Scînteia, octombrie 1969 (Anul 38, nr. 8203-8233)
1969-10-09 / nr. 8211
TRIMESTRUL IV in Întreprinderile industriale ACCELERAU CADENŢA ÎNDEPLINIRII PLANULUI! îndeplinirea ritmica, la toţi indicatorii, a planului de stat asigură, an de an, dezvoltarea susţinută a forţelor de producţie, creşterea eficienţei economice, progresul neîntrerupt al industriei noastre socialiste. Fiecare produs industrial contează în mecanismul echilibrat al cerinţelor şi posibilităţilor economiei naţionale ! Fiecare întreprindere trebuie să-şi aducă contribuţia ei la satisfacerea acestor cerinţe în condiţii ireproşabile. Cu atît mai imperios se impune această necesitate In trimestrul IV, la sfîrşitul căruia se va face bilanţul rezultatelor economice din acest al patrulea an al actualului cincinal. Nu este admisă irosirea a nici măcar unei ore din timpul de lucru, trebuie folosite din plin toate forţele pentru ca planul să fie realizat integral. Colectivele întreprinderilor care au întimpinat unele dificultăţi — obiective sau subiective — în celelalte trimestre au îndatorirea să-şi recupereze neîntîrziat restanţele. Organele şi organizaţiile de partid, forurile de resort din ministere trebuie să vegheze la respectarea disciplinei de plan, în vederea îndepliniri fiecărei sarcini stabilite. Practic, ce trebuie întreprins in unităţile industriale restanţiere ? Un răspuns la această întrebare îl dau investigaţiile întreprinse în mai multe întreprinderi — pe care le publicăm în pagina a IlI-a a ziarului. (Continuare In pag. XIII-a) Locul specialistului — în miezul producţiei, acolo unde o cer interesele societăţii ! Minele ţării îşi sporesc zestrea de inteligenţă Convorbire cu ing. Ion LĂZĂRESCU, adjunct al ministrului minelor înfiinţarea centralelor şi grupurilor industriale — investite cu largi competenţe şi răspunderi în vederea realizării planului — şi redistribuirea cadrelor de specialişti, sunt laturi inseparabile ale procesului de îmbunătăţire a conducerii şi planificării economiei naţionale. Ele îşi au izvorul in importantele sarcini stabilite în acest domeniu de Conferinţa Naţională şi Congresul al X- lea al partidului. Cum se prefigurează realizarea acestor prevederi în unităţile industriei miniere ? — An de an, producţia industriei mineritului a crescut intr-un ritm impresionant, asigurînd satisfacerea tot mai largă a necesităţilor energetice ale economiei naţionale — ne-a spus ing Ion Lăzarescu. De pildă, comparativ cu anul 1950, producţia de cărbune a ajuns să fie în acest an de peste 7 ori mai mare. De asemenea, producţia de metale neferoase a crescut, numai în anii actualului cincinal, cu peste 32 la sută. Toate întreprinderile au luat o mare amploare. Direcţiile generale, încărcate excesiv cu nenumărate şi mărunte probleme ale activităţii cotidiene ale întreprinderilor, deşi erau încadrate cu specialişti pricepuţi, avînd o bogată experienţă, nu mai reuşeau să-şi îndeplinească în mod corespunzător sarcinile ce le reveneau. Şi nu numai din vina lor. Atît se putea face în vechea formula organizatorică : întreprindere-direcţie generală-minister. Centralele industriale vin, deci, să simplifice această ierarhizare, să aşeze pe un făgaş nou şi eficient organizarea şi conducerea producţiei, iar îmbunătăţirea repartizării cadrelor de specialişti este de natură să-i apropie de activitatea întreprinderilor de miezul problemelor industriei mineritului. — Cum s-a procedat in privinţa redistribuirii specialiştilor ministerului ? — După recenta reorganizare, numărul lucrătorilor din Ministerul Minelor s-a redus la circa jumătate. Ceilalţi specialişti - bine pregătiţi, cu practica in producţie şi cu îndelungată experienţă în muncă — au fost repartizaţi în centralele industriale, combinatele şi trusturile miniere care au luat sau iau fiinţă pe teritoriul ţării, în institutele de cercetări şi proiectări miniere. Fără îndoiala, inginerii , economiştii din fostele direcţii generale vor aduce un suflu nou proaspăt în unităţile economice, vor contribui din plin la obţinerea unui volum de producţie din ce în ce mai mare, cu cheltuieli reduse. Dan MATEESCU PROLETARI DIN TOATE JARILE. UNIȚI-VA! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN Anul XXXIX Nr. 8211 Joi 9 octombrie 1969 6 PAGINI-30 BANI IN PAGINA A 11-A RECOLTAREA PORUMBULUICIT MAI REPEDE, CIT MAI BINE ! CE FEL de sămînţă puneţi sub brazdă? ancheta „Scînteii“ în judeţele Arad, Buzău şi Mureş O multitudine de factori condiţionează belşugul viitoarelor recolte : însuşirile productive ale soiurilor şi valoarea biologică a seminţelor, calitatea lucrărilor de pregătire a terenului şi de însămînţare, încadrarea acestora în limitele timpului optim etc. Sînt probleme de maximă însemnătate a căror rezolvare necesită operativitate şi răspundere din partea organelor şi unităţilor agricole, a organizaţiilor de partid, a inginerilor agronomi Acum cînd au mai rămas puţine zile până la limita maximă a timpului optim este normal ca ritmul şi calitatea însămînţărilor, paralel cu intensificarea recoltării, transportului şi depozitării produselor, îndeplinirea obligaţiilor contractuale, să stea în centrul preocupărilor lucrătorilor ogoarelor. Grăbirea recoltatului este cu atît mai importantă cu cît o parte din terenurile eliberate urmează să fie însămînţate cu grîu. La această oră s-ar fi cuvenit ca problema seminţelor să fie de mult rezolvată, iar lucrările de semănat să se efectueze în toate unităţile sub directa îndrumare a inginerilor agronomi, cadre investite cu înalta răspundere de a asigura calitatea însămînţărilor la nivelul precizat de agrotehnica modernă. Modul cum se materializează iu practică aceste cerinţe ale pîinii, constituie obiectul raidului întreprins in judeţele Arad, Buzău şi Mureş. Dacă „ceea ce semeni, aceea culegi“, de ce puneţi în pămînt sămînţă necorespunzătoare? ! Seminţele ,din soiuri superioare, de I î ialtă productivitate, bine selectate I şi tratate, sint un fel de carte de vi- I zită a competenţei şi pasiunii agro- I nomilor, a celor care răspund de I cantitatea şi calitatea recoltelor. I „Ceea ce semeni, aceea culegi“ spune I o veche zicală din miezul înţelep- I ciunii populare. Dacă institutele de I cercetări agricole şi staţiunile expe- I rimentale nu ne-au oferit soiuri pe I alese, potrivite variatelor condiţiilo- I care, cu atît mai mult se impune a- I cum să avem certitudinea însuşirilor I germinative, a purităţii seminţelor I din soiurile existente. In multe locuri I aşa se şi procedează La direcţia a- Igricolă judeţeană Arad, ing. Petre I Mateescu ne spunea : I — încă de la începutul lunii au- I gust, direcţia agricolă cunoştea, în I amănunt, necesarul de seminţe pen- I tru campania de toamnă. Din capul I locului se întrezăreau neajunsuri. De I aceea am hotărît chiar de atunci I două lucruri : 1) Sub nici ur. motiv I să nu se folosească alte seminţe de- I cît cele din soiurile care se pretea- I ză cel mai bine la solurile noastre . I 2) Nici un kg de sămînţă să nu rămină fără buletin de calitate, neselectată sau netratată. Aş putea spune că primul deziderat a şi fost îndeplinit , faţă de necesarul de 17 500 tone de seminţe de grîu de înaltă productivitate au fost asigurate 18 210 tone — toate cu buletin de laborator, în ordine. Nu am admis nici o excepţie. Dacă cu o „centimă“ nu a corespuns calitatea unor seminţe (cazul cooperativelor Ţipari, Vladimirescu, Grânceni şi altele) am făcut tot ce s-a putut pentru a le schimba. Avem certitudinea, fapt reieşit din controalele efectuate pe teren, că şi cel de-al doilea deziderat va fi împlinit. Subscriem şi noi, in cea mai mare parte, acestui punct de vedere exprimat de directorul adjunct In 9 din cele 10 cooperative pe care le-am vizitat, sămînţă aflată în asemănători corespundea „caratelor“ indispensabile pentru a obţine producţii mari. Garanţia pe care o dau certificatele de calitate ale seminţelor este dublată în foarte multe cooperative din judeţ de competenţa şi responsabilitatea de care dau dovadă specialiştii. La cooperativa Sîmbăteni, inginerul Cornel Balif conducea personal procesul de tratare a seminţelor, cu interes şi exigenţă, cu adevărată pasiune profesională. Este un fapt firesc deoarece plusul de atenţie, de răspundere din partea inginerului, intr-un moment hotărîtor cum este campania de toamnă, se situează pe linia cerută de conducerea partidului de a face din eficienţa muncii specialistului un criteriu de bază al recoltelor viitoare. Dar, în unele cooperative, lucrurile se prezintă invers. Am întilnit situaţii cînd ingineri agronomi, preşedinţi de cooperative se preocupă, e drept, de calitatea seminţelor, dar numai pînă la un anumit punct , pînă cînd intră în posesia buletinului de analiză, împreună cu tovarăşul loan Nicolae BRUJAN Constantin CAPRARU Lomod DEAKI (Continuare în pag. a II-a) În orice colţ de ţară , munca îţi dă mari satisfacţii Vreau ca aceste rinduri sincere, pe care simt că trebuie să le scriu în momentele cînd societatea ne cheamă să ne onorăm profesia, să mergem acolo, unde este nevoie, unde ne cer nevoile producţiei, sa impulsioneze pe acei colegi care stau încă pe ginduri, care se rup cu greu de Capitală sau de marile oraşe. Fac parte dintre acei ingineri şi specialişti care, recent, au plecat dintr-un mare oraş al ţării şi s-au stabilit cu munca şi casa la Tîrgovişte. Aş fi nesincer dacă aş spune că, la plecare, nu unduia in mine o anumită părere de rău. Eram statornicit bine în oraşul respectiv, aveam cunoştinţe şi legături trainice de muncă, aveam prieteni, duceam o viaţa de familie plăcută, confortabilă. . . ... Iată însă că a venit noua împărţire administrativteritorială a ţării. O dată cu ea s-a ivit „foamea" teribilă de cadre de specialişti, de arhitecţi, de proiectanţi în judeţele nou înfiinţate, în capitalele acestora de la Tîrvogişte, capitala Dîmboviţei, sau de la Buzău mai ales veneau... S.O.S.-uri insistente. „Veniţi la noi să ne ajutaţi la început de drum". Intr-adevăr, în noile reşedinţe de judeţ, cadrele de specialişti erau puţine şi unele din ele aveau o mai mică experienţa de să ne astupăm urechile şi să stăm ciorchine în acel mare oraş ? Nu, acest lucru nu se putea. Şi atunci şi eu şi încă mulţi alţi proiectanţi ne-am oferit serviciile noastre judeţelor Buzău şi Dîmboviţa. Eu am plecat la Tîrgovişte împreună cu soţia şi ea tehniciană. Ne-am întîlnit în vechea cetate de scaun a Tarii Româneşti cu colegi de la Galaţi şi de la Piteşti, care, ca şi noi, au înţeles nevoile stringente ale noilor jndeţe. Ne-am apucat cu nădejde de lucru, căci la Târgovişte sunt multe de făcut. A luat aici flintă un institut judeţean de proiectare în cadrul căruia noi, inginerii, proiectanţii, arhitecţii, specialiştii trebuie să rezolvăm multe sarcini legate de viitorul acestui oraş şi al tuturor localităţilor şi centrelor muncitoreşti din judeţul Dîmboviţa. In acest colţ de ţară au început şi vor avea loc in viitor transformări remarcabile. După cum se ştie, pe meleagurile dîmboviţene se vor amplasa obiective importante industriale : Uzina de oţeluri înalt aliate, Uzina de strunguri şi alte unităţi care, in mod cert, vor atrage după sine o serie de transformări economice şi sociale în viaţa Tîrgoviştei, a întregului judeţ. Noi suntem cei care trebuie să elaborăm documentaţii de proiectare pentru miile de apartamente, pentru clădirile de interes tehnico-edilitar, edificiile socialculturale, sistematizările rurale O mină de oameni, cîţi suntem, plini de elan, vrem să se observe că am venit la Tîrgovişte. Ne place munca noastră o facem cu pasiune — iar greutăţile inerente ale începutiri nu ne pot stingheri. Mă uit la colegii mei şi văd deplina lor satisfacţie de a se număra printre cei ce contribuie la dezvoltarea oraşului în care ne-am stabilit. Ing. Ion ANGHEl Institutul judeţean de proiectare Dîmboviţa (Continuare in pag. a III-a) TARASUL NICOLAE ceauşescu A PRIMIT PE SAVANTUL HENRI COM Miercuri la amiază, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat, a primit pe savantul român Henri Coandă, care se află în ţară. La primire a participat tovarăşul Manea Mănescu, vicepreşedinte al Consiliului de Stat. Convorbirea, care a avut loc cu ★ După întrevedere, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu soţia, a oferit un dejun în onoarea savantului Henri Coandă şi a soţiei sale. , ,, A luat parte tovarăşul Manea Mănescu, împreună cu soţia, acest prilej, s-a desfăşurat intr-o atmosferă de caldă cordialitate. HOTARIRI ALI CONSILIULUI DE MINISTRI PRIVIND GENERALIZAREA EXPERIMENTĂRII NOULUI SISTEM DE SALARIZARE SI MAJORAREA SALARIILOR IN AGRICULTURA Consiliul de Ministri a emis recent două hotărîri prin care aprobă cu începere de la 1 noiembrie a.c., generalizarea experimentării noului sistem de salarizare şi majorarea salariilor lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat, de mecanizare a agriculturii şi din alte unităţi agricole de stat, precum şi a specialiştilor din cooperativele agricole de producţie. Corespunzător acestor hotărîri, salariile lucrătorilor din unităţile agricole de stat urmează să fie majorate în medie cu 9 la sută , împreună cu majorarea salariilor mici efectuată în anul 1967, se asigură pe ansamblu o creştere medie de 12,6 la sută. ...... Pentru specialiştii care îşi desfăşoară activitatea în cooperativele agricole de producţie s-a acordat o creştere medie a salariilor de 20,6 la sută, care asigură o corelare mai bună a salariilor lor cu ale celor care lucrează în întreprinderile agricole de stat. De majorarea salariilor vor beneficia peste 425 000 de salariaţi din agricultură ale căror venituri anuale vor fi cu aproximativ 725 milioane lei mai mari faţă de cele realizate înainte de 1967 Noul sistem de salarizare ţine seama de specificul condiţiilor de lucru din agricultură, prevăzînd forme elastice de salarizare, care să cointereseze mai puternic lucrătorii din acest important sector al economiei naţionale în obţinerea unor producţii sporite de cereale, legume, plante tehnice, lapte, carne, oua şi alte produse atît în sectorul agriculturii de stat cit şi în cel cooperatist. Astfel se asigură o legătură mai strînsă a salariilor lucrătorilor din unităţile agricole de stat şi ale specialiştilor din cooperativele agricole de producţie cu rezultatele _ munca lor şi ale unităţii in care îşi desfăşoară activitatea. Noul sistem de salarizare prevede acordarea salariului corespunzător realizării sarcinilor de producţie stabilite. ... finind seama de condiţiile specifice din agricultură, unde rezultatele complete ale activităţii productive pot fi cunoscute abia la sfîrşitul anului agricol, salariul tarifar al acestor lucrători cuprinde două părţi —— Partea cea mai mare de 80—90 la sută se acordă lunar, iar partea a doua la sfîrşitul anului, în raport cu realizarea planului de producţie. Pentru a cointeresa pe lucrătorii din fiecare fermă în obţinerea unor rezultate cît mai bune, veniturile acestora vor fi nemijlocit legate de rezultatele fermei unde își desfășoară activitatea, independent de rezultatele obținute pe ansamblul întreprinderii agricole. Veniturile lucrătorilor din intreprinderile de mecanizare a agriculturii - I.M.A. - vor fi condiționate atît de îndeplinirea planului de lucrări exprimat valoric, cît şi de realizarea producţiilor planificate la principalele culturi în cooperativele agricole de producţie deservite. In acest fel, ei vor fi cointeresaţi sa execute lucrări de calitate cît mai bună şi la timpul optim în cooperativele agricole de producţie. In afara salariilor tarifare, lucratorii din unităţile agricole de stat vor beneficia de premii în cursul anului pentru rezultate deosebite în munca şi de gratificaţii la finele anului in funcţie de depăşirea venitului net pe fermă sau a beneficiilor planificate pe întreprindere. In cazul lucrătorilor din întreprinderile de mecanizarea agriculturii, se pot acorda premii pentru depășirea planului de venituri al întreprinderii. Totodată, li se pot acorda premii pentru depa(Continuare în pag. a III-a) cînd merele devin... MĂR AL DISCORDIEI Fructiera judeţului Bistriţa Năsăud este şi în acest an plină, mai ales cu mere, în cantităţi şi calităţi superioare celor din anii precedenţi. În cele trei întreprinderi agricole de stat — Lechinţa, Bistriţa şi Teaca — cu pondere în „grădina“ judeţului, recoltatul este avansat. La Lechinţa, această operaţie va fi încheiată în cîteva zile. „Pînă acum — ne declară vng Ilie Volcov, directorul întreprinderii — au fost recoltate cu mina, pe soiuri şi calităţi, mai bine de 900 tone din cele 1 200 la cît este evaluată recolta. Din acestea, 320 tone au fost exportate. Spre deosebire de anii precedenţi, acum suntem mai bine şi mai ritmic deserviţi cu mijloace de transport auto şi vagoane“. La I.A.S. Teaca insă, ope- I raţia de recoltare şi valo- I rificare a fructelor este I stînjenită de starea sub I orice critică a drumului I judeţean Teaca—Şieu, unde I se află ferma Pozmuş şi I pe unde trebuie transpor- I tată o cantitate de peste I 500 tone de fructe. Mijloa- I cele auto se aleg adesea cu I osiile rupte, iar fructele de I cea mai bună calitate I ajung tocmai bune de I marmeladă Discuţiile in- I terminabile duse de-a lun- I gul ultimilor ani, între in- I treprindere şi consiliul I popular judeţean s-au sol- I dat cu un eşec : nu s-a I putut stabili în sarcina cui I cade repararea drumului • Cooperativele agricole de I producţie îşi valorifică fructele prin întreprinderea judeţeană de legume şi fructe. Aceasta are sarcina să preia de la unităţile cooperatiste şi producătorii individuali peste 10 000 tone de fructe, în majoritate mere. Posibilităţile de sortare şi păstrare a fructelor s-au îmbunătăţit ; a fost dat parţial în folosinţă depozitul modern de valorificare şi păstrare din oraşul Bistriţa au fost organizate 8 centre de achiziţie şi, după cum nedeclara tov. Zoltán Nagy, director adjunct, s-au întocmit grafice operative de preluare, transportare, expediere la export şi pe piaţa internă, la semiindustrializare. Rezultatele ? Totuşi, nu sunt prea strălucite. „Din 125 tone fructe, cite ar trebui să preluăm zilnic, realizăm în medie 510 tone (deci mai puţin de jumătate) Dar dacă I.R.T.A. şi-ar respecta obligaţia de a ne pune la dispoziţie mijloacele de transport stabilite de comun acord — ne asigură interlocutorul nostru — de bună seamă că lucrurile ar merge mai bine“. Sincer vorbind, după cele văzute pe teren, nu ne putem declara mulţumiţi de activitatea întreprinderii, cel puţin in problema fructelor Dacă ar fi să exprimăm situaţia în imagini fotografice, apoi acestea ar fi identice cu imaginile surprinse în judeţul Argeş. Adică, de o parte grămezi de mere adunate în livezile cooperativelor agricole, iar de alta, uriaşe piramide de lăzi în depozitele I.L.F. din Bistriţa, ferecate cu 7 lacăte La centrul de valorificare al I.L.F. din Teaca aşteptau, de asemenea, care încărcate cu mere, venite de la cooperative sau de la producătorii individuali, fără să fie preluate operativ. „Nu avem ambalaje “ ne declară şeful centrului de achiziţii, Teodor Neţeanu. Azi, toată ziua am dat telefoane la Bistriţa“ Unele cooperative, cum este cea din Pintic, au trimis camioanele proprii după lăzi, dar cu greu le-au obţinut din cauza formelor greoaie de circulaţie. Această situaţie face ca în multe cooperative ritmul recoltării să nu fie accelerat, de teama de a nu le depozita în grămezi mari, unde se strică mai uşor. După cum spuneam, directorul adjunct al întreprinderii de legume şi fructe vede tot răul în faptul că nu i se pun la dispoziţie, de către autobaza I.R.T.A., mijloacele de transport prevăzute în graficul întocmit Intr-adevăr, au fost zile cînd doar jumătate din aceste mijloace au lucrat la transportul fructelor. C.A.P. Bistriţa, care are nevoie zilnic de cel puţin patru camioane, nu primeşte decât unuldouă. „Este adevărat, se justifică şeful autobazei, Emil Crişan, că nu ne-am respectat întrutotul angajamentul Necesităţile de transport sunt foarte mari. Avem însă şi noi pretenţia ca beneficiarii noştrisă utilizeze cu randament, mijloacele de transport. Or la întreprinderea de legume şi fructe din Bistriţa, nu se ţine o evidenţă precisă a activităţii acestor mijloace, se pierde foarte mult timp cu încărcatul şi Al. MUREŞAN coresp. „Scînteii“ (Continuare în pag. a V-a) in judeţul Bistriţa-Năsăud, doua întreprinderi cu pretenţii de seriozitate — I.R.T.A. şi O.L.F. — se învinuiesc reciproc, în timp ce mari cantităţi de mere destinate exportului şi pieţei interne aşteaptă să fie transportate IN JUDEŢUL TULCEA COOPERATIVELE AGRICOLE AU TERMINAT Insamînţarea GRIULUI TULCEA (corespondentul „Scînteii“). Cooperativele agricole de producţie din judeţul Tulcea au terminat miercuri seara însămînţarea griului şi orzului de toamnă pe suprafaţa planificată de 44 000 ha. S-au însâraînţat totodată peste 5 030 ha cu griu pentru masă verde. După cum ne informeazâ ing. Emil Cubleşan, directorul direcţiei agricole judeţene, lucrarea a fost efectuată în 12 zile bune de lucru. In prezent, mecanizatorii şi ţăranii cooperatori mucmară la recoltarea porumbului.