Scînteia, septembrie 1968 (Anul 37, nr. 7812-7841)
1968-09-11 / nr. 7822
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UITI-VA! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN Anul XXXVIII Nr. 7822 Miercuri 11 septembrie 1968 8 PAGINI — 40 BANI MARI SAU MICI, INVESTIŢIILE SĂ INTRE IN FUNCŢIUNE LA TERMENUL PLANIFICAT De-a lungul ultimilor ani, în mai multe rînduri, conducerea partidului şi statului nostru a pus în atenţia cadrelor din economie, a proiectanţilor, constructorilor şi titularilor de investiţii problema scurtării termenelor de execuţie a noilor obiective industriale. Intr-o formulare succintă, dar suficient de cuprinzătoare, această sarcină a fost pregnant reliefată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Conferinţa Naţională a partidului din decembrie anul trecut. „Este necesar, de aceea, ca pe viitor să concentrăm mijloacele materiale, financiare ţi forţa de muncă asupra unui număr mai restrîns de obiective, pentru a asigura mai bine folosirea acestui potenţial ţi pentru scurtarea termenelor de dare in funcţiune a noilor capacităţi de producţie“. Urmărindu-se îndeplinirea riguroasă a acestei sarcini, în planul de investiţii din acest an — în condiţiile creşterii volumului de investiţii cu 11 la sută — s-a stabilit ca numărul marilor obiective noi prevăzute a fi începute să fie cu circa 22 la sută mai mic decît în anul precedent. Acesta este un indiciu cert al creşterii însemnate a volumului mediu de fonduri de investiţii ce revine fiecărui şantier şi obiectiv, ceea ce oferi premise pentru concentrarea tuturor eforturilor spre accelerarea ritmurilor construcţiilor şi darea în exploatare la termen sau mai devreme a noilor capacităţi industriale. Necesitatea convergenţei fondurilor de investiţii în vederea reducerii duratelor de execuţie nu se limitează doar la marile şantiere, ci ea stă în atenţia factorilor de răspundere şi la lucrările de investiţii de o amploare individuală redusă, dar mult mai numeroase, a căror nominalizare şi includere în plan sunt în exclusivitate de competenţa ministerelor de resort. In această privinţă se constată în ansamblu o situaţie mult îmbunătăţită faţă de anii precedenţi. Prin măsurile luate de direcţiile din centrala Băncii de Investiţii, de comun acord cu beneficiarii şi titularii acestor lucrări, la unele întreprinderi din Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini, Ministerul Economiei Forestiere ş.a. s-a renunţat la începerea unor lucrări mai înainte de a se fi asigurat fondurile necesare terminării celor aflate în construcţie. In alte cazuri, de exemplu, Ministerul Petrolului, pentru lucrările „mărunte“ din poziţiile colective au fost fixate durate maxime de execuţie ce nu depăşesc 11 luni, deci termene mobilizatoare şi stimulative pentru constructori şi beneficiari. De fapt, aceste termene corespund legii planului de stat pe anul 1968, prin care s-a stabilit, ca regulă, pentru realizarea acestor lucrări mici de investiţii o durată maximă de 12 luni. In marea majoritate a cazurilor, această indicaţie a fost şi este respectată. In altele, însă, stăruie neajunsuri , aşa cum a rezultat şi din analiza efectuată de organele de control ale Băncii de Investiţii şi Băncii Agricole asupra duratelor de realizare a lucrărilor mici de investiţii. Sub raportul duratei maxime admise, de 12 luni, se desprinde că la un număr de lucrări mici, începute în acest an, întreprinderile beneficiare, aparţinînd îndeosebi Ministerelor Industriei Alimentare, Energiei Electrice, Economiei Forestiere, Consiliului Superior al Agriculturii şi unor consilii populare judeţene, au nesocotit dispoziţiile legale, stabilind ori acceptînd termene de execuţie exagerate ce depăşesc chiar un an şi jumătate. Aşa, bunăoară, pentru centrul de depozitare a vinului Smulţi-Galaţi, durata de execuţie a fost fixată din capul locului pentru 19 luni, iar în cazurile staţiei de epurare a apelor reziduale de la Fabrica de zahăr Bod şi staţiei de întreţinere auto pentru transporturi forestiere de la Tîrgu Lăpuş s-au rezervat 22 de luni şi, respectiv, 21 de luni. Alţi beneficiari de investiţii, ca să nu se încurce cumva în evidenţa lunilor, au „rezolvat“ lucrurile şi mai simplist, optînd categoric pentru doi ani, aşa cum s-a întîmplat, de exemplu, cu construcţia podului de la Coţofeneşti-Prahova. Cei ce au stabilit sau acceptat astfel de termene au socotit oare că o hotărîre de stat este facultativă ? Răspunzători se fac mai întîi titularii de investiţii, dar şi beneficiarii direcţi, constructorii şi montorii. De pildă, poate cineva să justifice realist şi sincer de ce la un număr apreciabil din lucrările mici de investiţii, execuţia lor a depăşit 18 sau chiar 24 de luni ? In ultimii ani s-au dat în funcţiune în mai puţin de 24 de luni mari obiective industriale care au necesitat rezolvarea unor probleme tehnice şi tehnologice de execuţie extrem de complexe şi dificile. Oare în aceste condiţii mai poate fi tolerată anomalia de a mai întîlni şi acum lucrări mici a căror realizare durează de 3 ani şi chiar mai mult ? Nici un fel de justificări nu ar putea fi în mod serios invocate pentru a explica faptul că extinderea depozitului de zgură de la Gura Barza al întreprinderii regionale de electricitate Hunedoara, în valoare totală de mai puţin de 1,5 milioane de lei, durează de 47 de luni fără a fi terminată nici azi. In cazul că se respectă în sfîrşit termenul de dare în funcţiune stabilit — finele acestui an — se va înregistra o durată totală de execuţie de 4 ani şi trei luni, adică cu 31 de luni mai mult decît au durat lucrările de construcţii-montaj şi efectuarea probelor pentru darea în exploatare a grupului de 100 MW de la centrala termoelectrică „Steaua roşie“-Fîntînele. De asemenea, execuţia lucrărilor de automatizare la turbinele Centralei electrice de termoficare Tîrnăveni Gheorghe IONAŞCU consilier în Banca de Investiţii (Continuare In pag. a IlI-a) Perspective de lărgire a sortimentelor alimentare Emeric DAN secretar general în Ministerul Industriei Alimentare Produsele industriei alimentare au, după cum se ştie, o pondere însemnată în satisfacerea cerinţelor de consum ale populaţiei. O comparaţie a gamei de produse actuale cu cea de acum cîţiva ani ne arată un progres evident : 4 000 sortimente în nomenclatorul de azi, faţă de 1 300 cîte erau cu zece ani în urmă. Prevederile de creştere a producţiei ţin pasul cu cerinţele sporite ale populaţiei. Astfel, pentru asigurarea unei aprovizionări corespunzătoare, s-au prevăzut şi pentru acest an creşteri însemnate la producţia destinată fondului pieţei : 8 la sută la carne, 21 la sută la conserve de carne, 9 la sută la lapte şi unt, 12 la sută la paste făinoase, 11 la sută la conserve de peşte etc. Măsurile luate pentru asigurarea materiei prime, cît şi folosirea judicioasă a rezervelor de producţie existente au permis realizarea unor importante depăşiri şi livrarea pînă la jumătatea lunii august a unui volum de mărfuri peste plan în valoare de 430 milioane lei. Această depăşire se materializează în : 1 100 tone de ulei, 22 000 hl de lapte, 305 tone de brînzeturi, 2 600 tone de conserve de legume, 970 tone preparate de carne etc. Realizarea planului a fost totuşi grevată de o serie de dificultăţi, care au influenţat negativ, în unele perioade, ritmicitatea aprovizionării cu carne, lapte şi unele produse lactate. Ele s-au datorat, pe de o parte, unor deficienţe organizatorice privind asigurarea resurselor de materii prime, iar pe de altă parte condiţiilor climatice nefavorabile din unele judeţe ale ţării. Lipsa de furaje verzi într-o perioadă destul de îndelungată a prezentat o dificultate obiectivă pentru sectorul de lactate şi a determinat ministerul nostru să orienteze producţia cu precădere spre sortimentele cele mai solicitate. Astfel, s-a acordat o atenţie deosebită laptelui de consum, înregistrîndu-se chiar depăşirea planului, încît cerinţele consumatorilor sunt satisfăcute. O problemă de cea mai mare actualitate este aceea a pregătirilor pentru perioada de toamnă-iarnă. Planul nostru de producţie este astfel structurat încît să corespundă nevoilor specifice de aprovizionare din diferitele sezoane. Putem afirma că dispunem de toate condiţiile pentru a continua evoluţia ascendentă a producţiei, spre a putea satisface integral cerinţele de aprovizionare din anotimpul rece. Chiar în condiţiile acestei veri, care n-au fost favorabile tuturor culturilor, în special celor de mazăre, prin efortul comun al agriculturii și industriei. (Continuare în pag. a IlI-a) Primirea de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu a delegaţiei parlamentare olandeze Marţi dimineaţa, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit delegaţia parlamentară olandeză, condusă de G. M. Nederhorst, vicepreşedinte al celei de-a doua camere a Statelor Generale, care se află într-o vizită în ţara noastră la invitaţia Marii Adunări Naţionale. La primire au participat Emil Bodnaraş, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Ştefan Voitec, preşedintele Marii Adunări Naţionale, Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat. Au fost de faţă Jonkheer dr. Dirk van Eysinga, ambasadorul Olandei la Bucureşti. In timpul întrevederii, care s-a desfăşurat într-o atmosferă de cordialitate, au fost abordate probleme privind dezvoltarea colaborării între cele două ţări, precum şi unele aspecte ale situaţiei internaţionale actuale. Preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, a primit pe secretarul de stat pentru afacerile externe al Marii Britanii Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, a primit, marţi dimineaţa, pe secretarul de stat pentru afacerile externe al Marii Britanii, Michael Stewart. Cu acest prilej au fost discutate unele probleme de interes reciproc privind dezvoltarea relaţiilor romano-britanice, precum şi aspecte ale situaţiei internaţionale actuale. La întrevedere, care s-a desfăşurat într-o atmosferă de cordialitate, au participat Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Vasile Şandru, adjunct al ministrului afacerilor externe, şi Vasile Pungan, ambasadorul României la Londra. Oaspetele a fost însoţit de sir John Chadwick, ambasadorul Marii Britanii la București, P. T. Hayman, subsecretar de stat pentru afacerile externe, D. D. Maitland, secretar personal principal, W. R. Haydon, şeful Departamentului de ştiri, C. S. R. Gifford, consilier, director adjunct al Departamentului Nord în Ministerul Afacerilor Externe, și P. J. Goulden, consilier în Ministerul Afacerilor Externe. (Agerpres) IN PREAJMA DESCHIDERII ANULUI ŞCOLAR „Ştiinţa şi arta“ de a învăţa Prof. univ. dr. Nicolae APOSTOLESCU Cu ani în urmă am fost invitat într-o instituţie de învăţămînt unde erau instruiţi mai mulţi tineri care întrerupseseră pentru un timp studiile. Invitaţia avea ca obiect să dau elevilor respectivi îndrumări asupra unor procedee de învăţare raţională. Am socotit indicat să cunosc metodele folosite de ei pînă atunci, după propria lor experienţă şi iniţiativă. Am început cu o anchetă, în cadrul căreia cei solicitaţi trebuiau să indice procedeele folosite de ei în munca de însuşire a cunoştinţelor la matematică, fizică, chimie, ştiinţe naturale, limba română etc. Materialul rezultat din această investigaţie a fost deosebit de interesant. Atît prin varietatea metodelor şi procedeelor folosite, prin ingeniozitatea unora dintre ele, cît şi prin hotărîrea, eforturile, energia şi perseverenţa de care dădeau dovadă aceşti tineri pentru a-şi asigura o cultură generală cît mai temeinică. Avînd de învăţat un material destul de cuprinzător şi de variat intr-un timp relativ scurt, elevii respectivi recurgeau însă nu o dată şi la memorarea mai mult sau mai puţin mecanică. Fenomenul acesta relevat de ancheta la care mă refeream este, din păcate, destul de larg răspîndit. Cauza ? Nu toţi elevii îşi însuşesc, incepînd cu primele zile ale anului şcolar, o dată cu noţiunile predate la lecţii, şi un ansamblu de metode şi procedee specifice procesului de învăţare, care să le uşureze munca în desfăşurarea acestui proces, să-i ridice eficienţa şi să le stimuleze dorinţa de a învăţa. Intîlnim adeseori elevi — unii dintre ei foarte inteligenţi — care memorează cunoştinţele la repezeală, fără suficienta lor înţelegere şi fără a le fixa temeinic ; unii nu ştiu să deosebească în mod just principalul de secundar în studierea unei lecţii, a unui text, a unei teorii; iar alţii, deşi silitori, sînt preocupaţi să-şi însuşească cunoştinţe cît mai multe, fără să le lege logic între ele. Iată tot atîtea motive pentru care însuşirea de către elevi a unui sistem raţional de învăţare trebuie să ne preocupe din prima zi a începutului de an şcolar. Noile măsuri de perfecţionare a învăţămîntului consfinţite prin recenta lege cu privire la aşezarea şcolii pe temelii mai raţionale pledează de fapt elocvent pentru ideea că rostul unei unităţi de învăţămînt nu este numai acela de a da elevilor cunoştinţe fundamentale din diferitele domenii ale ştiinţei şi culturii, ci şi să cultive la elevi interesul pentru lărgirea necontenită a orizontului lor ştiinţific şi cultural, să se dezvolte capacităţile intelectuale şi trăsăturile morale şi, îndeosebi, să-i înarmeze cu metode şi deprinderi de muncă intelectuală, de investigaţie independentă şi asimilare profundă, în tot cursul vieţii. Dată fiind noua configuraţie a planurilor şi programelor de învăţămînt pe baza că(Continuare în pag. a IV-a) Telegramă Excelenţei Sale Domnului ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România BUCUREŞTI Profund mişcat de mesajul de simpatie pe care Excelenţa Voastră şi guvernul Republicii Socialiste România mi l-aţi adresat cu ocazia catastrofei din Khorassan, vă prezint din partea mea şi a membrilor guvernului meu expresia dureroasă a mulţumirilor noastre. AMIR ABBAS HOVEIDA Prim-ministru al Iranului Pagina a V-a OMUL FAŢĂ IN FAŢĂ CU EL ÎNSUŞI... — Afectivul şi raţionalul în climatul muncii Monumentul mamei Pagina a VI-a Ancheta internaţională a „Scînteii“ Microorganismele în slujba vieţii In ziarul de azi: • GRIJA FATA DE OM • LA LOC DE FRUNTE IN ACTIVITATEA COMITETULUI JUDEŢEAN DE PARTID • CRITERII PENTRU O RETRIBUŢIE JUDICIOASA ŞI EMULATIVA IN SISTEMUL SANITAR • CUM AM REUŞIT SA RENTABILIZAM PRODUCŢIA IN FERME • PERFECŢIONAREA ŞI MODERNIZAREA TRANSPORTURILOR UZINALE • PERMANENȚA PERSONAJULUI DRAMATURGIC UN EVENIMENT DE PRESTIGIU AL ARTEI ROMÂNEŞTI Centenarul Filarmonicii „George CONCERT FESTIV Ieri seară au început în Capitală festivităţile prilejuite de centenarul uneia din cele mai prestigioase instituţii artistice din ţara noastră : Filarmonica „George Enescu“. Şirul manifestărilor ce se vor desfăşura în tot cursul acestei săptămîni a fost marcat de concertul dirijat de maestrul emerit al artei Mircea Basarab şi a cuprins trei fragmente din suita de balet „La piaţă" a cunoscutului nostru compozitor Mihail Jora, Simfonia a IV-a de Brahms şi nemuritoarea lucrare a lui George Enescu: Rapsodia ! La concertul festiv au asistat: Pompiliu Macovei, preşedintele Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă, şi alţi membri ai conducerii C.S.C.A., Vasile Gliga, adjunct al ministrului afacerilor externe, un numeros public. Erau prezenţi şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti şi alţi membri ai corpului diplomatic. Concertul festiv a putut fi urmărit de iubitorii de muzică din toată ţara, fiind transmis de posturile noastre de televiziune. Manifestările dedicate acestui eveniment de profunde semnificaţii culturale vor continua şi în zilele următoare, cuprinzînd concerte menite să cinstească sărbătoreşte o instituţie de artă care de-a lungul existenţei sale a adus o contribuţie de seamă la afirmarea talentului interpretativ al poporului român, la promovarea bogatei creaţii muzicale româneşti, la răspândirea capodoperelor muzicii universale în ţara noastră. Această săptămînă festivă va cuprinde concerte simfonice de cameră, de muzică de cor, la care îşi dau concursul orchestra, corul şi formaţiile de cameră, dirijori şi solişti ai acestei instituţii care se bucură de o largă preţuire din partea publicului nostru şi de peste hotare. Vor fi prezentate lucrări ale compozitorilor români din diferite generaţii, creaţii de mare răsunet ale repertoriului universal. Sărbătorirea centenarului Filarmonicii „George Enescu“ constituia încă o mărturie a trăiniciei îndelungatelor tradiţii spirituale ale artei noastre, dovedeşte pasiunea pentru frumos a poporului român, înflorirea artei în anii socialismului, anii în care şi-au aflat împlinirea cele mai nobile gînduri şi aspiraţii ale înaintaşilor. In seara aceleiaşi zile, în rotonda Ateneului a fost deschisă o expoziţie jubiliară, care cuprinde documente, fotografii, afişe, programe, manuscrise, ilustrînd activitatea Filarmonicii bucureştene centenare. Totodată, a fost editată o monografie care prezintă, printre altele, toate programele susținute de filarmonică de-a lungul celor o sută de ani de rodnică activitate. Pe șantierul de extindere a C.E.T.-Oradea O dată cu terminarea infrastructurii pentru turnul de răcire nr. 2, șantierul de extindere al Centralei electrice de termoficare din Oradea a intrat într-o nouă etapă. Toate obiectivele principale de care este legată montarea celui de-al patrulea grup turbogenerator al centralei se află acum în lucru. Construcţiile sunt avansate la sala cazanelor şi maşinilor, la corpul bunkerelor şi al morilor. Au început să sosească pe şantier şi primele echipamente metalice. Lucrările de extindere urmează a fi terminate pînă în anul 1970. O dată cu acest eveniment, puterea instalată a centralei electrice orădene se va ridica la 155 megawaţi, ceea ce reprezintă întreitul puterii tuturor unităţilor producătoare de energie existente în judeţul Bihor anterior construirii acestui mare obiectiv de pe Crişul Repede. ADEZIUNE DEPUNĂ LA PRINCIPIILE POLITICII EXTERNE A PARTIDULUI ŞI GUVERNULUI Din scrisorile sosite la redacţie Continuăm să spicuim din scrisorile care sosesc un număr mare în aceste zile pe adresa redacţiei noastre, scrisori prin care oameni de diferite virste şi profesii din toate colţurile patriei îşi manifestă încrederea şi ataşamentul deplin faţă de politica internă şi externă a partidului, hotărîrea de a munci cu elan şi abnegaţie pentru înfăptuirea acestei politici, pentru desăvirşirea construcţiei socialismului in ţara noastră. „Adeziunea unanimă a poporului nostru in politica partidului care se face simţită din plin în aceste zile îşi are rădăcinile în justeţea acestei politici, în caracterul ei marxist-leninist, profund patriotic, animat de cele mai înalte idealuri internaţionaliste — ne scrie Aurelia Puiu, medic la spitalul unificat C.F.R. din Sibiu. Partidul a reuşit să creeze o legătură armonioasă, principială, între interesele vitale ale naţiunii române şi preocuparea constantă pentru întărirea unităţii ţărilor socialiste, a întregii mişcări comuniste şi muncitoreşti. Aceste principii, care reprezintă piatra unghiulară a poziţiei României în viaţa politică internaţională, au fost cu tărie reafirmate în Declaraţia adoptată la 22 august de către Marea Adunare Naţională, in cuvîntările rostite de tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi de alţi conducători de partid şi de stat la întîlnirile avute cu oamenii muncii, îmi dau adeziunea deplină şi tot asentimentul la această politică, pătrunsă de o înaltă grijă faţă de destinele noastre, ale copiilor noştri, exprimîndu-mi hotărîrea fermă de a alătura străduinţele mele efortului întregului popor pentru transpunerea în viaţă a acestei politici înţelepte“. „Ca toţi cetăţenii ţării noastre şi eu urmăresc cu cea mai mare atenţie politica internă şi externă promovată de către Partidul Comunist Român şi inima mi se umple de o deplină bucurie şi satisfacţie — ne scrie Ştefan Tănăsescu, revizor contabil la A.D.A.S. — Bucureşti. Declaraţia Marii Adunări Naţionale, cuvîntările conducătorilor de partid sunt pătrunse în întregime de cea mai profundă principialitate şi clarviziune. La baza elaborării lor stau înaltele principii ale ideologiei marxist-leniniste, precum şi dorinţa partidului nostru de întărire a unităţii şi prieteniei între ţările socialiste, în interesul cauzei socialismului şi păcii în întreaga lume. Eu şi familia mea asigurăm conducerea superioară de partid, personal pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, că vom depune toate eforturile pentru susţinerea politicii partidului, în lupta pentru libertate, prietenie intre popoare şi pace în Întreaga lume“. Din Odobeşti, judeţul Vrancea, prof. Constantin N. Gheorghi ne scrie : „Nicicînd poporul nostru nu s-a simţit mai strîns legat de partid, de Comitetul său Central, nu şi-a manifestat mai plenar adeziunea şi ataşamentul său fierbinte la politica partidului. In calitate de cadru didactic, am servit şcoala cu devotament aproape o jumătate de secol şi nu am precupeţit nimic pentru a da patriei oameni devotaţi binelui comun. Mă bucur din tot sufletul cînd văd pe toţi cetăţenii muncind cu rîvnă şi spor pentru a ridica România pe noi trepte de civilizaţie şi progres. Ca orice om cinstit, urez conducătorilor patriei noastre socialiste, în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, sănătate, pentru binele patriei şi poporului român“. „Comunistă fiind, mi se umple inima de bucurie cînd aud pe buzele fiecărui cetăţean cuvinte de mulţumire, de dragoste pentru partidul nostru, pentru Comitetul său Central, în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu — ne scrie Dima Georgeta, cadru sanitar la spitalul unificat din comuna Pleniţa, judeţul Dolj. Aprobăm cu toată convingerea recenta Declaraţie a Marii Adunări Naţionale, întreaga politică a partidului nostru, călăuzită de dorinţa sinceră de a întări relaţiile de colaborare şi prietenie cu toate ţările socialiste, cu toate popoarele, în interesul cauzei păcii şi progresului“. Manifestîndu-şi întreaga sa adeziune faţă de politica internă şi externă a partidului, Alexandru Roman din Bucureşti dă glas sentimentelor sale într-o poezie „Te vom urma, partid iubit" din care spicuim : „Un singur gînd străbate ţara / Din pieptu-ntregului popor / E semn că îţi urmăm chemarea / Iubit partid — conducător". „Sînt mîndru de politica înţeleaptă pe care o duc partidul şi statul nostru, politică care dă glas năzuinţelor celor mai fierbinţi ale întregului nostru popor , ne scrie inginerul Rusu Nicolae din Iaşi. Nu sunt membru de partid, dar subscriu cu toată adeziunea şi convingerea fiinţei mele la această politică. Îmi dau votul meu pentru ea".