Scînteia, octombrie 1969 (Anul 38, nr. 8203-8233)
1969-10-09 / nr. 8211
I FAPTUL DIVERS De trei ori vinovat Restaurantul din Borsec. Conducătorul auto Ioan Ardeleanu, de la autobaza Reghin, făcea un chiolhan in lege, împreună cu nişte prieteni. Noaptea Urdu, direct de la şpriţ, s-a urcat la volanul maşinii. N-a făcut decit citeva sute de metri şi l-a accidentat grav pe Gheorghe Pataki, care mătura strada. Fapta următoare a lui Ardeleanu este şi mai gravă. El a tîrit rănitul, din stradă, pe trotuar şi... a plecat mai departe, lăsindu-l in stare de inconştienţă. Victima a fost găsită mai tirziu de un paznic şi transportată la spital. In aceeaşi noapte, organele de miliţie l-au arestat pe făptaş. El va suporta rigorile legii. O merită cu prisosinţă. Ce se petrece în Dîmboviţa Recent, lucrători de miliţie din inspectoratul judeţean Dîmboviţa au efectuat un control pe linia verificării legalităţii transporturilor de produse agricole și asigurării pazei pe cimp a recoltei. Dintre constatări reținem : în 24 cooperative agricole, produsele se transportau de pe cimp la magazie sau la baza de recepție fără nici un fel de acte ; la 25 cooperative agricole și doua ferme ale I.A.S. nu exista nici un fel de preocupare pentru paza bunurilor recoltate şi rămase pe cimp , atelajele şi autocamioanele aparţinînd unui număr de 7 cooperative agricole efectuau transporturi pentru diferite persoane, fără taxare legală. Tot cu această ocazie au fost surprinse 72 de persoane care furaseră produse agricole de pe cimp sau din incinta cooperativelor agricole şi Întreprinderilor agricole de stat. Ce se întîmplă in Dîmboviţa — curge apa la deal ? Se cară nuci cu furca ? E limpede că lucrurile merg de-a-ndoaselea. PAGINA 2 Procesul conştiinţei cînd se judecă? _ Intoarcîndu-se acasă, Gy. D. din Tirgu-Mureş a simţit gol în jurul său. Soţia lipsea (Lipseşte şi azi, după aproape doi ani). A anunţat miliţia, prietenii — nimic. După 6 luni a aflat că fugise cu un altul Cine este acest „altul“ ? Ioan Kővári din Rodna, judeţul Bistriţa-Năsăud (de a cărui urmă a dat miliţia) în vîrstă de 50 de ani, bunic, om care a mai abandonat 3 soţii şi tot atîţia copii, tehnician stomatolog. Ce face însă Eva, fetiţa de 3 ani şi jumătate, pe care mama, concubină, a părăsit-o de aproape doi ani ? Este la vechiul cămin părintesc, împreună cu tatăl ei, bine îngrijită. Din interese... materiale, mama şi-a adus aminte că are şi o fetiţă. Aşa au început procesele. 15 la numit Autoritatea tutelară, comisia de cetăţeni, judecătoria ajung la convingerea că locul fetiţei este la căminul tatălui. A urmat un nou proces — recursul. Spre stupefacţia tuturor, copilul este încredinţat de tribunalul Judeţean Mureş, pentru educare, aşazisei familii a concubinilor. Acum tatăl aşteaptă un proces al conştiinţei şi adevărului şi e legii, am adăuga noi. Pentru că legea trebuie să ţină seama de interesele reale, materiale şi morale, ale copilului. A cui eşti, soro? De vreo două săptămîni, timplarul de la C.S.A.P.C. Argeş lucrează de zor. Nu la un proiect deosebit de important (cum s-ar crede), ci la o bibliotecă. Cu rafturi, răftuleţe, ca toate bibliotecile. Dar in plus, ca o particularitate esenţială, biblioteca e... particulară. Şi n-ar fi nimic rău in asta dacă n-ar fi — aşa cum este — lucrată în timpul producţiei şi, fireşte, pe banii statului. Ce „carte" de vizită o fi prezentînd viitorul ei posesor (după informaţia noastră e vorba de tovarăşul director, Valeria Manu), deşi poate permite o asemenea parte (citiţi ilegalitate !), înseamnă că cineva nu stă in... raftul lui. Reaşezaţi-l Pe foc ! Ni se semnalează de mai mulţi corespondenţi ai rubricii că în blocurile racordate , sistemul de termoficare din Capitală, radiatoarele continuă să rămînă reci şi după primele 8 (opt) zile ale lui octombrie. La fel de reci cum continuă să rămînă funcţionarii consiliului popular la semnalele locatarilor din complexul „Miciurin", bunăoară, cărora li s-a inclus în calculele de întreţinere pe septembrie costul încălzirii pe luna în curs. Le recomandăm cu căldură : puneţi birocraţia şi nepăsarea pe foc. Ce ne-am mai încălzi ! Rubrică redactată de Ştefan ZIDARNA Gheorghe DAVID a» sprijinul corespondenţilor „Scînteii" •''•'Sb wSSr :;fig/.BH>;":"xvx‘HBf • -x-■' '':"'|$ÍÉx-x %§§$’• ’ ••TKjB-. IK'''-' . Azi, in obiectivul fotografic La bazele de recepţie nu are ecou îndemnul de ,a folosi din plin fiecare zi, fiecare oră pentru terminarea recoltării ? întrebăm, pentru că iată, miercuri dimineaţa, la ora 11,15, în faţa basculei de la baza de recepţionare din Călăraşi se adunaseră şir de camioane. Dar nu avea cine săi., cîntărească. Nu era cantaragiul. Dumnealui începe programul după ora 7 E nevoie să mai explicăm ce pagube aduce, acum, în plină campanie, imobilizarea mijloacelor de transport printr-o asemenea atitudine iresponsabilă ? Că cei de la baza de recepţie nu au respect pentru munca şi efortul altora, este limpede'' 'Dar „şefi" care să-i cheme la ordine au 7. Socotim că în zilele care au mai rămas pînă la încheierea recoltării, acolo unde situaţia o cere, bazele de recepţie trebuie să lucreze fără întrerupereoi şi noapte. La cîţiva kilometri mai departe, la pătulele fabricii de nutreţuri combinate alt şir de camioane în raid-fulger prin Bărăgan, şi anume in judeţele Ilfov, Ialomiţa şi Brăila, oferă numeroase aspecte privind desfăşurarea lucrărilor agricole de sezon. Pot fi consemnate multe lucruri pozitive. Ne-am oprit însă asupra modului cum se fac recoltarea, transportul şi depozitarea porumbului. Şi nu întîmplător. Recolta este bună şi de aceea trebuie efectuat un mare volum de lucrări. La Slobozia, tov. Vasile Marin, prim-secretar al comitetului judeţean de partid, spunea : „Avem de strins un volum uriaş de produse agricole. Este o muncă colosală“. Spre convingere, tovarăşul prim-secretar ne prezintă şi cifre. Trebuie transportate 600 000 tone porumb, 300 000—100 000 tone sfeclă, iar dacă se adaugă și subprodusele rezultă două milioane tone. Este intr-adevăr nevoie de multă muncă, de capacitate organizatorică pentru ca, alături de semănat, să se facă și transportul din cimp al produselor. In multe locuri recoltatul porumbului este avansat. La cooperativa agricolă Scînteia — Ialomiţa, din cele 1 860 ha cultivate cu porumb au fost recoltate 1200 ha şi a fost obţinută o recoltă de 4 600 kg la hectar. Pînă acum s-au livrat la contract 2 700 tone şi s-a hotărît de către cooperatori să se livreze suplimentar alte 1 500 tone, pentru care vor încasa 1 700 000 lei. Iată o treabă de buni gospodari, pentru care merită toate laudele ! Bune rezultate au şi cooperatorii din Iaşu. Dar în unele cooperative agricole şi întreprinderi agricole de stat recoltarea, transportul şi livrarea porumbului decurg anevoios. Exemplificări: care aduceau porumb de la I.A.S. Roseţi-Luncă. De ce stăteau ? Aici nu erau oameni care să facă descărcatul. Iată care este timpul de încărcare-descărcare a camioanelor. Camionul 21 B 5044 a plecat din cimp la 6,30 şi a sosit la bază la 7 Pleacă înapoi la cimp la 9,30 şi soseşte la ora 10. Abia la ora 12, din nou spre bază, unde rămîne imobilizat pînă la 15,20. Deci, în 9 ore, două transporturi pe o distanţă de 7,8 kilometri. Să te miri atunci că auzi mereu plîngeri : „nu avem mijloace de transport“ ? Baza de recepţie Bărăganu, judeţul Brăila : şir de camioane şi remorci. Aici era şi cine să cîntărească şi, cipe... sâ.'J'.desparce. Insă silozul nu ,avea decît un elevator şi de aceea descărcatul se făcea în ritm de melc. „Am venit la ora 7 şi, vedeţi, este trecut de 10 şi n-am descărcat" — spunea Gh. T. Bîbicu, din cooperativa agricolă „23 August"-Viziru. Ar trebui un elevator şi pentru ridicarea răspunderii. La baza de recepţionare a... timpului pierdut De ce, tovarăşi directori? Ia întreprinderile agricole de stat Slobozia şi Dragalina, ieri, pe la ora 8, combinele de recoltat porumb nu porniseră. De ce, tovarăşi directori ? (Urmare din pag. I) Stolz, preşedintele cooperativei agricole din comuna Vladimirescu, am mers la o tarla de 80 hectare, pregătită pentru grîu. „Să vă arătăm sămînţa — ne invită preşedintele. Este în cealaltă parte a tarlalei“. — Bună ? — Bună ! Ne-au venit pentru ea şi buletinele Desfacem cîţiva saci, luăm cite un pumn de boabe, pe care le vînturăm în mină Nenumărate boabe sînt sparte : se adaugă prezenţa nedorită a multor seminţe de orz, măzăriche, buruieni etc Să fie o eroare ? Ne adresăm inginerului agronom al cooperativei, Tudor Alexandrescu : — Nu vă face impresia că griul acesta, deşi are buletinul de calitate, deţine mult prea multe impurităţi . — Impresia aceasta o am şi eu Ce pot spune sigur este că sîntem în posesia buletinului roşu al calităţii în aceeaşi zi eram la laboratorul de control al calităţii seminţelor din Arad, de pe lîngă direcţia agricolă Cerem buletinele de analiză ale celor 100 tone seminţe de grîu, trimise de cooperativa Vladimirescu Rezultă că atît puritatea, cît şi alte însuşiri calitative se află la limitele inferioare, dar... totul este bine Cerem şi pungile cu sămînţa de probă Miracol I Grîu curat, ici-colo cite o impuritate Să fie oare alt grîu 7 Să se fi încurcat pungile? Inginerul Emil Marin, şeful laboratorului, exclude această posibilitate. „Noi mergem adesea pe teren, facem contraprobe , s-ar teme să schimbe cineva, la faţă, probele“. „ La cooperativa Vladimirescu aţi fost ? — Acolo nu, dar vom merge. Poate că probele au fost „recoltate“ de un nepriceput Dar o întrebare se impune : cum este posibil ca într-o problemă-cheie, legată riguros de ştiinţă, cum este aceea a calităţii seminţelor, să se meargă pe impresii ? Şi altceva : de ce, ulterior, cînd s-a convenit ca operaţia de selectare să fie făcută de către baza de recepţie Curtici, nu s-a cerut refacerea acestei lucrări ? Cooperativa a aruncat în vînt 10 000 lei, cit a costat această operaţie făcută de mîntuială Dar aceşti zece mii sînt doar un mizitic pe lingă paguba cea mare, de sute de mii de lei, determinată de calitatea necorespunzătoare a seminţelor Cine a „mistificat" probele de seminţe, de ce s-a ajuns la această situaţie intolerabilă ? In interesul cooperativei, al cooperatorilor se impune ca adunarea generală şi desigur organele agricole să stabilească cine poartă vina pentru acest „caz de dijmuire a plinii", să stabilească daunele, iar vinovaţii să plătească Cele relatate arată că in judeţul Arad mai sunt cazuri de toleranţă faţă de calitatea slabă a seminţelor. Intrucît, în judeţ, există încă mari suprafeţe neînsămînţate, direcţia agricolă să organizeze, în cel mai scurt timp, controale sistematice şi contraanalize cu privire la calitatea seminţelor. Şi în unele cooperative din judeţul Buzău, unde însămînţările sînt mai avansate, se întîlnesc cazuri cînd Inginerii agronomi continuă „să închidă ochii“ faţă de calitatea slabă a seminţelor La cooperativa Săhăteni, bunăoară, s-au semănat circa 90 hectare cu grîu, deşi sămînţa primise buletine negative de la laboratorul din Ploieşti. Iată ce ne declară contabila Evdochia Rafira : — Preşedintele nostru este plecat la Mizil, la bază, să vadă ce facem cu sămînţa Am primit de două ori buletine negre şi nu mai putem băga un pămînt sămînţă cu germinaţie slabă. — Dar, totuşi, spuneaţi că s-au semănat 90 de hectare. — Este adevărat, insă preşedintele a dat dispoziţie să se mărească cantitatea de sămînţă la hectar. Oare indicaţiile privind schimbarea din timp a seminţelor necorespunzătoare nu au ajuns pînă la Săhăteni ? Cazuri de încălcare a regulilor elementare ale agrotehnicii se întîlnesc şi în judeţul Mureş. La cooperativele agricole din Simioneşti, Tărceşti şi altele solicitările privind calitatea soiurilor şi a seminţelor de grîu nu au fost onorate Deşi se cunoaşte că, în condiţiile locale, soiul de grîu existent nu corespunde, direcţia agricolă a lăsat cooperativele amintite să se descurce cum pot. Dar care este răspunderea specialiştilor direcţiei agricole judeţene şi raţiunea activităţii lor dacă nu-i preocupă această problemă ? Ţinînd seama de timpul înaintat este imperios necesar şi urgent ca organele agricole să controleze calitatea seminţelor şi să ia măsuri urgente pentru schimbarea celor care nu corespund normelor. În bulgări de pămînt şi de azotat nu creşte grîul Viitoarea recoltă de grîu depinde în foarte mare măsură de pregătirea corespunzătoare a patului germinativ. In unele judeţe, din cauza insuficientei umidităţi a solului, pregătirea terenului este îngreunată. Deşi însemnătatea pregătirii unui pat germinativ corespunzător pentru recolta viitoare este cunoscută specialiştilor, această importantă problemă este, uneori, tratată cu uşurinţă nepermisă La cooperativa agricolă din Clondiru, judeţul Buzău, grîul se însămînţează pe un teren bolovănos, care nu oferă condiţii minime pentru repartizarea uniformă şi la adîncimea necesară a seminţelor. Este de neînţeles de ce unii ingineri agronomi nu aplică în practică propriile cunoştinţe sau experienţa unităţilor fruntaşe Inginerul cooperativei din Ulmeni s-a mulţumit să dea indicaţii pentru sfărâmarea bolovanilor de pe tarlale Dar deşi ineficienţa indicaţiilor date este vizibilă pe teren, el asistă impasibil la trecerea discurilor de cite trei ori pe aceeaşi direcţie. Pe tarlaua situată la punctul „Grind-Soc" pe circa 12 ha se lucrează la fertilizarea solului. Se „fertilizează" terenul este un mod de a spune, deoarece azotatul de amoniu, păstrat în condiţii necorespunzătoare, s-a transformat în bulgări, care în loc să fie sfărîmaţi sunt împrăştiaţi cu lopata la nimereală. Ce fac inginerul şi preşedintele cooperativei ? De ce nu iau măsuri pentru a curma această risipă ? Dacă ei nu se simt răspunzători de o asemenea treabă făcută de mîntuială ar trebui ca cineva să-i aducă la realitate. S-ar cuveni ca adunarea generală a cooperatorilor să-i pună să plătească din buzunarul propriu măcar o parte din bulgării de azotat de amoniu aruncaţi vraişte. Situaţia de la Ulmeni nu este singulară. La cooperativele din Amaru, Greceanca, Stîlpu etc, pe zeci şi sute de hectare grîul a fost însămînţat tot pe bolovani. Culmea este că lucrările au fost recepţionate cu seninătate de inginerii agronomi şi consiliile de conducere ale acestor unităţi. In judeţul Mureş, însămînţarea griului s-a executat pe 55 la sută din suprafeţele prevăzute în cooperativele agricole, iar terenul a fost pregătit în proporţie de 62 la sută. Deşi, în majoritatea cazurilor, specialiştii trimişi pe teren acordă un sprijin substanţial cooperativelor agricole la organizarea lucrărilor de recoltare şi însămînţare se mai întîlnesc destule cazuri cînd aportul lor nu se face simţit. Se constată multe deficienţe privind organizarea muncii. La cooperativa agricolă Dealu, la ora prînzului, sediul era plin de brigadieri veniţi de la mari distanţe să primească sarcini pentru a doua zi. Oare preşedintele şi inginerul cooperativei nu ar fi cazul să catadicsească să se deplaseze în brigăzi, să stabilească ce este de făcut la faţa locului ? Tendinţa de a chema de pe cimp oamenii care au de lucru pînă peste cap se întîlneşte adesea. Este timpul să se înţeleagă că specialiştii organelor agricole şi cadrele din cooperative trebuie să muncească direct pe teren, acolo unde se hotărăşte soarta producţiei. Ce fel de sămînţă puneţi sub brazdă? Nu-i pentru prima oară cînd, în raidurile noastre, semnalăm lipsa de organizare a muncii. Iată încă un exemplu : Cînd ar trebui să se lucreze cu toate forţele la recoltat şi la transportul porumbului, care stă în grămezi pe cimp, la cooperativa agricolă Griviţa Roşie din însurăţei — Brăila, s-a găsit un alt mod de a pierde timpul. Fasolea culeasă din porumb este bătută păstaie cu păstaie, la marginea șoselei. Text: I. HERȚEG Foto : M. ANDREESCU ............. ..............................................................v.v.v..**• • v»v»v* CÎT MAI REPEDE, ClT MAI BINE! De ce la numărat boabe de fasole şi nu ia cules porumb Stehritte - 9 octombrie 1969 Dacă ar ciuguli doar găinile. Că ciugulesc găinile, nu e mare pagubă ! Dar pe o tablă, afişată la intrarea în cooperativa agricolă din Moviliţa-Ilfov, citim că trei cooperatori, dînd cinstea pe ruşine, au „ciugulit“ ei din porumb. Erau trecute şi sancţiunile. Ne-am zis: iată un preşedinte gospodar şi cu răspundere. Cînd colo... Priviţi fotografia. Ştiuleţe vraişte, iar pe jos boabele risipite prin praf. Cînd se va constata că s-a mai „dijmuit“ din grămadă, consiliul de conducere va da vina pe găini ?