Scînteia, octombrie 1969 (Anul 38, nr. 8203-8233)

1969-10-09 / nr. 8211

I FAPTUL DIVERS De trei ori vinovat Restaurantul din Borsec. Con­ducătorul auto Ioan Ardeleanu, de la autobaza Reghin, făcea un chiolhan in lege, împreună cu nişte prieteni. Noaptea Ur­du, direct de la şpriţ, s-a urcat la volanul maşinii. N-a făcut decit citeva sute de metri şi l-a accidentat grav pe Gheor­­ghe Pataki, care mătura stra­da. Fapta următoare a lui Ar­­deleanu este şi mai gravă. El a tîrit rănitul, din stradă, pe trotuar şi... a plecat mai depar­te, lăsindu­-l in stare de in­conştienţă. Victima a fost gă­sită mai tirziu de un paznic şi transportată la spital. In a­­ceeaşi noapte, organele de miliţie l-au arestat pe făptaş. El va suporta rigorile legii. O merită cu prisosinţă. Ce se petrece în Dîmbo­viţa Recent, lucrători de miliţie din inspectoratul judeţean Dîm­boviţa au efectuat un control pe linia verificării legalităţii transporturilor de produse a­­gricole și asigurării pazei pe cimp a recoltei. Dintre consta­tări reținem : în 24 cooperati­ve agricole, produsele se trans­portau de pe cimp la magazie sau la baza de recepție fără nici un fel de acte ; l­a 25 coo­perative agricole și doua fer­me ale I.A.S. nu exista nici un fel de preocupare pentru paza bunurilor recoltate şi rămase pe cimp , atelajele şi autocamioane­le aparţinînd unui număr de 7 cooperative agricole efectuau transporturi pentru diferite per­soane, fără taxare legală. Tot cu această ocazie au fost sur­prinse 72 de persoane care fu­raseră produse agricole de pe cimp sau din incinta coopera­tivelor agricole şi Întreprinde­rilor agricole de stat. Ce se în­­tîmplă in Dîmboviţa — curge apa la deal ? Se cară nuci cu furca ? E limpede că lucrurile merg de-a-ndoaselea. PAGINA 2 Procesul conştiinţei cînd se judecă? _ Intoarcîndu-se acasă, Gy. D. din Tirgu-Mureş a simţit gol în jurul său. Soţia lipsea (Lip­seşte şi azi, după aproape doi ani). A anunţat miliţia, priete­nii — nimic. După 6 luni a aflat că fugise cu un altul Cine este acest „altul“ ? Ioan Kővári din Rodna, judeţul Bistriţa-Năsăud (de a cărui urmă a dat miliţia) în vîrstă de 50 de ani, bunic, om care a mai abandonat 3 soţii şi tot atîţia copii, tehni­cian stomatolog. Ce face însă Eva, fetiţa de 3 ani şi ju­mătate, pe care mama, concu­bină, a părăsit-o de aproape doi ani ? Este la vechiul cămin părintesc, împreună cu tatăl ei, bine îngrijită. Din interese... materiale, mama şi-a adus a­­minte că are şi o fetiţă. Aşa au început procesele. 15 la nu­mit Autoritatea tutelară, comisia de cetăţeni, judecătoria ajung la convingerea că locul fetiţei este la căminul tatălui. A urmat un nou proces — recursul. Spre stu­pefacţia tuturor, copilul este încredinţat de tribunalul Jude­ţean Mureş, pentru educare, aşa­­zisei familii a concubinilor. A­­cum tatăl aşteaptă un proces al conştiinţei şi adevărului şi e­ legii, am adăuga noi. Pentru că legea trebuie să ţină seama de interesele reale, materiale şi morale, ale copilului. A cui eşti, soro? De vreo două săptămîni, tim­­plarul de la C.S.A.P.C. Argeş lu­crează de zor. Nu la un proiect deosebit de important (cum s-ar crede), ci la o bibliotecă. Cu raf­turi, răftuleţe, ca toate bibliote­cile. Dar in plus, ca o particula­ritate esenţială, biblioteca e... particulară. Şi n-ar fi nimic rău in asta dacă n-ar fi — aşa cum este — lucrată în timpul pro­ducţiei şi, fireşte, pe banii sta­tului. Ce „carte" de vizită o fi prezentînd viitorul ei posesor (după informaţia noastră e vorba de tovarăşul director, Va­leria Manu), de­şi poate permite o asemenea parte (citiţi ilegali­tate !), înseamnă că cineva nu stă in... raftul lui. Reaşezaţi-l Pe foc ! Ni se semnalează de mai mulţi corespondenţi ai rubricii că în blocurile racordate , sistemul de termoficare din Capitală, ra­diatoarele continuă să rămînă reci şi după primele 8 (opt) zile ale lui octombrie. La fel de reci cum continuă să rămînă funcţio­narii consiliului popular la sem­nalele locatarilor din complexul „Miciurin", bunăoară, cărora li s-a inclus în calculele de întreţinere pe septembrie costul încălzirii pe luna în curs. Le re­comandăm cu căldură : puneţi birocraţia şi nepăsarea pe foc. Ce ne-am mai încălzi ! Rubrică redactată de Ştefan ZIDARN­A Gheorghe DAVID a» sprijinul corespondenţilor „Scînteii" •''•'Sb wSSr :;fig/.BH>;":"xvx‘HBf • -x-■' '':"'|$ÍÉx-x %§§$’• ’ ••TKjB-. IK'''-' . Azi, in obiectivul fotografic La bazele de recepţie nu are ecou îndemnul de ,a folosi din plin fiecare zi, fiecare oră pentru termi­narea recoltării ? întrebăm, pentru că iată, miercuri dimineaţa, la ora 11,15, în faţa basculei de la baza de recepţionare din Călăraşi se adunaseră şir de camioane. Dar nu avea cine săi., cîntărească. Nu era cantaragiul. Dumnealui începe programul după ora 7 E nevoie să mai explicăm ce pagube aduce, acum, în plină campanie, imobilizarea mijloacelor de transport printr-o asemenea atitudine irespon­sabilă ? Că cei de la baza de recepţie nu au respect pen­tru munca şi efortul altora, este­ limpede'' 'Dar „şefi" care să-i cheme la ordine au 7. Socotim că în zilele care au mai rămas pînă la încheierea recoltării, acolo unde situaţia o cere, bazele de recepţie trebuie să lucreze fără întrerupere­­oi şi noapte. La cîţiva kilometri mai departe, la pătulele fa­bricii de nutreţuri combinate alt şir de camioane în raid-fulger prin Bărăgan, şi anume in judeţele Ilfov, Ialomiţa şi Brăila, oferă numeroase aspecte privind des­făşurarea lucrărilor agricole de sezon. Pot fi consemnate multe lucruri pozitive. Ne-am oprit însă asupra modului cum se fac recoltarea, transportul şi depozitarea po­rumbului. Şi nu întîmplător. Recolta este bună şi de aceea trebuie efectuat un mare volum de lucrări. La Slo­bozia, tov. Vasile Marin, prim-secretar al comitetului ju­deţean de partid, spunea : „Avem de strins un volum uriaş de produse agricole. Este o muncă colosală“. Spre convingere, tovarăşul prim-secretar ne prezintă şi cifre. Trebuie transportate 600 000 tone porumb, 300 000—100 000 tone sfeclă, iar dacă se adaugă și subprodusele rezultă două milioane tone. Este intr-adevăr nevoie de multă muncă, de capacitate organizatorică pentru ca, alături de semă­nat, să se facă și transportul din cimp al produselor. In multe locuri recoltatul porumbului este avansat. La coo­perativa agricolă Scînteia — Ialomiţa, din cele 1 860 ha cultivate cu porumb au fost recoltate 1200 ha şi a fost obţinută o recoltă de 4 600 kg la hectar. Pînă acum s-au livrat la contract 2 700 tone şi s-a hotărît de către coope­ratori să se livreze suplimentar alte 1 500 tone, pentru care vor încasa 1 700 000 lei. Iată o treabă de buni gospodari, pentru care merită toate laudele ! Bune rezultate au şi cooperatorii din Iaşu. Dar în unele cooperative agricole şi întreprinderi agricole de stat recoltarea, transportul şi livrarea porumbului decurg anevoios. Exemplificări: care aduceau porumb de la I.A.S. Roseţi-Luncă. De ce stăteau ? Aici nu erau oameni care să facă descăr­catul. Iată care este timpul de încărcare-descărcare a camioanelor. Camionul 21 B 5044 a plecat din cimp la 6,30 şi a sosit la bază la 7 Pleacă înapoi la cimp la 9,30 şi soseşte la ora 10. Abia la ora 12, din nou spre bază, unde rămîne imobilizat pînă la 15,20. Deci, în 9 ore, două transporturi pe o distanţă de 7,8 kilometri. Să te miri atunci că auzi mereu plîn­­geri : „nu avem mijloace de transport“ ? Baza de recepţie Bărăganu, judeţul Brăila : şir de camioane şi remorci. Aici era şi cine să cîntărească şi, cipe... sâ.'J'.d­esparce. Insă silozul nu ,avea decît un elevator şi de aceea descărcatul se făcea în ritm de melc. „Am venit la ora 7 şi, vedeţi, este trecut de 10 şi n-am descărcat" — spunea Gh. T. Bîbicu, din cooperativa agricolă „23 August"-Viziru. Ar trebui un elevator şi pentru ridicarea răspunderii. La baza de recepţionare a... timpului pierdut De ce, tovarăşi directori? I­a întreprinderile agricole de stat Slobozia şi Dragalina, ieri, pe la ora 8, combinele de recoltat porumb nu porniseră. De ce, tovarăşi directori ? (Urmare din pag. I) Stolz, preşedintele cooperativei agri­cole din comuna Vladimirescu, am mers la o tarla de 80 hectare, pre­gătită pentru grîu. „Să vă arătăm să­­mînţa — ne invită preşedintele. Este în cealaltă parte a tarlalei“. — Bună ? — Bună ! Ne-au venit pentru ea şi buletinele Desfacem cîţiva saci, luăm cite un pumn de boabe, pe care le vînturăm în mină Nenumărate boabe sînt sparte : se adaugă prezenţa nedorită a multor seminţe de orz, măzăriche, buruieni etc Să fie o eroare ? Ne adresăm inginerului agronom al coo­perativei, Tudor Alexandrescu : — Nu vă face impresia că griul a­­cesta, deşi are buletinul de calitate, deţine mult prea multe impurităţi . — Impresia aceasta o am şi eu Ce pot spune sigur este că sîntem în posesia buletinului roşu al calităţii în aceeaşi zi eram la laboratorul de control al calităţii seminţelor din Arad, de pe lîngă direcţia agricolă Cerem buletinele de analiză ale ce­lor 100 tone seminţe de grîu, trimise de cooperativa Vladimirescu Rezul­tă că atît puritatea, cît şi alte însu­şiri calitative se află la limitele in­ferioare, dar... totul este bine Cerem şi pungile cu sămînţa de probă Mi­racol I Grîu curat, ici-colo cite o impuritate Să fie oare alt grîu 7 Să se fi încurcat pungile? Inginerul Emil Marin, şeful laboratorului, ex­clude această posibilitate. „Noi mer­gem adesea pe teren, facem contra­probe , s-ar teme să schimbe cineva, la faţă, probele“. „ La cooperativa Vladimirescu aţi fost ? — Acolo nu, dar vom merge. Poate că probele au fost „recolta­te“ de un nepriceput Dar o între­bare se impune : cum este posibil ca într-o problemă-cheie, legată riguros de ştiinţă, cum este aceea a calităţii seminţelor, să se meargă pe impre­sii ? Şi altceva : de ce, ulterior, cînd s-a convenit ca operaţia de selectare să fie făcută de către baza de recep­ţie Curtici, nu s-a cerut refacerea acestei lucrări ? Cooperativa a arun­cat în vînt 10 000 lei, cit a costat a­­ceastă operaţie făcută de mîntuială Dar aceşti zece mii sînt doar un mi­zitic pe lingă paguba cea mare, de sute de mii de lei, determinată de calitatea necorespunzătoare a semin­ţelor Cine a „mistificat" probele de seminţe, de ce s-a ajuns la această situaţie intolerabilă ? In interesul cooperativei, al cooperatorilor se im­pune ca adunarea generală şi desigur organele agricole să stabilească cine poartă vina pentru acest „caz de dij­muire a plinii", să stabilească dau­nele, iar vinovaţii să plătească Cele relatate arată că in judeţul Arad mai sunt cazuri de toleranţă faţă de calitatea slabă a seminţelor. Intrucît, în judeţ, există încă mari suprafeţe neînsămînţate, direcţia a­­gricolă să organizeze, în cel mai scurt timp, controale sistematice şi contra­­analize cu privire la calitatea semin­ţelor. Şi în unele cooperative din jude­ţul Buzău, unde însămînţările sînt mai avansate, se întîlnesc cazuri cînd Inginerii agronomi continuă „să în­chidă ochii“ faţă de calitatea slabă a seminţelor La cooperativa Săhă­­teni, bunăoară, s-au semănat circa 90 hectare cu grîu, deşi sămînţa pri­mise buletine negative de la labora­torul din Ploieşti. Iată ce ne declară contabila Evdochia Rafira : — Preşedintele nostru este plecat la Mi­zil, la bază, să vadă ce facem cu sămînţa Am primit de două ori buletine negre şi nu mai putem băga un pămînt sămînţă cu germinaţie slabă. — Dar, totuşi, spuneaţi că s-au se­mănat 90 de hectare. — Este adevărat, insă preşedintele a dat dispoziţie să se mărească canti­tatea de sămînţă la hectar. Oare indicaţiile privind schimba­rea din timp a seminţelor necores­punzătoare nu au ajuns pînă la Să­­hăteni ? Cazuri de încălcare a regulilor ele­mentare ale agrotehnicii se întîlnesc şi în judeţul Mureş. La cooperativele agricole din Simioneşti, Tărceşti şi altele solicitările privind calitatea soiurilor şi a seminţelor de grîu nu au fost onorate Deşi se cunoaşte că, în condiţiile locale, soiul de grîu existent nu corespunde, direcţia a­­gricolă a lăsat cooperativele amintite să se descurce cum pot. Dar care este răspunderea specialiştilor direc­ţiei agricole judeţene şi raţiunea ac­tivităţii lor dacă nu-i preocupă a­­ceastă problemă ? Ţinînd seama de timpul înaintat este imperios necesar şi urgent ca organele agricole să con­troleze calitatea seminţelor şi să ia măsuri urgente pentru schimbarea celor care nu corespund normelor. În bulgări de pămînt şi de azotat nu creşte grîul Viitoarea recoltă de grîu depinde în foarte mare măsură de pregătirea corespunzătoare a patului germina­tiv. In unele judeţe, din cauza insu­ficientei umidităţi a solului, pregăti­rea terenului este îngreunată. Deşi însemnătatea pregătirii unui pat ger­minativ corespunzător pentru recolta viitoare este cunoscută specialiştilor, această importantă problemă este, uneori, tratată cu uşurinţă nepermi­­să La cooperativa agricolă din Clon­­diru, judeţul Buzău, grîul se însă­­mînţează pe un teren bolovănos, care nu oferă condiţii minime pentru re­partizarea uniformă şi la adîncimea necesară a seminţelor. Este de neînţeles de ce unii ingi­neri agronomi nu aplică în practică propriile cunoştinţe sau experienţa unităţilor fruntaşe Inginerul coope­rativei din Ulmeni s-a mulţumit să dea indicaţii pentru sfărâmarea bo­lovanilor de pe tarlale Dar deşi ineficienţa indicaţiilor date este vi­zibilă pe teren, el asistă impasibil la trecerea discurilor de cite trei ori pe aceeaşi direcţie. Pe tarlaua situată la punctul „Grind-Soc" pe circa 12 ha se lucrează la fertilizarea solului. Se „fertilizează" terenul este un mod de a spune, deoarece azotatul de a­­moniu, păstrat în condiţii necores­punzătoare, s-a transformat în bul­gări, care în loc să fie sfărîmaţi sunt împrăştiaţi cu lopata la nimereală. Ce fac inginerul şi preşedintele coo­perativei ? De ce nu iau măsuri pen­tru a curma această risipă ? Dacă ei nu se simt răspunzători de o aseme­nea treabă făcută de mîntuială ar trebui ca cineva să-i aducă la rea­litate. S-ar cuveni ca adunarea gene­rală a cooperatorilor să-i pună să plătească din buzunarul propriu mă­car o parte din bulgării de azotat de amoniu aruncaţi vraişte. Situaţia de la Ulmeni nu este sin­gulară. La cooperativele din Amaru, Greceanca, Stîlpu etc, pe zeci şi sute de hectare grîul a fost însă­­mînţat tot pe bolovani. Culmea este că lucrările au fost recepţionate cu seninătate de inginerii agronomi şi consiliile de conducere ale acestor unităţi. In judeţul Mureş, însămînţarea griului s-a executat pe 55 la sută din suprafeţele prevăzute în coope­rativele agricole, iar terenul a fost pregătit în proporţie de 62 la sută. Deşi, în majoritatea cazurilor, spe­cialiştii trimişi pe teren acordă un sprijin substanţial cooperativelor a­­gricole la organizarea lucrărilor de recoltare şi însămînţare se mai în­tîlnesc destule cazuri cînd aportul lor nu se face simţit. Se constată multe deficienţe privind organizarea muncii. La cooperativa agricolă Dealu, la ora prînzului, sediul era plin de brigadieri veniţi de la mari­­ distanţe să primească sarcini pentru a doua zi. Oare preşedintele şi ingi­nerul cooperativei nu ar fi cazul să catadicsească să se deplaseze în bri­găzi, să stabilească ce este de făcut la faţa locului ? Tendinţa de a chema de pe cimp oamenii care au de lucru pînă peste cap se întîlneşte adesea. Este timpul să se înţeleagă că spe­cialiştii organelor agricole şi cadrele din cooperative trebuie să mun­cească direct pe teren, acolo unde se hotărăşte soarta producţiei. Ce fel de sămînţă puneţi sub brazdă? Nu-i pentru prima oară cînd, în raidu­rile noastre, semnalăm lipsa de organizare a muncii. Iată încă un exem­plu : Cînd ar tre­bui să se lucre­ze cu toate forţele la recol­tat şi la trans­portul porum­bului, care stă în grămezi pe cimp, la coope­rativa agricolă Griviţa Roşie din însurăţei — Brăila, s-a găsit un alt mod de a pierde tim­pul. Fasolea culeasă din po­rumb este bă­tută păstaie cu păstaie, la mar­ginea șoselei. Text: I. HERȚEG Foto : M. ANDREESCU ............. ..............................................................v.v.v.­.**• • v»v»v* CÎT MAI REPEDE, ClT MAI BINE! De ce la numărat boabe de fasole şi nu ia cules porumb Stehritte - 9 octombrie 1969 Dacă ar ciuguli doar găinile­. Că ciugulesc găinile, nu e mare pagubă ! Dar pe o tablă, afişată la intrarea în cooperativa agricolă din Moviliţa-Ilfov, citim că trei cooperatori, dînd cinstea pe ruşine, au „ciu­gulit“ ei din porumb. Erau trecute şi sancţiunile. Ne-am zis: iată un pre­şedinte gospodar şi cu răspundere. Cînd colo... Priviţi fotografia. Ştiuleţe vraişte, iar pe jos boabele risipite prin praf. Cînd se va constata că s-a mai „dijmuit“ din grămadă, con­siliul de conducere va da vina pe găini ?

Next