Scînteia, august 1969 (Anul 38, nr. 8143-8172)
1969-08-01 / nr. 8143
PAGINA 2 UN NEINTRERUPT DIALOG CU MASELE Fiecare scrisoare - o idee, o opinie, un semnal cârora le datorăm deplină atenţie Gheorghe BLAJ prim-secretar al Comitetului judeţean Maramureş al P.C.R. Una din căile de cunoaştere a opiniilor cetăţenilor, care în acelaşi timp se dovedeşte a fi şi un izvor de concluzii practice extrem de utile pentru activitatea organelor de partid şi de stat, o constituie scrisorile ce le sunt adresate zilnic de către aceştia. Se înţelege de la sine că, în lumina noilor sarcini legate de perfecţionarea vieţii noastre sociale, rezolvarea acestor scrisori capătă o importanţă sporită în activitatea organelor de partid şi de stat care trebuie să răspundă într-o măsură tot mai mare problemelor ce-i interesează pe oamenii muncii. Tocmai acesta este şi sensul instituţionalizării prin hotărîri de partid şi de stat a muncii cu scrisorile care, în angrenajul întregii activităţi desfăşurate de organele şi organizaţiile de partid, reprezintă o pîrghie preţioasă pentru cunoaşterea preocupărilor multiple ale cetăţenilor. In primele 5 luni ale acestui an, numai comitetul judeţean de partid, consiliul popular judeţean şi consiliul judeţean al sindicatelor au primit peste 3 500 de scrisori atestînd înalta responsabilitate cetăţenească a oamenilor muncii din judeţul nostru, interesul crescînd cu care ei urmăresc activitatea organelor locale de partid şi de stat. Analizînd conţinutul acestor scrisori, oricine îşi dă seama de faptul că semnatarii lor sunt animaţi de o încredere profundă în politica partidului, de dorinţa de a contribui, prin propunerile şi sugestiile ce le fac, la bunul mers al lucrurilor in toate compartimentele de muncă. Prin intermediul scrisorilor cetăţenii aduc în discuţie probleme importante legate de sporirea eficienţei activităţii întreprinderilor industriale, dezvoltarea unităţilor agricole de pe cuprinsul judeţului, îmbunătăţirea deservirii populaţiei, gospodărirea oraşelor şi comunelor, valorificarea mai bună a resurselor locale, fac propuneri judicioase privind modul de aplicare a unor măsuri mai importante puse de organele de partid şi de stat în dezbaterea maselor. Tot în această ordine de idei aş sublinia că chiar şi din acele scrisori care ridică probleme cu caracter personal se desprind elemente preţioase care ne permit să tragem concluzii importante, cu valabilitate generală, pentru îmbunătăţirea activităţii noastre. Un grup de membri de partid şi muncitori de la Exploatarea minieră Şuior au sesizat comitetului judeţean de partid că în organizarea procesului de producţie există mari deficienţe: aprovizionare necorespunzătoare, utilaje şi mijloace de transport iraţional folosite, indisciplină în muncă, nerespectarea legislaţiei muncii, ceea ce a dus la fluctuaţie mare de muncitori, neajunsuri care periclitau îndeplinirea planului de producţie. Pe baza acestor sesizări, biroul comitetului judeţean de partid a trimis aici un colectiv din care au făcut parte activişti de partid, de sindicat, U.T.C., specialişti şi cadre din conducerea combinatului minier care, pe baza unui studiu la faţa locului, au stabilit măsuri concrete pentru înlăturarea lipsurilor semnalate. Unele cadre cu munci de răspundere au fost sancţionate pe linie de partid şi schimbate din funcţie. Concluziile şi măsurile stabilite au făcut obiectul unor discuţii in adunările generale ale organizaţiilor de partid, s-a organizat o dezbatere cu toţi salariaţii din exploatare. fireşte, aş mai putea da şi alte exemple asemănătoare. Doresc să subliniez insă un lucru: pentru ca fiecare scrisoare să-şi atingă ţinta, pentru ca munca de investigaţie făcută cu prilejul cercetărilor să aibă în adevăr finalitatea dorită, este necesar să demonstrăm o consecvenţă exemplară in urmărirea înfăptuirii măsurilor preconizate, în ducerea lor pînă la capăt. In evidenţa comitetului judeţean de partid şi a consiliului popular judeţean figurează numeroase scrisori care vizează activitatea deficitară a întreprinderii de gospodărie orăşenească a municipiului Baia Mare. De soluţionarea unora din aceste sesizări s-a ocupat Consiliul popular municipal Baia Mare, căruia îi este subordonată întreprinderea. Cu toate acestea, numărul scrisorilor care relevau grave neajunsuri ale I.G.C.-ului continuau să sosească. Comitetul judeţean de partid a hotărît să cerceteze direct şi mai amănunţit activitatea întreprinderii respective. Cu acest prilej au reieşit numeroase neajunsuri : reparaţiile urgente erau amînate In mod nejustificat, oamenii fiind purtaţi pe drumuri cu lunile, iar soluţionarea sesizărilor nu era urmărită cu răspunderea cuvenită. In prezent suntem în faza finalizării concluziilor şi a măsurilor menite să ducă la lichidarea rapidă a tuturor deficienţelor ce trenau de vreme îndelungată în această întreprindere. Pentru a preveni situaţii de genul celei amintite mai sus, am luat măsuri ca scrisorile adresate organelor locale să fie repartizate spre examinare şi soluţionare unor cadre competente, în primul rînd membrilor organelor de partid şi cadrelor din conducerea organelor şi organizaţiilor de stat, de masă şi obşteşti. Avînd In vedere faptul că, in munca cu scrisorile, problema esenţială este finalitatea precisă a acesteia, ne preocupăm In primul rînd de soluţionarea ca atare a cazului relatat In fiecare scrisoare. Dar In acelaşi timp este şi In avantajul activităţii noastre să descifrăm cu atenţie cauzele care au un caracter mai general Intr-o anumită perioadă, un număr de scrisori sosite pe adresa consiliului popular judeţean, a consiliilor sindicale, a Direcţiei pentru problemele de muncă şi ocrrotiri sociale se refereau la diferitele încălcări ale legislaţiei muncii Aceasta a determinat punerea în dezbaterea unei şedinţe comune lărgite a biroului comitetului judeţean de partid şi a comitetului executiv al consiliului popular judeţean a acestor aspecte sesizate de oamenii muncii Şedinţa a fost precedată de trimiterea unor colective care au controlat mai multe unităţi economice şi instituţii privind respectarea legislaţiei muncii. Pe baza acestor constatări, a controalelor efectuate de către membrii biroului comitetului judeţean şi ai comitetului executiv, cât şi a discuţiilor purtate în şedinţa amintită s-au putut trage concluzii nu numai In privinţa aspectelor de încălcare a legislaţiei muncii ci şi a ceea ce este mai important — asupra cauzelor acestora. Cele mai multe abateri îşi aveau izvorul în necunoaşterea sau greşita interpretare a unor acte normative, în lipsa de înţelegere a rolului jurisconsultului — ca specialist chemat să apare respectarea legilor şi nu ca funcţionar însărcinat să caute justificări „legale“ pentru motivarea deciziilor neîntemeiate. Pentru înlăturarea neajunsurilor, biroul comitetului judeţean a stabilit o seamă de măsuri prin care organele şi organizaţiile de partid şi de stat, sindicale, organele procuraturii şi justiţiei, Filiala Asociaţiei juriştilor au primit sarcina de a întări controlul şi îndrumarea în respectarea cu stricteţe a legislaţiei muncii, de a instrui şi ajuta comisiile de judecată, conducerile administrative ale unităţii, precum şi pe ceilalţi factori chemaţi să rezolve problemele ce se ridică în acest domeniu. Acum, după ce au trecut circa 2 luni de la măsurile luate, apreciem că numărul acestui gen de sesizări a scăzut simţitor. Ţinînd seama de complexitatea sarcinilor care stau în faţa organelor de partid şi de stat, de multitudinea problemelor ce se ridică zi de zi în cele mai diverse domenii de activitate, secretariatul comitetului judeţean de partid, biroul permanent al comitetului executiv al consiliului popular analizează periodic modul cum se soluţionează scrisorile oamenilor muncii. In toate cazurile cînd în cuprinsul scrisorilor se ridică mai multe aspecte, probleme ce reclamă un volum mare de muncă, se constituie colective formate din activişti de partid, de stat şi cadre de specialişti, conduse de un secretar sau alţi membri ai biroului, care analizează la faţa locului în mod amănunţit temeinicia celor sesizate, cauzele care le-au generat In urma constatărilor desprinse se prezintă propuneri in faţa secretariatului sau a biroului comitetului judeţean de partid pentru a adopta măsuri şi hotărîri corespunzătoare pentru ca acestea să aibă eficacitatea scontată, ele sunt aduse la cunoştinţa organizaţiilor de partid, conducerilor unităţilor, în unele cazuri întregului colectiv în scopul creării unui climat propice folosirii opiniei de masă Aparatul de partid tovarăşii care au cercetat scrisorile îşi aduc efectiv contribuţia la înfăptuirea măsurilor preconizate. S-a statornicit, de asemenea, în practica noastră ca periodic secretariatului comitetului judeţean de partid să i se prezinte sinteze cu aspectele mai deosebite care se desprind din scrisorile oamenilor muncii. Cu toate acestea mai există şi situaţii cînd unele cadre cu munci de răspundere nu acordă atenţia cuvenită muncii cu scrisorile la un recent control efectuat de către comitetul judeţean de partid au fost intrlnite cazuri de tratare cu superficialitate a scrisorilor, tocmai din partea unor cadre de la care ne-am fi aşteptat să dea exemplu şi in acest domeniu la Consiliul popular municipal Baia Mare. de pildă, din cele peste 240 scrisori sosite in primele 4 luni ale acestui an, au fost repartizate prim-vicepreşedintelui doar una singură, dar şi aceasta a fost transferată, spre soluţionare, unui funcţionar, iar secretarul consiliului, din cele 3 scrisori primite, a soluţionat personal doar una, în timp ce vicepreşedintelui i-au fost repartizate nu mai puţin de 88 de scrisori. Un asemenea stil defectuos mai întîlnim şi la Consiliul popular municipal Sighetul Marmaţiei. Uniunea judeţeană a cooperativelor de consum. Uniunea judeţeană a cooperativelor agricole de producţie Concluzia esenţială pe care o desprindem din munca noastră de rezolvare a scrisorilor este aceea că nici un efort nu este prea mare, că trebuie să facem tot ceea ce ne stă în putinţă pentru ca activitatea desfăşurată în acest domeniu să corespundă pe deplin dorinţei cetăţenilor de a-şi aduce contribuţia la înlăturarea neajunsurilor, anomaliilor, a tot ceea ce este învechit şi împiedică mersul nostru înainte. Dînd curs întotdeauna acestei dorinţe, noi înfăptuim un act de înaltă ţinută civică, stimulăm iniţiativele creatoare, întărim legătura partidului cu oamenii muncii. Niciodată de la eliberarea ţării viaţa politică nu a cunoscut o asemenea efervescenţă ca aceea declanşată de ampla dezbatere a documentelor pregătitoare ale celui de-al X-lea Congres al P.C.R. întregul popor şi-a exprimat aprobarea deplină faţă de politica partidului, faţă de jaloanele dezvoltării ţării stabilite în Tezele C.C. al P.C.R şi proiectul de Directive. Punerea în discuţia maselor largi a liniilor care vor configura dezvoltarea noastră pe o perioadă îndelungată, amplul dialog al partidului cu poporul au ilustrat, o dată mai mult, deosebit de pregnant, că întreaga politică a P.C.R este izvorîtă din cunoaşterea năzuinţelor şi intereselor poporului, pe care le slujeşte cu devotament. In acest fel este continuată şi adîncită practica democratică încetăţenită în anii ce au urmat Congresului al IX-lea al P.C.R., de a consulta masele largi ale oamenilor muncii asupra problemelor fundamentale ale politicii partidului şi statului, de a le stimula participarea la conducerea vieţii social-politice, la progresul general al societăţii noastre. Acest exemplu strălucit de întărire continuă a legăturii cu poporul, pe care ni-l dă conducerea partidului, constituie pentru Comitetul judeţean de partid Covasna un imbold puternic mobilizator de a-şi perfecţiona stilul şi metodele de muncă în consultarea maselor, în comunicarea permanentă cu oamenii muncii din întreprinderile, unităţile agricole socialiste, instituţiile judeţului. Fiindcă aşa cum se arată în Tezele C.C. al P.C.R., perfecţionarea activităţii organelor şi organizaţiilor de partid presupune, ca o condiţie hotăritoare, participarea largă a comuniştilor la studierea realităţii, elaborarea şi înfăptuirea sarcinilor, prin promovarea neabătută a principiului muncii colective, întărirea contactului cu masa membrilor de partid, inepuizabilă sursă de iniţiativă şi acţiune. In practica noastră, nu odată ne-am putut convinge de relaţia strînsă dintre receptivitatea manifestată de organele şi organizaţiile de partid la sugestiile maselor şi instaurarea unui climat general de receptivitate. De aceea căutăm să imprimăm acest caracter de dialog viu, să transformăm un Instrumente receptive la impulsurile vieţii, în primul rînd, plenarele comitetului judeţean de partid, ale comitetelor orăşeneşti, comunale, să barăm, începtnd de aici, formalismul, să deschidem posibilităţi ca fiecare comunist să-şi poată spune opinia, cu convingerea că poate contribui la realizarea progresului într-un domeniu sau altul de activitate De exemplu, în plenare ale comitetelor de partid, în şedinţe ale birourilor judeţean, municipal, orăşeneşti, s-au abordat, nu o dată, diferite aspecte ale vastei acţiuni de organizare ştiinţifică a producţiei Aceste dezbateri au fost prefaţate însă de studii temeinice, în cursul elaborării cărora a fost investigată multilateral părerea comuniştilor, a altor cetăţeni, sintetizîndu-se astfel concluziile decurgînd din experienţa colectivă. Tot aşa a fost posibil ca, pe baza aplicării propunerilor maselor, să se treacă la o mai bună valorificare a resurselor de materiale de construcţii, să se înfiinţeze o întreprindere de industrie locală, care contribuie la asigurarea cu cărămizi, ţiglă, prefabricate, cahle de teracotă, a şantierelor din judeţ Paralel cu organizarea dezbaterilor, cu lărgirea problematicii lor , orientată spre aspecte principale din viaţa judeţului, comitetul judeţean de partid este preocupat să lărgească aria de consultare a maselor, de investigare a părerilor membrilor şi nemembrilor de partid în diferitele probleme Socotim că nu trebuie să ne lase indiferenţi cum este sondată opinia cetăţenilor, ce suprafaţă de cuprindere acoperim, în ce măsură reuşim să stimulăm cel mai larg Interes ? Indicaţia din Tezele C.C. al P.C.R. referitoare la datoria organizaţiilor de partid de a se sprijini pe ceea ce este mai valoros, mai progresist în societatea noastră presupune tocmai cunoaşterea temeinică a potenţialului de glndire şi iniţiativă din fiecare organizaţie de partid, din fiecare colectiv de muncă. In acest sens considerăm că mai avem mult de făcut pentru ca, pretutindeni, să fie folosite cu eficienţă mijloacele existente pentru promovarea unui dialog viu cu masele. Instituţionalizarea comitetelor de direcţie şi a adunărilor generale ale salariaţilor a înlesnit o mai largă participare a maselor la conducerea activităţii economice, răsfrîntă în rezultatele superioare ce se obţin cu pretutindeni însă forma organizatorică nouă se reflectă în progrese calitative pe măsura aşteptărilor şi posibilităţilor. Cauza acestei anomalii constă în persistenţa unor practici vechi care, neînlăturate radical, încearcă să „coexiste* cu noul. Ele vizează mai ales ceea ce eu aş numi capacitatea de a trece de la vorbe la fapte. Iată un exemplu cu prilejul adunărilor generale ale salariaţilor, la fabrica „Mobila“ din Sfîntu Gheorghe, numeroşi participanţi au făcut propuneri destinate îmbunătăţirii muncii (executarea unor maşini de cepuit, îmbunătăţiri privind şlefuitul în bandă etc.) Aceste propuneri au fost stimulate şi de faptul că oamenilor li s-a cerut să aducă o contribuţie mai activă la organizarea muncii, li s-a arătat că, prin noua formă de organizare a conducerii economice, le revin drepturi şi răspunderi noi. Iar ei şi le-au însuşit în destule cazuri, însă, imperativul consultării colectivului de muncă al întreprinderii a fost înţeles de comitetul de direcţie doar ca o obligaţie de a înregistra propunerile fără a investi eforturi pentru materializarea lor Din asemenea stări de lucruri, comitetul judeţean de partid trage concluzia necesităţii unei activităţi mai hotărite pentru ca noile forme de conducere a economiei să fie pretutindeni folosite în spiritul în care au fost concepute, de instrumente democratice, menite să asigure o mai intensă participare a salariaţilor la rezolvarea treburilor întreprinderii. Aceasta cu atît mai mult cu cît viitoarea dezvoltare a economiei judeţului, în ansamblul dinamicii ţării, impune exigenţe considerabil sporite, care vor putea fi îndeplinite numai prin larga, colectiva angajare a maselor, întărind controlul şi îndrumarea exercitate de organizaţiile de partid în aceste direcţii, socotim că este obligatoriu ca ele să fie însoţite de prezenţa mai frecventă a cadrelor din conducerea organelor de partid, de stat, a organizaţiilor de masă, în mijlocul oamenilor muncii, în scopul unui contact direct, fără intermediari. De aceea, membrii biroului comitetului judeţean de partid, ai comitetului executiv al consiliului popular judeţean, alte cadre din conducerea judeţului participă la întîlniri cu diferite categorii de cetăţeni, le explică sensul unor măsuri elaborate de partid, le ascultă propunerile, Informează asupra aplicării sugestiilor lor. Dintr-o astfel de întîlnire cu cadre didactice, de exemplu, a reieşit necesitatea înfiinţării în judeţ a unei şcoli profesionale, propunere în scurt timp aplicată la propunerea cetăţenilor din comuna Ozun s-au luat măsuri de folosire — prin amenajarea unei sere legumicole — a surplusului de aburi de la fabrica de spirt din localitate. Dialogurile de felul acesta stimulează, întăresc răspunderea cadrelor şi răspunderea cetăţenilor, care se conving că pe umerii lor apasă efectiv datorii importante Ele ne-au ajutat să adoptăm măsuri importante privind mai buna valorificare a resurselor naturale ale judeţului (ape minerale, posibilităţi de lărgire a bazei turistice) şi de înfrumuseţare a localităţilor Subliniind necesitatea perfecţionării cadrului Instituţional de consultare a cetăţenilor. Tezele C.C. al P.C.R arată că vor fi larg dezvoltate formele obşteşti de dezbatere a principalelor probleme politice şi sociale, a proiectelor de legi şi hotărîri, schimburile de opinii, consfătuirile, acordîndu-se toată atenţia sporirii rolului opiniei publice în conducerea vieţii sociale Consider că realizarea acestor măsuri pune în faţa noastră sarcina unei acţiuni perseverente pentru atragerea maselor la conducerea treburilor obşteşti Mă gîndesc, în acest sens, la necesitatea întăririi rolului deputaţilor, al comitetelor de cetăţeni, al comisiilor permanente, domenii cu foarte largi posibilităţi de exprimare a opiniei cetăţeneşti Fiindcă, şi aici, contactul cu cetăţeanul este minat uneori de formalism — aşa cum s-a întîmplat, de exemplu, la întîlniri ale cetăţenilor din satul Dunga, cu prilejul alegerilor din martie a.c., cînd propuneri utile au rămas nerezolvate , iar contribuţia efectivă a deputaţilor la mobilizarea oamenilor muncii pentru dezbaterea problemelor importante este cîteodatâ neglijată Fireşte, sînt multiple căile de dezvoltare a dialogului cu masele, exprimînd democratismul orînduirii noastre A le folosi, a le perfecţiona, a le îmbogăţi conţinutul, iată o îndatorire fundamentală subliniată de documentele pentru cel de-al X-lea Congres O îndatorire căreia Comitetul judeţean de partid Covasna ii va răspunde prin mobilizarea energiei şi Iniţiativei oamenilor muncii de pe aceste meleaguri ale ţării in înfăptuirea politicii partidului. Cit mai multe minţi să gîndească, cit mai multe glasuri să vorbească despre treburile obşteşti Király CAROL prim-secretar al Comitetului județean Covasna al P.C.R. „Una din sarcinile principale este jp6!,tecţiontir£Q I căilor de atragere multilaterala a maselor populare la activitatea organelor de stat, la conducerea întregii societăţi. Conducind în continuare, nemijlocit, procesul de dezvoltare a democraţiei socialiste, partidul nostru va asigura intensificarea participării tuturor categoriilor de cetăţeni la dezbaterea şi elaborarea politicii interne şi externe, la adoptarea Celor mai importante decizii şi măsuri privind evoluţia societăţii, astfel ca progresul României să fie în tot mai mare măsură expresia contribuţiei colective a întregii naţiuni“. (DIN TEZELE C.C. A. P.C. R. PENTRU CONGRESUL AL X-LEA AL PARTIDULUI) SCINTEIA — vineri 1 august 1969 PAJIŞTILE AU DEPĂŞIT „PINUL". DE CE NU SE IAU MĂSURI PENTRU CREAREA REZERVELOR DE FURAJE? Precipitaţiile abundente au favorizat dezvoltarea puternică a vegetaţiei. In prezent sunt condiţii pentru a asigura cantităţi îndestulătoare de furaje necesare în perioada de iarnă şi pentru a crea însemnate rezerve. Strîngerea fără pierderi a bogăţiei de ierburi, formarea unor stocuri de rezervă constituie o modalitate de a preveni situaţii de felul celor întîlnite cu nu prea multe luni în urmă cînd, din cauza secetei din anul trecut şi a prelungirii iernii, lipsa furajelor a determinat scăderea producţiei animale. Experienţa multor cooperative agricole demonstrează însemnătatea măsurilor de prevenire a unor astfel de situaţii păgubitoare După cum ne-a relatat tovarăşul Fătu Şocariceanu, preşedintele cooperativei agricole Banca, judeţul Brăila, anul trecut s-au însilozat 8 000 de tone nutreţuri — cantitate cu mult peste nevoile fermelor zootehnice. Cea mai mare parte a acestora a provenit din culturile duble însămînţate pe 700 de hectare, după recoltarea cerealelor păioase. Spiritul de prevedere al cooperatorilor s-a soldat cu un mare cîştig pentru ei, cît şi pentru alte cooperative agricole din Şuţu, Ţibăneşti şi Deduleşti, cărora le-au fost împrumutate circa 2 000 de tone de nutreţuri Este un exemplu din multe altele care atestă valoarea spiritului de prevedere ce trebuie să-şi manifeste prezenţa în toate cooperativele agricole. Prisosul de azi poate constitui rezervele preţioase de mîine, dacă cositul, transportul şi depozitarea se fac în condiţii corespunzătoare şi intr-un timp cît mai scurt. Numai în cooperativele agricole mai sînt de recoltat sute de mii de hectare de trifoliene şi fîneţe naturale. Ploile care au favorizat vegetaţia constituie însă un impediment serios în prepararea finului de calitate, provocînd uneori pierderi de 40—50 la sută din valoarea nutritivă. Iată de ce pentru a cîştiga substanţe nutritive echivalente cu cele necesare pentru a produce sute de mii hl de lapte, sau milioane kilograme de carne, este nevoie ca, în toate unităţile agricole, să se urgenteze recoltatul nutreţurilor. Aşa cum arată experienţa de veche tradiţie a ţărănimii, pentru a evita degradarea finului este deosebit de utilă folosirea suporţilor de lemn şi a altor mijloace pentru uscarea finului, depozitarea acestui preţios nutreţ în fînare şi şoproane sau în şire bine vîrfuite. În ultimii ani, în întreprinderile agricole de stat şi în multe cooperative agricole s-a extins uscarea finului cu ajutorul curenţilor de aer produşi de electroventilatoare. In judeţul Arad — ne spunea ing Mihai Caragea, director adjunct al Direcţiei agricole judeţene — cooperativele agricole folosesc, în mod curent, peste 100 de electroventilatoare. Numai de la prima coasă de trifoliene s-au strîns cu 3 000 tone de fîn mai mult decit în tot anul trecut Şi în cooperativele agricole din judeţul Brăila, calitatea nutreţului uscat prin ventilaţie este mai bună. De la primele două ■ coase de trifoliene s-au strîns cu peste 8 000 tone de fîn mai mult decît în întregul an precedent. Din datele centralizate la Consiliul Superior al Agriculturii reiese că există mari suprafeţe de fîneţe naturale şi trifoliene necesare, îndeosebi în judeţele Harghita, Suceava, Sibiu, Hunedoara, Bistriţa-Năsăud şi altele, unde este nevoie de acţiuni energice şi urgente pentru grăbirea recoltării furajelor în unele cooperative agricole din judeţul Suceava, printre care Mihoveni, Todireşti şi Bilca, pînă acum cîteva zile nu se încheiase nici prima coasă la trifoliene în aceste unităţi, dacă nu se vor lua măsuri urgente pentru strîngerea furajelor, nu se asigură nici strictul necesar pentru hrana animalelor Cu totul nejustificată este tendinţa de automulţumire a unor consilii de conducere ale cooperativelor agricole care se limitează la realizarea prevederilor minime înscrise în planurile de producţie privind balanţa furajelor. Or, în multe cazuri, aceste prevederi nu sunt în concordanţă cu nevoile reale de furaje şi cu cerinţele pentru valorificarea întregului potenţial al animalelor Nu pot fi luate drept literă de lege asemenea calculaţii care prevăd asigurarea furajelor pentru realizarea unui nivel al producţiei de lapte de numai 1 500—2 000 litri, din moment ce capacitatea productivă a vacilor depăşeşte plafonul de 3 000 litri. In cooperativele agricole din judeţul Suceava s-a prevăzut să fie insilozate numai 1 000 de tone de ierburi şi alte resurse de nutreţuri verzi, timpurii. Pînă la 24 iulie au fost insilozate 2 325 tone. Direcţia agricolă se mulţumeşte să raporteze forurilor de resort depăşirea „substanţială" a planului de insilozări timpurii. Dar ce fel de depăşire este aceasta cînd se aşteaptă sosirea toamnei pentru a se realiza, pe bază de porumb, cantitatea de 40 000 de tone de nutreţuri insilozate prevăzute pentru acest an in cooperativele agricole . „Depăşirea planului* este, de fapt, asigurată in proporţie de o treime numai la cooperativa agricolă din Plopeni. Or, judeţul Suceava are 95 de cooperative agricole care ar putea să insilozeze multe mii de tone de nutreţuri. Asemenea situaţii se întrlnesc în multe alte judeţe Schimbarea opticii privind realizarea şi depăşirea unor planuri minime, întocmite în iarna trecută cînd nu se putea cunoaşte producţia care acum se vede pe cîmp, este o necesitate indispensabilă. Cu atît mai mult cu cît prin aplicarea metodelor de nisilozare se reduc pierderile de substanţe nutritive cu circa 30—40 la sută, faţă de uscarea aceloraşi nutreţuri în brazde, pe vreme ploioasă in acest rcod, pe lingă utilizarea silozurilor rămase din anii trecuţi, poate fi aplicată metoda însilozării la suprafaţă, intre baloti de paie. Această metodă modernă permite obţinerea de furaje insilozate de bună calitate, cu condiţia efectuării lucrărilor intr-un timp cît mai scurt şi a presării puternice a nutreţurilor verzi. Mai mult decît în oricare dintre anii precedenţi, umiditatea ridicată din sol asigură posibilitatea practică de a obţine a doua recoltă pe aceleaşi suprafeţe de teren de pe care se recoltează cerealele păioase, prin însămînţarea culturilor alimentare şi furajere. Este pozitiv faptul că, în scopul creării de rezerve de nutreţuri insilozate, cooperativele agricole din judeţele Olt, Brăila, Ialomiţa şi altele au luat măsuri pentru ca suprafeţele prevăzute iniţial să fie majorate cu circa 10 000 de hectare de culturi succesive în fiecare judeţ. Este o acţiune de mare însemnătate economică deoarece o producţie de 10—20 tone de masă verde la hectar cit se poate realiza din culturile succesive reprezintă de cîteva ori mai mult decît producţia obişnuită a pajiştilor naturale. Unităţile agricole pot deci asigura cantitatea de masă verde pentru hrana animalelor în perioada de toamnă şi cerinţele de nutreţuri insilozate pentru iarnă. Totodată, prin însilozare, furajele din culturile succesive se păstrează timp îndelungat, ele putînd constitui rezerve pentru mai mulţi ani Sînt considerente economice de maximă însemnătate care atestă necesitatea de a urgenta lucrările de pregătire a terenului şi de însămînţare pe suprafeţe cît mai mari. In acest scop este nevoie ca atunci cînd combinele nu pot lucra în lanurile de grîu, să fie utilizate tractoarele la pregătirea terenului, cîştigîndu-se astfel zile preţioase pentru obţinerea unei recolte bogate de masă verde din culturile succesive. Ne aflăm într-un sezon de vîrf de lucrări în agricultură cînd trebuie strînsă fără pierderi recolta de grîu, de furaje şi alte culturi. În fiecare unitate agricolă este nevoie de folosirea judicioasă a forţelor de muncă şi a mijloacelor mecanizate, în aşa fel incit toate lucrările să fie efectuate fără întîrziere. Practica încetăţenită la unele organe agricole de a se ocupa cu redistribuirea furajelor între unităţi in cursul iernii şi primăverii necesită să fie înlocuită cu măsuri eficiente, luate din timp, care să prevină deficitul balanţei furajere şi să asigure crearea unor rezerve cît mai mari. In acest sens, cel mai eficient sprijin poate şi trebuie să fie acordat cooperativelor agricole acum cînd fie că există furaje pe cîmp, fie că acestea pot fi produse in cantităţi suficiente. C. BORDEIANU O nouă şi originală unitate de alimentaţie publică în Capitală Cunoscuta clădire de pe strada Poenaru Bordea nr. 2 a căpătat o nouă înfăţişare Este întinerită şi mai frumoasă ca oricînd Sub denumirea de restaurantul „Bucur“, ea îşi va primi mine primii oaspeţi. Am intrat in restaurantul modern cu cîteva zile înainte de a-şi începe activitatea. Care e profilul specific al noii unităţi ? Are o cramă la parter, un salon bizantin mobilat în stil de epocă, un altul maur cu o seră de flori şi fîntîna, un salon medieval cu plafonul şi lambriurile din lemn pictat, cu armuri de epocă, unul oriental, cu plafonul şi pereţii în decoraţiuni specifice sculptate, un altul brîncovenesc şi salonul românesc cu arhitectură şi mobilier proprii anului 1900. E plăcut intr-adevăr să petreci o seară Intr-un decor atît de original, unde fantezia şi măiestria se manifestă din plin Totul este îmbietor, vădind bun gust şi exigenţă, preocupare pentru a oferi publicului un cadru cît mai atrăgător Mobilierul se încadrează armonios în întreaga arhitectură a saloanelor învăluite în lumina Incandescentă şi fluorescentă în saloanele de la etaj „lămpile" vizibile şi invizibile sunt integrate organic in ambianţa decoraţiunilor. Cu pitoreasca cramă compusă din patru saloane — de tip vînătoresc, dobrogean, ardelenesc, moldovenesc — fiecare decorate corespunzător zonei respective — şi cu frumoasa şi încăpătoarea grădină de vară, cu peluze de gazon, vegetaţie naturală foarte bogată Împrejmuită cu pomi bătrini şi o fîntîna arteziană, cu drumuri de acces străjuite de arbuşti şi cu mese înconjurate de garduri vii, încheiem scurta prezentare a celei mai noi dintre unităţile comerciale bucureştene. O menţiune specială despre sistemul de ventilaţie prezent în toate saloanele, la cramă, precum şi în bucătăriile şi laboratoarele unităţii Să nu omitem insă esenţialul atenţia cu care personalul îşi propune să-i servească pe consumatori, calitatea şi varietatea meniurilor. Unitatea va servi în permanenţă o gamă cit mai bogată de preparate culinare specifice bucătăriei indigene, iar la comandă şi preparate străine. La aceasta se pot adăuga minuturi la comandă de orice gen, specialităţi din peşte, vînat, melci, raci, pui de porumbei, preparate de bufet, salate şi fructe de sezon şi o gamă completă de băuturi indigene de cea mai bună calitate, băuturi străine. La restaurantul „Bucur“, confortul, buna servire, ambianţa plăcută, respectul şi solicitudinea vor fi argumente de ordin practic ce vor pleda pentru bunul renume al unităţii. Aurelia GOLIANU