilit — finele aces­tui an — se va înregistra o durată totală de execuţie de 4 ani şi trei luni, adică cu 31 de luni mai mult decît au durat lucrările de construc­­ţii-montaj şi efectuarea probelor pentru darea în exploatare a grupu­lui de 100 MW de la centrala termoe­lectrică „Steaua roşie“-Fîntînele. De asemenea, execuţia lucrărilor de au­tomatizare la turbinele Centralei e­­lectrice de termoficare Tîrnăveni Gheorghe IONAŞCU consilier în Banca de Investiţii (Continuare In pag. a IlI-a) Perspective de lărgire a sortimentelor alimentare Emeric DAN secretar general în Ministerul Industriei Alimentare Produsele industriei alimentare au, după cum se ştie, o pondere însem­nată în satisfacerea cerinţelor de consum ale populaţiei. O comparaţie a gamei de produse actuale cu cea de acum cîţiva ani ne arată un pro­gres evident : 4 000 sortimente în no­menclatorul de azi, faţă de 1 300 cîte erau cu zece ani în urmă. Prevede­rile de creştere a producţiei ţin pa­sul cu cerinţele sporite ale popu­laţiei. Astfel, pentru asigurarea unei aprovizionări corespunzătoare, s-au prevăzut şi pentru acest an creşteri însemnate la producţia destinată fon­dului pieţei : 8 la sută la carne, 21 la sută la­ conserve de carne, 9 la sută la lapte şi unt, 12 la sută la paste făinoase, 11 la sută la con­serve de peşte etc. Măsurile luate pentru asigurarea materiei prime, cît şi folosirea judicioasă a rezervelor de producţie existente au permis realizarea unor importante depăşiri şi livrarea pînă la jumătatea lunii august a unui volum de mărfuri pes­te plan în valoare de 430 milioane lei. Această depăşire se materiali­zează în : 1 100 tone de ulei, 22 000 hl de lapte, 305 tone de brînzeturi, 2 600 tone de conserve de legume, 970 tone preparate de carne etc. Realizarea planului a fost totuşi grevată de o serie de dificultăţi, care au influenţat negativ, în unele perioa­de, ritmicitatea aprovizionării cu carne, lapte şi unele produse lactate. Ele s-au datorat, pe de o parte, unor deficienţe organizatorice pri­vind asigurarea resurselor de materii prime, iar pe de altă parte condiţiilor climatice nefavorabile din unele ju­deţe ale ţării. Lipsa de furaje verzi într-o perioadă destul de îndelunga­tă a prezentat o dificultate obiectivă pentru sectorul de lactate şi a deter­minat ministerul nostru să orienteze producţia cu precădere spre sorti­mentele cele mai solicitate. Astfel, s-a acordat o atenţie deosebită lapte­lui de consum, înregistrîndu-se chiar depăşirea planului, încît cerinţele consumatorilor sunt satisfăcute. O problemă de cea mai mare ac­tualitate­­ este aceea a pregătirilor pentru perioada de toamnă-iarnă. Planul nostru de producţie este ast­fel structurat încît să corespundă nevoilor specifice de aprovizionare din diferitele sezoane. Putem afirma că dispunem de toate condiţiile pen­tru a continua evoluţia ascendentă a producţiei, spre a putea satisface in­tegral cerinţele de aprovizionare din anotimpul rece. Chiar în condi­ţiile acestei veri, care n-au fost favorabile tuturor culturilor, în special celor de mazăre, prin efortul comun al agriculturii și industriei. (Continuare în pag. a IlI-a) Primirea de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu a delegaţiei parlamentare olandeze Marţi dimineaţa, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit de­legaţia parlamentară olandeză, con­dusă de G. M. Nederhorst, vice­preşedinte al celei de-a doua ca­mere a Statelor Generale, care se află într-o vizită în ţara noastră la invitaţia Marii Adunări Naţio­nale. La primire au participat Emil Bodnaraş, vicepreşedinte al Consi­liului de Stat, Ştefan Voitec, pre­şedintele Marii Adunări Naţionale, Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat. Au fost de faţă Jonkheer dr. Dirk van Eysinga, ambasadorul Olandei la Bucureşti. In timpul întrevederii, care s-a desfăşurat într-o atmosferă de cor­dialitate, au fost abordate probleme privind dezvoltarea colaborării în­tre cele două ţări, precum şi unele aspecte ale situaţiei internaţionale actuale. Preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, a primit pe secretarul de stat pentru afacerile externe al Marii Britanii Preşedintele Consiliului de Mi­niştri al Republicii Socialiste Ro­mânia, Ion Gheorghe Maurer, a pri­mit, marţi dimineaţa, pe secretarul de stat pentru afacerile externe al Marii Britanii, Michael Stewart. Cu acest prilej au fost discutate unele probleme de interes reciproc privind dezvoltarea relaţiilor ro­mano-britanice, precum şi aspecte ale situaţiei internaţionale actuale. La întrevedere, care s-a desfăşu­rat într-o atmosferă de cordiali­tate, au participat Corneliu Mă­­nescu, ministrul afacerilor externe, Vasile Şandru­, adjunct al ministru­lui afacerilor externe, şi Vasile Pungan, ambasadorul României la Londra. Oaspetele a fost însoţit de sir John Chadwick, ambasadorul Marii Britanii la București, P. T. Hay­­man, subsecretar de stat pentru afacerile externe, D.­ D. Maitland, secretar personal principal, W. R. Ha­ydon, şeful Departamentului de ştiri, C. S. R. Gifford, consilier, di­rector adjunct al Departamentului Nord în Ministerul Afacerilor Ex­terne, și P. J. Goulden, consilier în Ministerul Afacerilor Externe. (Agerpres) IN PREAJMA DESCHIDERII ANULUI ŞCOLAR „Ştiinţa şi arta“ de a învăţa Prof. univ. dr. Nicolae APOSTOLESCU Cu ani în urmă am fost invitat într-o in­stituţie de învăţămînt unde erau instruiţi mai mulţi tineri care întrerupseseră pentru un timp studiile. Invi­taţia avea ca obiect să dau elevilor respectivi îndrumări asupra unor procedee de învăţare raţională. Am socotit indicat să cunosc me­todele folosite de ei pînă atunci, după pro­pria lor experienţă şi iniţiativă. Am înce­put cu o anchetă, în cadrul căreia cei solicitaţi trebuiau să indice procedeele folo­site de ei în munca de însuşire a cuno­ştinţelor la matemati­că, fizică, chimie, ştiinţe naturale, lim­ba română etc. Mate­rialul rezultat din a­­ceastă investigaţie a fost deosebit de inte­resant. Atît prin va­rietatea metodelor şi procedeelor folosite, prin ingeniozitatea u­­nora dintre ele, cît şi prin hotărîrea, efor­turile, energia şi per­severenţa de care dă­deau dovadă aceşti ti­neri pentru a-şi asi­gura o cultură gene­rală cît mai temeinică. Avînd de învăţat un material destul de cu­prinzător şi de variat intr-un timp relativ scurt, elevii respec­tivi recurgeau însă nu o dată şi la memora­rea mai mult sau mai puţin mecanică. Fe­nomenul acesta rele­vat de ancheta la care mă refeream este, din păcate, destul de larg răspîndit. Cauza ? Nu toţi elevii îşi însuşesc, incepînd cu primele zile ale anului şcolar, o dată cu noţiunile predate la lecţii, şi un ansamblu de metode şi procedee specifice pro­cesului de învăţare, care să le uşureze munca în desfăşura­rea acestui proces, să-i ridice eficienţa şi să le stimuleze dorin­ţa de a învăţa. Intîl­­nim adeseori elevi — unii dintre ei foarte inteligenţi — care me­morează cunoştinţele la repezeală, fără su­ficienta lor înţelegere şi fără a le fixa te­meinic ; unii nu ştiu să deosebească în mod just principalul de se­cundar în studierea unei lecţii, a unui text, a unei teorii; iar alţii, deşi silitori, sînt preocupaţi să-şi însu­şească cunoştinţe cît mai multe, fără să le lege logic între ele. Iată tot atîtea mo­tive pentru care însu­şirea de către elevi a unui sistem raţional de învăţare trebuie să ne preocupe din prima zi a începutului de an şcolar. Noile măsuri de perfecţionare a în­­văţămîntului consfin­ţite prin recenta lege cu privire la aşezarea şcolii pe temelii mai raţionale pledează de fapt elocvent pentru ideea că rostul unei unităţi de învăţămînt nu este numai acela de a da elevilor cu­noştinţe fundamentale din diferitele domenii ale ştiinţei şi culturii, ci şi să cultive la elevi interesul pentru lărgirea necontenită a orizontului lor ştiinţi­fic şi cultural, să se dezvolte capacităţile intelectuale şi trăsă­turile morale şi, în­deosebi, să-i înarmeze cu metode şi deprin­deri de muncă intelec­tuală, de investigaţie independentă şi asimi­lare profundă, în tot cursul vieţii. Dată fiind noua con­figuraţie a planurilor şi programelor de în­­văţămînt pe baza că­(Continuare în pag. a IV-a) T­elegramă Excelenţei Sale Domnului ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România BUCUREŞTI Profund mişcat de mesajul de simpatie pe care Excelenţa Voastră şi guvernul Republicii Socialiste România mi l-aţi adresat cu ocazia catas­trofei din Khorassan, vă prezint din partea mea şi a membrilor guver­nului meu expresia dureroasă a mulţumirilor noastre. A­MIR ABBAS HOVEIDA Prim-ministru al Iranului Pagina a V-a OMUL FAŢĂ IN FAŢĂ CU EL ÎNSUŞI... — Afectivul şi raţionalul în climatul muncii­­ Monumentul mamei Pagina a VI-a Ancheta internaţională a „Scînteii“ Microorganismele în slujba vieţii In ziarul de azi: • GRIJA FATA DE OM • LA LOC DE FRUNTE IN ACTIVITATEA COMITETU­LUI JUDEŢEAN DE PARTID • CRITERII PENTRU O RETRIBUŢIE JUDICIOASA ŞI EMULATIVA IN SISTEMUL SANITAR • CUM AM REUŞIT SA RENTABILIZAM PRODUCŢIA IN FERME • PERFECŢIO­NAREA ŞI MODERNIZAREA TRANSPOR­TURILOR UZINALE • PERMANENȚA PERSONAJULUI DRAMATURGIC UN EVENIMENT DE PRESTIGIU AL ARTEI ROMÂNEŞTI Centenarul Filarmonicii „George CONCERT FESTIV Ieri seară au început în Capitală festivităţile prilejuite de centena­rul uneia din cele mai prestigioa­se instituţii artistice din ţara noas­tră : Filarmonica „George Enescu“. Şirul manifestărilor ce se vor des­făşura în tot cursul acestei săptă­­mîni a fost marcat de concertul dirijat de maestrul emerit al artei Mircea Basarab şi a cuprins trei fragmente din suita de balet „La piaţă" a cunoscutului nostru com­pozitor Mihail Jora, Simfonia a IV-a de Brahms şi nemuritoarea lucrare a lui George Enescu: Rap­sodia ! La concertul festiv au asistat: Pompiliu Macovei, pre­şedintele Comitetului de Stat pen­tru Cultură şi Artă, şi alţi membri ai conducerii C.S.C.A., Vasile Gliga, adjunct al ministrului afacerilor externe, un numeros public. Erau prezenţi şefi ai misiunilor diplo­matice acreditaţi la Bucureşti şi alţi membri ai corpului diploma­tic. Concertul festiv a putut fi ur­mărit de iubitorii de muzică din toată ţara, fiind transmis de pos­turile noastre de televiziune. Manifestările dedicate acestui e­­veniment de profunde semnificaţii culturale vor continua şi în zilele următoare, cuprinzînd concerte me­nite să cinstească sărbătoreşte o instituţie de artă care de-a lungul existenţei sale a adus o contribu­ţie de seamă la afirmarea talentu­lui interpretativ al poporului ro­mân, la promovarea bogatei crea­ţii muzicale româneşti, la răspân­­direa capodoperelor muzicii uni­versale în ţara noastră. Această săptămînă festivă va cuprinde concerte simfonice de cameră, de muzică de cor, la care îşi dau concursul orchestra, co­rul şi formaţiile de cameră, dirijori şi solişti ai acestei in­stituţii care se bucură de o largă preţuire din partea publicu­lui nostru şi de peste hotare. Vor fi prezentate lucrări ale compozitori­lor români din diferite generaţii, creaţii de mare răsunet ale reper­toriului universal. Sărbătorirea centenarului Filar­monicii „George Enescu“ constituia încă o mărturie a trăiniciei înde­lungatelor tradiţii spirituale ale artei noastre, dovedeşte pasiunea pentru frumos a poporului român, înflorirea artei în anii socialismu­lui, anii în care şi-au aflat împli­nirea cele mai nobile gînduri şi aspiraţii ale înaintaşilor. In seara aceleiaşi zile, în roton­da Ateneului a fost deschisă o ex­poziţie jubiliară, care cuprinde do­cumente, fotografii, afişe, progra­me, manuscrise, ilustrînd activi­tatea Filarmonicii bucureştene cen­tenare. Totodată, a fost editată o monografie care prezintă, printre altele, toate programele susținute de filarmonică de-a lungul celor o sută de ani de rodnică activitate. Pe șantierul de extindere a C.E.T.-Oradea O dată cu terminarea infra­structurii pentru turnul de ră­cire nr. 2, șantierul de extinde­re al Centralei electrice de ter­moficare din Oradea a intrat într-o nouă etapă. Toate obiec­tivele principale de care este legată montarea celui de-al pa­trulea grup turbogenerator al centralei se află acum în lucru. Construcţiile sunt avansate la sala cazanelor şi maşinilor, la corpul bunkerelor şi al mori­lor. Au început să sosească pe şantier şi primele echipamente metalice. Lucrările de extindere urmea­ză a fi terminate pînă în anul 1970. O dată cu acest eveni­ment, puterea instalată a cen­tralei electrice orădene se va ridica la 155 megawaţi, ceea ce reprezintă întreitul puterii tutu­ror unităţilor producătoare de energie existente în judeţul Bihor anterior construirii aces­tui mare obiectiv de pe Crişul Repede. ADEZIUNE DEPUNĂ LA PRINCIPIILE POLITICII EXTERNE A PARTIDULUI ŞI GUVERNULUI Din scrisorile sosite la redacţie Continuăm să spicuim din scrisorile care sosesc un număr mare în aceste zile pe adresa redacţiei noastre, scrisori prin care oameni de diferite virste şi profesii din toate colţurile patriei îşi manifestă în­crederea şi ataşamentul deplin faţă de politica internă şi externă a par­tidului, hotărîrea de a munci cu elan şi abnegaţie pentru înfăptuirea acestei politici, pentru desăvirşirea construcţiei socialismului in ţara noastră. „Adeziunea unanimă a poporului nostru in politica partidului care se face simţită din plin în aceste zile îşi are rădăcinile în justeţea acestei politici, în caracterul ei marxist-le­­ninist, profund patriotic, animat de cele mai înalte idealuri internaţiona­liste — ne scrie Aurelia Puiu, medic la spitalul unificat C.F.R. din Sibiu. Partidul a reuşit să creeze o legă­tură armonioasă, principială, între interesele vitale ale naţiunii române şi preocuparea constantă pentru în­tărirea unităţii ţărilor socialiste, a întregii mişcări comuniste şi munci­toreşti. Aceste principii, care repre­zintă piatra unghiulară a poziţiei României în viaţa politică interna­ţională, au fost cu tărie reafirmate în Declaraţia adoptată la 22 august de către Marea Adunare Naţională, in cuvîntările rostite de tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi de alţi con­ducători de partid şi de stat la întîlnirile avute cu oamenii muncii, îmi dau adeziunea de­plină şi tot asentimentul la această politică, pătrunsă de o înaltă grijă faţă de destinele noastre, ale copii­lor noştri, exprimîndu-mi hotărîrea fermă de a alătura străduinţele mele efortului întregului popor pentru transpunerea în viaţă a acestei poli­tici înţelepte“. „Ca toţi cetăţenii ţării noastre şi eu urmăresc cu cea mai mare aten­ţie politica internă şi externă pro­movată de către Partidul Comunist Român şi inima mi se umple de o deplină bucurie şi satisfacţie — ne scrie Ştefan Tănăsescu, revizor con­tabil la A.D.A.S. — Bucureşti. De­claraţia Marii Adunări Naţionale, cuvîntările conducătorilor de partid sunt pătrunse în întregime de cea mai profundă principialitate şi clar­viziune. La baza elaborării lor stau înaltele principii ale ideologiei mar­­xist-leniniste, precum şi dorinţa partidului nostru de întărire a uni­tăţii şi prieteniei între ţările socia­liste, în interesul cauzei socialismu­lui şi păcii în întreaga lume. Eu şi familia mea asigurăm conducerea superioară de partid, personal pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, că vom depune toate eforturile pentru sus­ţinerea politicii partidului, în lupta pentru libertate, prietenie intre po­poare şi pace în Întreaga lume“. Din Odobeşti, judeţul Vrancea, prof. Constantin N. Gheorghi ne scrie : „Nicicînd poporul nostru nu s-a simţit mai strîns legat de partid, de Comitetul său Central, nu şi-a manifestat mai plenar adeziunea şi ataşamentul său fierbinte la politica partidului. In calitate de cadru di­dactic, am servit şcoala cu devota­ment aproape o jumătate de secol şi nu am precupeţit nimic pentru a da patriei oameni devotaţi binelui co­mun. Mă bucur din tot sufle­tul cînd văd pe toţi cetăţenii mun­cind cu rîvnă şi spor pentru a ridica România pe noi trepte de civilizaţie şi progres. Ca orice om cinstit, urez conducătorilor patriei noastre socia­liste, în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, sănătate, pentru binele patriei şi poporului român“. „Comunistă fiind, mi se umple ini­ma de bucurie cînd aud pe buzele fiecărui cetăţean cuvinte de mulţu­mire, de dragoste pentru partidul nostru, pentru Comitetul său Cen­tral, în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu — ne scrie Dima Geor­­geta, cadru sanitar la spitalul unifi­cat din comuna Pleniţa, judeţul Dolj. Aprobăm cu toată convingerea re­centa Declaraţie a Marii Adunări Naţionale, întreaga politică a parti­dului nostru, călăuzită de dorinţa sinceră de a întări relaţiile de co­laborare şi prietenie cu toate ţările socialiste, cu toate popoarele, în in­teresul cauzei păcii şi progresului“. Manifestîndu-şi întreaga sa adezi­une faţă de politica internă şi ex­ternă a partidului, Alexandru Roman din Bucureşti dă glas sentimentelor sale într-o poezie „Te vom urma, partid iubit" din care spicuim : „Un singur gînd străbate ţara / Din pieptu-ntregului popor / E semn că îţi urmăm chemarea / Iubit partid — conducător". „Sînt mîndru de politica înţeleaptă pe care o duc partidul şi statul nos­tru, politică care dă glas năzuinţelor celor mai fierbinţi ale întregului nostru popor , ne scrie inginerul Rusu Nicolae din Iaşi. Nu sunt membru de partid, dar subscriu cu toată adeziunea şi convingerea fiin­ţei mele la această politică. Îmi dau votul meu pentru ea".

Next