Scînteia, octombrie 1969 (Anul 38, nr. 8203-8233)

1969-10-09 / nr. 8211

TRIMESTRUL IV in Întreprinderile industriale ACCELERAU CADENŢA ÎNDEPLINIRII PLANULUI! îndeplinirea ritmica, la toţi indicatorii, a planului de stat asi­gură, an de an, dezvoltarea susţinută a forţelor de producţie, creşterea eficienţei economice, progresul neîntrerupt al industriei noastre so­cialiste. Fiecare produs industrial contează în mecanismul echilibrat al cerinţelor şi posibilităţilor economiei naţionale ! Fiecare întreprin­dere trebuie să-şi aducă contribuţia ei la satisfacerea acestor cerinţe în condiţii ireproşabile. Cu atît mai imperios se impune această nece­sitate In trimestrul IV, la sfîrşitul căruia se va face bilanţul­ rezul­tatelor economice din acest al patrulea an al actualului cincinal. Nu este admisă irosirea a nici măcar unei ore din timpul de lucru, trebuie folosite din plin toate forţele pentru ca planul să fie realizat integral. Colectivele întreprinderilor care au întim­­pinat unele dificultăţi — obiective sau subiective — în celelalte tri­mestre au îndatorirea să-şi recupereze neîntîrziat restanţele. Orga­nele şi organizaţiile de partid, forurile de resort din ministere trebuie să vegheze la respectarea disciplinei de plan, în vederea îndepliniri fiecărei sarcini stabilite. Practic, ce trebuie întreprins in unităţile industriale restanţiere ? Un răspuns la această întrebare îl dau investigaţiile întreprinse în mai multe întreprinderi — pe care le publicăm în pagina a IlI-a a ziarului. (Continuare In pag. X­III-a) Locul specialistului — în miezul producţiei, acolo unde o cer interesele societăţii ! Minele ţării îşi sporesc zestrea de inteligenţă Convorbire cu ing. Ion LĂZĂRESCU, adjunct al ministrului minelor înfiinţarea centralelor şi grupurilor industriale — investite cu largi competenţe şi răspunderi în vederea realizării planului — şi redistribuirea cadre­lor de specialişti, sunt laturi inseparabile ale procesului de îmbunătăţire a conducerii şi pla­nificării economiei naţionale. Ele îşi au izvorul in importantele sarcini stabilite în acest dome­niu de Conferinţa Naţională şi Congresul al X- lea al partidului. Cum se prefigurează realizarea acestor prevederi în unităţile industriei miniere ? — An de an, producţia industriei mineritului a crescut intr-un ritm impresionant, asigurînd satisfa­cerea tot mai largă a necesităţilor energetice ale economiei naţionale — ne-a spus ing Ion Lăzarescu. De pildă, comparativ cu anul 1950, producţia de cărbune a ajuns să fie în acest an de peste 7 ori mai mare. De asemenea, producţia de metale nefe­roase a crescut, numai în anii actualului cincinal, cu peste 32 la sută. Toate întreprinderile au luat o mare amploare. Direcţiile generale, încărcate exce­siv cu nenumărate şi mărunte probleme ale activi­tăţii cotidiene ale întreprinderilor, deşi erau înca­drate cu specialişti pricepuţi, avînd o bogată expe­rienţă, nu mai reuşeau să-şi îndeplinească în mod corespunzător sarcinile ce le reveneau. Şi nu numai din vina lor. Atît se putea face în vechea formula organizatorică : întreprindere-direcţie generală-mini­ster. Centralele industriale vin, deci, să simplifice această ierarhizare, să aşeze pe un făgaş nou şi eficient organizarea şi conducerea producţiei, iar îm­bunătăţirea repartizării cadrelor de specialişti­­ este de natură să-i apropie de activitatea întreprinde­rilor de miezul problemelor industriei mineritului. — Cum s-a procedat in privinţa redistribuirii spe­cialiştilor ministerului ? — După recenta reorganizare, numărul lucrători­lor din Ministerul Minelor s-a redus la circa jumătate. Ceilalţi specialişti - bine pregătiţi, cu practica in producţie şi cu îndelungată experienţă în muncă — au fost repartizaţi în centralele industriale, combi­­natele şi trusturile miniere care au luat sau iau fiinţă pe teritoriul ţării, în institutele de cercetări şi proiectări miniere. Fără îndoiala, inginerii , economiştii din fostele direcţii generale vor aduce un suflu nou proaspăt în unităţile economice, vor contribui din plin la obţinerea unui volum de pro­ducţie din ce în ce mai mare, cu cheltuieli reduse. Dan MATEESCU PROLETARI DIN TOATE JARILE. UNIȚI-VA! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN Anul XXXIX Nr. 8211 Joi 9 octombrie 1969 6 PAGINI-30 BANI IN PAGINA A 11-A RECOLTAREA PORUMBULUI­­CIT MAI REPEDE, CIT MAI BINE ! CE FEL d­e sămînţă puneţi sub brazdă? ancheta „Scînteii“ în judeţele Arad, Buzău şi Mureş O multitudine de factori condiţio­nează belşugul viitoarelor recolte : însuşirile productive ale soiurilor şi valoarea biologică a seminţelor, cali­tatea lucrărilor de pregătire a tere­nului şi de însămînţare, încadrarea acestora în limitele timpului optim etc. Sînt probleme de maximă însem­nătate a căror rezolvare necesită o­­perativitate şi răspundere din par­tea organelor şi unităţilor agricole, a organizaţiilor de partid, a inginerilor agronomi Acum cînd au mai rămas puţine zile pâ­nă la limita maximă a timpului optim este normal ca rit­mul şi calitatea însămînţărilor, para­lel cu intensificarea recoltării, trans­portului şi depozitării produselor, în­deplinirea obligaţiilor contractuale, să stea în centrul preocupărilor lu­crătorilor ogoarelor. Grăbirea recol­tatului este cu atît mai importantă cu cît o parte din terenurile eliberate urmează să fie însămînţate cu grîu. La această oră s-ar fi cuvenit ca problema seminţelor să fie de mult rezolvată, iar lucrările de semănat să se efectueze în toate unităţile sub directa îndrumare a inginerilor agro­nomi, cadre investite cu înalta răs­pundere de a asigura calitatea însă­mînţărilor la nivelul precizat de a­­grotehnica modernă. Modul cum se materializează iu practică aceste ce­rinţe ale pîinii, constituie obiectul raidului întreprins in judeţele Arad, Buzău şi Mureş. Dacă „ceea ce semeni, aceea culegi“, de ce puneţi în pămînt sămînţă necorespunzătoare? ! Seminţele ,din soiuri superioare, de I î­ ialtă productivitate, bine selectate I şi tratate, sint un fel de carte de vi- I zită a competenţei şi pasiunii agro- I nomilor, a celor care răspund de I cantitatea şi calitatea recoltelor. I „Ceea ce semeni, aceea culegi“ spune I o veche zicală din miezul înţelep- I ciunii populare. Dacă institutele de I cercetări agricole şi staţiunile expe- I rimentale nu ne-au oferit soiuri pe I alese, potrivite variatelor condiţii­lo- I care, cu atît mai mult se impune a- I cum să avem certitudinea însuşirilor I germinative, a purităţii seminţelor I din soiurile existente. In multe locuri I aşa se şi procedează La direcţia a- I­gricolă judeţeană Arad, ing. Petre I Mateescu ne spunea : I — încă de la începutul lunii au- I gust, direcţia agricolă cunoştea, în I amănunt, necesarul de seminţe pen- I tru campania de toamnă. Din capul I locului se întrezăreau neajunsuri. De I aceea am hotărît chiar de atunci I două lucruri : 1) Sub nici ur. motiv I să nu se folosească alte seminţe de- I cît cele din soiurile care se pretea- I ză cel mai bine la solurile noastre . I 2) Nici un kg de sămînţă să nu ră­mină fără buletin de calitate, neselec­tată sau netratată. Aş putea spune că primul deziderat a şi fost îndeplinit , faţă de necesarul de 17 500 tone de seminţe de grîu de înaltă productivi­tate au fost asigurate 18 210 tone — toate cu buletin de laborator, în or­dine. Nu am admis nici o excepţie. Dacă cu o „centimă“ nu a corespuns calitatea unor seminţe (cazul coope­rativelor Ţipari, Vladimirescu, Grân­­ceni şi altele) am făcut tot ce s-a putut pentru a le schimba. Avem certitudinea, fapt reieşit din controa­lele efectuate pe teren, că şi cel de-al doilea deziderat va fi împlinit. Subscriem şi noi, in cea mai mare parte, acestui punct de vedere ex­primat de directorul adjunct In 9 din cele 10 cooperative pe care le-am vi­zitat, sămînţă aflată în asemănători corespundea „caratelor“ indispensa­bile pentru a obţine producţii mari. Garanţia pe care o dau certificatele de calitate ale seminţelor este du­blată în foarte multe cooperative din judeţ de competenţa şi responsabili­tatea de care­ dau dovadă specialiştii. La cooperativa Sîmbăteni, inginerul Cornel Balif conducea personal pro­cesul de tratare a seminţelor, cu in­teres şi exigenţă,­ cu adevărată pa­siune profesională. Este un fapt fi­resc deoarece plusul de atenţie, de răspundere din partea inginerului, intr-un moment hotărîtor cum este campania de toamnă, se situează pe linia cerută de conducerea partidului de a face din eficienţa muncii spe­cialistului un criteriu de bază al re­coltelor viitoare. Dar, în unele cooperative, lucru­rile se prezintă invers. Am întilnit situaţii cînd ingineri agronomi, pre­şedinţi de cooperative se preocupă, e drept, de calitatea seminţelor, dar numai pînă la un anumit punct , pînă cînd intră în posesia buletinului de analiză, împreună cu tovarăşul loan Nicolae BRUJAN Constantin CAPRARU Lomod DEAKI (Continuare în pag. a II-a) În orice colţ de ţară , munca îţi dă mari satisfacţii Vreau ca aceste rinduri sincere, pe care simt că trebuie să le scriu în momentele cînd societatea ne cheamă să ne onorăm profesia, să mergem acolo, unde este nevoie, unde ne cer nevoile producţiei, sa im­pulsioneze pe acei colegi care stau încă pe ginduri, care se rup cu greu de Capitală sau de marile oraşe. Fac parte dintre acei ingineri şi specialişti care, re­cent, au plecat dintr-un mare oraş al ţării şi s-au stabilit cu munca şi casa la Tîrgovişte. Aş fi nesin­cer dacă aş spune că, la plecare, nu unduia in mine o anumită părere de rău. Eram statornicit bine în­ oraşul respectiv, aveam cunoştinţe şi legături­ trainice de muncă, aveam prieteni, duceam o viaţa de familie plăcută, confortabilă. . . ... Iată însă că a venit noua împărţire administrativ­­teritorială a ţării. O dată cu ea s-a ivit „foamea" teri­bilă de cadre de specialişti, de arhitecţi, de proiectanţi în judeţele nou înfiinţate, în capitalele acestora de la Tîrvogişte, capitala Dîmboviţei, sau de la Buzău mai ales veneau... S.O.S.-uri insistente. „Veniţi la noi să ne ajutaţi la început de drum". Intr-adevăr, în noile reşedinţe de judeţ, cadrele de specialişti erau puţine şi unele din ele aveau o mai mică experienţa de să ne­ astupăm urechile şi să stăm ciorchine în acel mare oraş ? Nu, acest lucru nu se putea. Şi atunci şi eu şi încă mulţi alţi proiectanţi ne-am oferit serviciile noastre judeţelor Buzău şi Dîmboviţa. Eu am plecat la Tîrgovişte împreună cu soţia­­ şi ea tehniciană. Ne-am întîlnit în vechea cetate de scaun a Tarii Româneşti cu colegi de la Galaţi şi de la Piteşti, care, ca şi noi, au înţeles nevoile stringente ale noilor jn­­deţe. Ne-am apucat cu nădejde de lucru, căci la Târ­­govişte sunt multe de făcut. A luat aici flintă un insti­tut judeţean de proiectare în cadrul căruia noi, ingi­nerii, proiectanţii, arhitecţii, specialiştii trebuie să rezolvăm multe sarcini legate de viitorul acestui oraş şi al tuturor localităţilor şi centrelor muncitoreşti din judeţul Dîmboviţa. In acest colţ de ţară au început şi vor avea loc in viitor transformări remarcabile. După cum se ştie, pe meleagurile dîmboviţene se vor amplasa obiective importante industriale : Uzina de oţeluri înalt aliate, Uzina de strunguri şi alte unităţi care, in mod cert, vor atrage după sine o serie de transformări econo­mice şi sociale în viaţa Tîrgoviştei, a întregului judeţ. Noi suntem­ cei care trebuie să elaborăm documentaţii de proiectare pentru miile de apartamente, pentru clădirile de interes tehnico-edilitar, edificiile social­­culturale, sistematizările rurale O mină de oameni, cîţi suntem­, plini de elan, vrem să se observe că am venit la Tîrgovişte. Ne place munca noastră o facem cu pasiune — iar greutăţile inerente ale începutiri­ nu ne pot stingheri. Mă uit la colegii mei şi văd deplina lor satisfacţie de a se număra printre cei ce contribuie la dezvoltarea oraşului în care ne-am stabilit. Ing. Ion ANGHEl Institutul judeţean de proiectare Dîmboviţa (Continuare in pag. a III-a) TARASU­L NICOLAE ceauşescu A PRIMIT PE SAVANTUL HENRI COM Miercuri la amiază, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat, a primit pe sa­vantul român Henri Coandă, care se află în ţară. La primire a participat tovarăşul Manea Mănescu, vicepreşedinte al Consiliului de Stat. Convorbirea, care a avut loc cu ★ După întrevedere, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu soţia, a oferit un dejun în onoarea savantului Henri Coandă şi a so­ţiei sale.­­ , ,, A luat parte tovarăşul Manea Mănescu, împreună cu soţia, acest prilej, s-a desfăşurat intr-o atmosferă de caldă cordialitate. HOTARIRI ALI CONSILIULUI DE MINISTRI PRIVIND GENERALIZAREA EXPERIMENTĂRII NOULUI SISTEM DE SALARIZARE SI MAJORAREA SALARIILOR IN AGRICULTURA Consiliul de Ministri a emis re­cent două hotărîri prin care aprobă cu începere de la 1 noiembrie a.c., generalizarea experimentării­­ noului sistem de salarizare şi majorarea salariilor lucrătorilor din întreprin­derile agricole de stat, de mecaniza­re a agriculturii şi din alte unităţi agricole de stat, precum şi a specia­liştilor din cooperativele agricole de producţie. Corespunzător acestor hotărîri, sa­lariile lucrătorilor din­ unităţile agricole de stat urmează să fie ma­jorate în medie cu 9 la sută , împreu­nă cu majorarea salariilor mici efec­tuată în anul 1967, se asigură pe an­samblu o creştere medie de 12,6 la sută. ...... Pentru specialiştii care îşi desfă­şoară activitatea în cooperativele agricole de producţie s-a acordat o creştere medie a salariilor de 20,6 la sută, care asigură o corelare mai bună a salariilor lor cu ale celor care lucrează în întreprinderile a­­gricole de stat. De majorarea salariilor vor bene­ficia peste 425 000 de salariaţi din agricultură ale căror venituri anua­le vor fi cu aproximativ 725 milioa­ne lei mai mari faţă de cele reali­zate înainte de 1967 Noul sistem de salarizare ţine sea­ma de specificul condiţiilor de lu­cru din agricultură, prevăzînd for­me elastice de salarizare, care să cointereseze mai puternic lucrătorii din acest important sector al econo­miei naţionale în obţinerea unor producţii sporite de cereale, legume, plante tehnice, lapte, carne, oua şi alte produse atît în sectorul agricul­turii de stat cit şi în cel cooperatist. Astfel se asigură o legătură­­ mai strînsă a salariilor lucrătorilor din u­­nităţile agricole de­ stat şi ale spe­cialiştilor din cooperativele agricole de producţie cu rezultatele _ munca lor şi ale unităţii in care îşi desfă­şoară activitatea. Noul sistem de salarizare prevede acordarea salariului corespunzător realizării sarcinilor de producţie sta­­bilite. ... finind seama de condiţiile specifice din agricultură, unde rezultatele com­plete ale activităţii productive pot fi cunoscute abia la sfîrşitul anului a­­gricol, salariul tarifar al­ acestor lu­crători cuprinde două părţi —— Par­­tea cea mai mare de 80—90 la sută se acordă lunar, iar partea a doua la sfîrşitul anului, în raport cu rea­lizarea planului de producţie. Pentru a cointeresa pe lucrătorii din fiecare fermă în obţinerea­­ unor rezultate cît mai bune, veniturile a­­cestora vor fi nemijlocit legate de rezultatele fermei unde își desfășoa­ră activitatea, independent de rezul­tatele obținute pe ansamblul între­prinderii agricole. Veniturile lucrătorilor din intre­­prinderile de mecanizare a agricul­­turii - I.M.A. - vor fi condițio­nate atît de îndeplinirea planului de­ lucrări exprimat valoric, cît şi de realizarea producţiilor planificate la principalele culturi în cooperativele agricole de producţie deservite. In acest fel, ei vor fi cointeresaţi sa exe­cute­ lucrări de calitate cît mai bună şi la timpul optim în cooperativele agricole de producţie. In afara salariilor tarifare, lucra­torii din unităţile agricole de stat vor beneficia de premii în cursul anului pentru rezultate deosebite în munca şi de gratificaţii la finele anului in funcţie de depăşirea venitului net pe fermă sau a beneficiilor planificate pe întreprindere. In cazul lucrăto­rilor din întreprinderile de mecani­­zarea agriculturii, se pot acorda pre­mii pentru depășirea planului de ve­nituri al întreprinderii. Totodată, li se pot acorda premii pentru depa­(Continuare în pag. a III-a) cînd merele devin... MĂR AL DISCORDIEI Fructiera judeţului Bis­triţa Năsăud este şi în acest an plină, mai ales cu mere, în cantităţi şi cali­tăţi superioare celor din anii precedenţi. În cele trei întreprinderi agricole de stat — Lechinţa, Bistri­ţa şi Teaca — cu pondere în „grădina“ judeţului, re­coltatul este avansat. La Lechinţa, această operaţie va fi încheiată în cîteva zile. „Pînă acum — ne de­clară vng Ilie Volcov, di­rectorul întreprinderii — au fost recoltate cu mina, pe soiuri şi calităţi, mai bine de 900 tone din cele 1 200 la cît este evaluată recolta. Din acestea, 320 tone au fost exportate. Spre deosebire de anii precedenţi, acum suntem­ mai bine şi mai ritmic deserviţi cu mijloace de transport auto şi vagoane“. La I.A.S. Teaca insă, ope- I raţia de recoltare şi valo- I rificare a fructelor este I stînjenită de starea sub I orice critică a drumului I judeţean Teaca—Şieu, unde I se află ferma Pozmuş şi I pe unde trebuie transpor- I tată o cantitate de peste I 500 tone de fructe. Mijloa- I cele auto se aleg adesea cu I osiile r­upte, iar fructele de I cea mai bună calitate I ajung tocmai bune de I marmeladă Discuţiile in- I terminabile duse de-a lun- I gul ultimilor ani, între in- I treprindere şi consiliul I popular judeţean s-au sol- I dat cu un eşec : nu s-a I putut stabili în sarcina cui I cade repararea drumului • Cooperativele agricole de I producţie îşi valorifică fructele prin întreprinderea judeţeană de legume şi fructe. Aceasta are sarci­na să preia de la unită­ţile cooperatiste şi produ­cătorii individuali peste 10 000 tone de fructe, în majoritate mere. Posibilită­ţile de sortare şi păstrare a fructelor s-au îmbună­tăţit ; a fost dat parţial în folosinţă depozitul mo­dern de valorificare şi păstrare din oraşul Bistri­ţa au fost organizate 8 centre de achiziţie şi, după cum ne­declara tov. Zol­tán Nagy, director adjunct, s-au întocmit grafice ope­rative de preluare, trans­portare, expediere la ex­port şi pe piaţa internă, la semiindustrializare. Rezul­tatele ? Totuşi, nu sunt prea strălucite. „Din­­ 125 tone fructe, cite ar trebui să preluăm zilnic, reali­zăm în medie 510 tone (deci mai puţin de jumă­tate) Dar dacă I.R.T.A. şi-ar respecta obligaţia de a ne pune la dispoziţie mijloacele de transport stabilite de comun acord — ne asigură interlocuto­rul nostru — de bună seamă că lucrurile ar merge mai bine“. Sincer vorbind, după cele văzute pe teren, nu ne pu­tem declara mulţumiţi de activitatea întreprinderii, cel puţin in problema fructelor Dacă ar fi să exprimăm situaţia în ima­gini fotografice, apoi aces­tea ar fi identice cu ima­ginile surprinse în judeţul Argeş. Adică, de o parte grămezi de mere adunate în livezile cooperativelor agricole, iar de alta, u­­riaşe piramide de lăzi în depozitele I.L.F. din Bis­triţa, ferecate cu 7 lacăte La centrul de valorificare al I.L.F. din Teaca aştep­tau, de asemenea, care în­cărcate cu mere, venite de la cooperative sau de la producătorii individuali, fără să fie preluate ope­rativ. „Nu avem ambala­je “ ne declară şeful centrului de achiziţii, Teo­dor Neţeanu. Azi, toa­tă ziua am dat telefoane la Bistriţa“ Unele cooperati­ve, cum este cea din Pin­­tic, au trimis camioanele proprii după lăzi, dar cu greu le-au obţinut din cau­za formelor greoaie de circulaţie. Această situa­ţie face ca­ în multe coo­perative ritmul recoltării să nu fie accelerat, de teama de a nu le depozita în gră­mezi mari, unde se strică mai uşor. După cum spuneam, di­rectorul adjunct al între­prinderii de legume şi fructe vede tot răul în fap­tul că nu i se pun la dis­poziţie, de către autobaza I.R.T.A., mijloacele de transport prevăzute în graficul întocmit Intr-ade­văr, au fost zile cînd doar jumătate din aceste mijloa­ce au lucrat la transportul fructelor. C.A.P. Bistriţa, care are nevoie zilnic de cel puţin patru camioane, nu primeşte decât unul­­două. „Este adevărat, se justifică şeful autobazei, Emil Crişan, că nu ne-am respectat întrutotul angaja­mentul Necesităţile de transport sunt foarte mari. Avem însă şi noi preten­ţia ca beneficiarii noştri­­să utilizeze cu randament, mij­loacele de transport. Or la întreprinderea de legu­me şi fructe din Bistriţa, nu se ţine o evidenţă pre­cisă a activităţii acestor mijloace, se pierde foarte mult timp cu încărcatul şi Al. MUREŞAN coresp. „Scînteii“ (Continuare în pag. a V-a) in judeţul Bistriţa-Năsăud, doua între­prinderi cu pretenţii de seriozitate — I.R.T.A. şi O.L.F. — se învinuiesc re­ciproc, în timp ce mari cantităţi de mere destinate exportului şi pieţei in­terne aşteaptă să fie transportate IN JUDEŢUL TULCEA COOPERATIVELE AGRICOLE AU TERMINAT Ins­amînţ­area GRIULUI TULCEA (corespondentul „Scînteii“). Cooperativele agricole de producţie din judeţul Tul­­cea au terminat miercuri seara însămînţarea griului şi orzului de toamnă pe su­­prafaţa planificată de 44 000 ha. S-au însâraînţat tot­odată peste 5 030 ha cu griu pentru masă verde. După cum ne informeazâ ing. Emil Cubleşan, directo­rul direcţiei agricole jude­ţene, lucrarea a fost efec­tuată în 12 zile bune de lu­cru. In prezent, mecaniza­torii şi ţăranii cooperatori mucmară la recolta­rea porumbului.

Next