Scînteia, martie 1970 (Anul 39, nr. 8352-8382)

1970-03-31 / nr. 8382

DE LA IDEE­­ LA PRACTICĂ, pe drumul cel mai scurt! CUM ESTE VALORIFICAT CAPITALUL PROPUNERILOR PREŢIOASE DIN ADUNĂRILE GENERALE ALE SALARIAŢILOR Experienţa: Iniţiativa creatoare a colectivelor de muncitori, ingineri şi tehnicieni din fabrici, uzine, de pe şantiere de construcţii reprezintă o principală forţă propulsivă a perfec­ţionării continue a producţiei mate­riale, una din cele mai importante „rezerve“ de amplificare a eficienţei economice. Acest incontestabil adevăr a fost pus în evidenţă cu ocazia adu­nărilor generale ale salariaţilor, care, în judeţul Dîmboviţa, ca în întreaga ţară, şi-au încheiat luna trecută cea de-a patra confruntare cu practica. Adunările generale ale salariaţilor — expresie vie a democraţiei economice, formă superioară de participare a ce­lor ce muncesc, în calitate de pro­prietari şi producători, la activitatea de conducere a întreprinderilor — au constituit adevărate tribune de afir­mare largă şi constructivă a opiniei colective. Cu exigenţă şi responsabi­litate, participanţii la dezbateri au re­liefat atît ce este pozitiv, cit şi nea­junsurile care mai stau in calea bu­nului mers al activităţii întreprinderi­lor, şi-au spus părerea asupra moda­lităţilor de rezolvare a problemelor de bază, curente şi de perspectivă, ale realizării sarcinilor din planul de stat, formulînd zeci şi zeci de propuneri şi soluţii în acest sens. După mai bine de o lună de la desfăşurarea ultimelor adunări gene­rale ale salariaţilor este firesc să examinăm ce jhăSftrf .irit In cure ne aplicare pe linia valorificării propu­nerilor formulate de cadrele din în­treprinderi, ce au făcut organele şi organizaţiile de partid, comitetele de direcţie din întreprinderi pentru ca planurile de măsuri elaborate cu a­­cest prilej să capete viaţă cit mai re­pede, să asigure îndeplinirea în con­diţii optime a sarcinilor economice pe acest an. Este firesc, pentru că­ ex­perienţa a dovedit cu prisosinţă ca adunările generale ale salariaţilor nu sunt un scop în sine, că viabilitatea şi prestigiul lor depind în mare măsură de modul în care se fructifică pro­punerile făcute, se rezolvă marile probleme ale activităţii productive, economice şi financiare. Ce am Întreprins concret pentru ca propunerile şi soluţiile preţioase preconizate in adunările generale ale salariaţilor să-­şi găsească un loc im­portant în programul de lucru­­ al comitetelor de direcţie din unităţile industriale, o finalizare eficientă şi cit mai operativă ? Biroul comitetu­lui judeţean de partid a stabilit ca membrii săi, care au luat parte la pregătirea şi desfăşurarea adu­nărilor, să controleze şi să spriji­ne in continuare comitetele de direc­ţie din fabrici şi uzine în înfăptuirea planurilor de măsuri, să ne informe­ze despre stadiul lor de îndeplinire. La rindul lor, comitetele de partid, organizaţiile de bază din unităţile e-Nicolae TĂBÎRCĂ prim-secretar al Comitetului judeţean Dîmboviţa al P.C.R.­conomice ale judeţului au fost îndru­mate să acţioneze energic în acest sens, încă din primele zile după ce au avut loc adunările salariaţilor, menţinînd sub controlul lor înfăptui­rea sistematică a tuturor obiectivelor cuprinse în planurile de măsuri. In unele întreprinderi, unde co­mitetele de direcţie au mers pe căi „bătătorite“ şi n-au prezentat salaria­ţilor modul în care s-au ocupat de propunerile făcute în adunările pre­cedente, comitetul judeţean de partid a iniţiat analize care au vi­zat înfăptuirea întocmai a acelor propuneri care reclamau o imediată rezolvare. Aşa s-a procedat la fabri­ca de becuri „Steaua electrică“ din Fieni şi la întreprinderea „Valea Ia­­lomiţei“-Pucioasa. Cînd am iniţiat a­­semenea analize, am făcut o legătură firească între neîndeplinirea unor indicatori de plan şi faptul că propu­neri valoroase formulate în adunările generale precedente erau rezolvate superficial sau, uneori, ignorate. La Fabrica de becuri din Fieni, de pildă, unde cheltuielile neeconomicoase s-au ridicat anul trecut la cîteva milioane de lei, a avut loc o amplă dezbatere asupra costurilor de producţie. Anali­za a avut ca scop identificarea şi va­lorificarea cît mai bună a rezerve­lor existente în vederea utilizării raţionale a fondurilor băneşti, apli­carea neîntîrziată a măsurilor pri­vind organizarea superioară a pro­ducţiei şi a muncii, îmbunătăţirea în­tregii activităţi economice. Dezbaterea amintită a reunit laolaltă activişti ai comitetului judeţean de partid, membri ai comitetului de par­tid şi ai comitetului de direcţie, se­cretari ai organizaţiilor de bază, or­ganizatorii grupelor sindicale, şefi de secţie şi servicii, tehnicieni, maiştri, roiuncitori cu experienţă in produc­ţie. Deşi a trecut puţin timp de la această analiză, rezultatele obţinute pe primele două luni ne permit să desprindem concluzia că propunerile salariaţilor, existente permanent pe agenda de lucru a comitetului de di­recţie de la fabrica de becuri,­­vor fi integral înfăptuite. In secţiile fa­bricii s-a creat o opinie de masă îm­potriva risipei de materii prime şi materiale, a sporit grija faţă de foto­(Continuare în pag. a II-a) Pe şantierul celui mai mare pod rutier din ţara noastră, Giurgeni—Vadul zi contururi tot mai precise Oii, se înregistrează cu fiecare Foto ! Agerpres Cu peste un an în urmă, pe rampa staţiei C F.F­. Jid­­vei, din judeţul Alba, au apărut nişte stive uriaşe de lădiţe. De­ atunci, nimeni nu s-a atins de ele, deşi pentru transportul roadelor din anul trecut ale podgo­riilor şi livezilor judeţului a fost nevoie de zeci de mii de astfel de lădiţe. Dacă n-au fost folosite, în schimb le-au bătut ploile şi zăpe­zile, arşiţa verii şi gerurile iernii. Au ajuns oare aceste lădiţe pe rampa staţiei Tid­­vei din greşeală şi nu poate fi descoperit adresantul sau expeditorul ? N-are nimeni nevoie de ele ? Sau le-a abandonat vreunul căruia nu i se face gaură in pun­gă dacă le lasă pradă pu­trezirii ? Pentru a-l pune pe citi­tor în temă, vom relata „odiseea“ apariţiei acestor ambalaje pe rampa staţiei Jidvei, aşa cum ne-au pre­­zentat-o conducerile I.L.F. Alba şi I.A.S. Jidvei. Ţi­nem să precizăm, înainte (­ toate, că discuţiile cu­­ducerile acestea cadrul căr­­nizat e la arbitraj. E adevărat, nu ni s-a dat dreptate. Dar vom continua lupta pînă o vom cîştiga". (Variantă pre­zentată şi susţinută de Ila­­rie Oargă, fost director al I.L.F. Alba in perioada li­vrării produselor, Corneliu Osvadă, directorul actual, juristul loan Olariu, loan Aldea, şeful serviciului co­mercial). Iată şi varianta I.A.S. directorul I.A.S. Jidvei , E­­mil Răuţiu, jurist). Deci fiecare declară că are de partea sa dreptatea şi legea, că va continua lupta. Dacă le aminteşti că, pină se vor epuiza toate po­sibilităţile de a obţine cîş­­tig de cauză, ambalajele se pot face praf şi pulbere, fiecare se spală pe mîini . „Le-am expediat celor de la I.A.S. şi ei le-au — De ce nu luaţi măsuri de adăpostire a lădiţelor pentru a mai salva barem o parte dintre ele ? — Nu pot ! Cum fac o mişcare, steg cu pagubă — răspunde directorul I.L.F., ridicind din umeri a neputinţă. — Cum adică ? — ne a­­rătăm nedumerirea. — Dacă m-aş duce la Jid­vei să iau măsuri pentru „Cocoşii justiţiari"­ ­.OR MĂRUNTE deşti că tu, producător, eşti la cheremul unor falşi co­mercianţi, de felul celor de la I.L.F. — se indignează directorul I.A.S Munceşti şi aştepţi un an să rodeas­că pomii, închei contracte şi faci grafice, dar I.L.F. nu vine să ridice marfa şi a­­ceasta se strică... — I.A.S. Jidvei ? Ne dă numai fructe de calitate proastă, din cele căzute pe jos — se înfurie direc­torul I.L.F. Ba chiar vor să le plătim ca bune fructele depreciate ! Ei cu beneficii de milioane, noi — cu pa­guba. De neînţeles cum relaţii­le dintre cei doi directori — oameni apreciaţi pentru capacitatea lor profesiona­lă, pentru activitatea de­pusă în fruntea întreprin­derilor respective — s-au degradat în asemenea mă­sură. Precizăm că nu ne pro­punem să stabilim cota de vinovăţie care revine fie­căreia dintre părţi — fap­tul este de competenţa organelor legale, a fo­rurilor direct răspunză­toare pentru perpetuarea a­­­ anomalii. Ne propu­să vorbim despre­­ a chestiunii, ’’că o dezba­­ta prin­­e care tre- 1 relaţiile ectivităţi socie­şi-o an -¡)­ U!­­ÎC PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIȚI-VA! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XXXIX Nr. 8382 Marţi 31 martie 1970 6 PAGINI - 30 BANI ÎN PAGINA A IV-A CENTENARUL NAŞTERII LUI VLADIMIR ILICI LENIN ÎNVĂŢĂTURA LENINISTĂ DESPRE BAZA TEHNICĂ MATERIALĂ A SOCIALISMULUI PAGINA A III-A PRIN ASOCIERE ŞI COOPERARE 9 spre o creştere rapidă a numărului de păsări şi a producţiei de ouă au îndeplinit planul trimestrial • JUDEŢUL DÎMBOVIŢA (De la corespondenţii „Scînteii") : Colectivele întreprinderilor eco­nomice ale judeţului Dîmboviţa ra­portează : planul producţiei globale industriale, pe trimestrul I a. c„ a fost îndeplinit in proporţie de 10­ la sută , faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, depăşirea reprezin­tă o creştere de 10 la sută şi un spor de producţie de 70 639 000 lei. La producţia-marfă, planul a fost realizat în proporţie de 100,6 la sută. Au fost date peste plan, in a­­cest trimestru, aproape 10 tone oţel, 5 000 tone ciment, 468 perechi ra­corduri speciale, 20 000 mp ţe­sături, peste 160 000 bucăţi becuri speciale. SIDERURGIŞTII GĂLĂŢENI In cursul zilei de 30 martie, si­­derurgiştii gălăţeni au anunţat rea­lizarea sarcinilor de plan pe pri­mul trimestru al anului la produc­ţia globală, producţia-marfă, la producţia-marfă vindută şi încasa­tă, precum şi a sarcinilor de li­vrări la export la tablă groasă şi gleburi. Vor fi livrate peste preve­deri 5 500 tone fontă, 6 600 tone aţei, 6 000 tone tablă groasă. PRIMIRI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Delegaţia Consiliului Central al Uniunii Sindicatelor din Iugoslavia Luni dimineaţa, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Par­tidului Comunist Român, preşe­dintele Consiliului de Stat, a pri­mit delegaţia Consiliului Central al Uniunii Sindicatelor din Iugo­slavia, condusă de tovarăşul Duşan Petrovici-Şane, preşedintele Consi­liului Central, aflată într-o vizită în ţara noastră. La primire au luat parte tovară­şii Florian Dănălache, preşedinte­le Consiliului Central al U.G.S.R., şi Constantin Herescu, secretar al Consiliului Central al U.G.S.R. A fost de faţă Isa Njegovan, am­basadorul R.S.F. Iugoslavia la Bucureşti. In cursul întrevederii s-a expri­mat satisfacţia comună pentru evo­luţia ascendentă a relaţiilor multi­laterale, de prietenie ce se dezvol­tă între cele două popoare, remar­­cîndu-se noi posibilităţi pentru a­­dîncirea cooperării şi colaborării dintre România şi Iugoslavia în interesul celor două ţări, al cauzei socialismului şi progresului ome­nirii. întrevederea s-a desfăşurat în­tr-o atmosferă cordială, tovărăşeas­că. Delegaţia Consiliului municipal al oraşului Teheran Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a primit, în după-amiaza zilei de 30 martie, la Palatul Consiliului de Stat, dele­gaţia Consiliului municipal al ora­şului Teheran, condusă de Gho­­lamreza Nikpey, primarul munici­piului, care face o vizită în ţara noastră. La primire a luat parte prima­rul general al Capitalei, Dumitru Popa. A fost de faţă Soltan H. V. Sa­­nandaji, ambasadorul Iranului la Bucureşti. Cu acest prilej a avut loc o con­vorbire care s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială. „ALRO“ în sortimente noi Dacă în 1965, anul intrării in func­ţiune, Uzina de aluminiu din Sla­tina producea numai aluminiu brut, acum aici se obţin opt diferite ti­puri de aliaje din aluminiu, mult solicitate de economia naţională.­­ Anul acesta, ne spunea tov. ing. Ion Liţescu, directorul între­prinderii, ne-am propus să îmbogă­ţim şi mai mult gama produselor noastre în materie de aliaje de alu­miniu. Astfel, la sfirşitul anului, nu­mărul aliajelor produse se va du­bla. De curînd, aici a fost omologat un aliaj complex pe bază de aluminiu şi siliciu de fier, destinat execută­rii unor piese prin turnare sub pre­siune. Şi la alte aliaje, care pînă a­­cum se procurau din import, s-au obţinut primele şarje. Printre beneficiarii aliajelor din alumi­niu se numără întreprinderile „Elec­­troprecizia“-Săcele, Uzina de auto­turisme Colibaşi, Uzina de construc­ţii de maşini Reşiţa, U.R.E.M.O.A.S. — Bucureşti ş.a. In prezent se în­treprind cercetări intense în vede­rea stabilirii tehnologiei de produc­ţie la unele aliaje ce vor fi folosite în procesul de fabricaţie al uzinei de prelucrare a aluminiului, obiec­tiv aflat în plină construcție. Aurel PAPACIUC corespondentul „Scînteii* COLOANE ÎNALTE p­e platourile fierbinţi Trecem de apa Te­­leajenului. Pe urmă privim În­dărăt spre turlele de oţel şi de foc ale Plo­ieştilor şi spre metro­pola ţiţeiului care se scufundă după linia orizontului. Ne împresoară o at­mosferă pastorală şi suntem­ gata să ne în­chipuim că de aici în­colo încep domeniile agricole şi paradisul podgoriilor. Satele sunt arătoase Printre case de ţară apar uneori faţade şi edificii in­dustriale. Am înaintat de-a lungul Dealului Mare şi am ascultat e­­couri din văile radiale acoperite cu podgorii : Valea Mantei, Valea Mieilor, Valea Largă, Valea Săracă. Par­­curgînd istoria acestor locuri, mă gîndeam la miraculoasele procese săvîrşite în retortele ciorchinilor, care în­dreptăţesc pe deplin apariţia unui mare combinat vinicol la Va­lea Călugărească. Ni­mic nu anunţă însă — dincolo de diguri de pămînt, de batalul cu deşeuri şi haldele de cenuşă — prezenţa U­­zinei chimice Valea Călugărească, cea care stabileşte savante aso­ciaţii între struguri şi sărurile de sulfat de cupru, intre ciorchine şi bioxidul de sulf, în­tre vin şi pirosulfit de potasiu, prelungind în domeniile industriale chimia naturii. Maşina pătrunde pe serpentine în incinta uzinei. Domurile de metal, turlele înalte de foc, gurile imense ale tur­nurilor de răcire ne împresoară. Au rămas departe faimoasele combinate din Ploieşti. Edificiile calme înfă­ţişează o panoramă destul de întinsă ce pare să reproducă in parte bine cunoscutele Reportaj de la Uzina chimică Va­lea Călugărească de Traian FILIP spectacole ale chimiei. Caut un început şi un sfîrşit. Dar abia am trecut de primele pa­vilioane, abia am lă­sat în urmă clădirile asupra cărora patina timpului a inceput să-şi aşeze amprenta, că dincolo de ele ni s-a deschis o prive­lişte de şantier în pli­nă expansiune, un perimetru scormonit de buldozere, acoperit cu utilajele descărcate din vagoane, cu clă­diri şi hale în curs de finisare. Nori de aburi întuneră din vreme în vreme soarele dimine­ţii. Trenuri de contei­­nere străbat cîmpia căutînd halele uzinei chimice, pentru a sta­bili acele imperioase relaţii cu principalele ramuri ale Industriei metalurgice, petroliere, textile, farmaceutice, alimentare, cu terenu­rile agricole, cu nume­roase ţări ale lumii unde sunt exportate zeci de produse. Ştiind că uzina a luat fiinţă la începu­tul secolului, mi-am manifestat dorinţa de a vedea măcar o hală sau o instalaţie dintre cele vechi. Nu mai e­­xistă nici una. Dezvol­­tîndu-şi producţia in­tr-un ritm mediu a­­nual de zece la sută în actualul cincinal, u­­zina s-a reînnoit com­plet, fiind dotată cu o nouă linie de oxigen, cu o instalaţie de sul­fat cromic, cu o insta­laţie de zinc. „Ne aflăm într-o expansiune decisivă, pentru care s-au pre­văzut investiţii foarte mari pe durata cincina­lului viitor !“, ne spune ing. Ioan Petruţa, di­rectorul uzinei, făcîn­­du-ne să privim ane­xele şi noile teritorii acoperite de pe acum cu hale şi fundaţii pentru laborator, ate­lier mecanic central, gospodărie de apă, de­pozite pentru carbu­ranţi şi vopsele, re­miză de locomotive, spălătorie mecanică pentru echipament de protecţie, trecere de nivel peste calea fe­rată şi altele. „Dar partea cea mai impor­tantă — şi-a continuat relatarea interborato­­rul nostru — o vor al­cătui liniile de acid sulfuric, linia de în­(Continuare in pag. a V-a) Telegramă Excelenţei Sale Domnului CEVDET SUNAY ! Preşedintele Republicii Turcia | ANKARAA I Aflînd cu adîncă întristare de catastrofa seismică din regia de I vest a Turciei, care a provocat numeroase victime omeneşti şi imense I­ierderi materiale, vă rog să primiţi, domnule preşedinte, cor- , nea I astră profundă şi sincere condoleanţe pentru familiile înd I NICOLA* V,CU I Preşed»*-1 ’ . J t SW «1 * X ,uieie Const!’ Republicii Soci? Cezarr sscurita* DEVIZA BR DE h Tradiţionalele de măvară pentru pa căpătat anu! acest­ sibil mai larg şi un­bicei, în cadrul un­făşurat timp de pe a fost dat la Craw sud de Londra, unc vineri dimineaţă pes­ticipanţi veniţi din piaţa centrală a oraşi reprezentanţi ai diver­ţii sindicale şi profesionia­telor mişcări de luptă pentr­u păcii, printre care Comitetul pentru pace, Campania pentru mare nucleară, organizaţii local Partidului laburist, Liga tinere, comunist, Comitetul orăşenesc Le­dra al Partidului Comunist din Marea CORESPONDENŢA DIN LONDRA DE LA L. RODESCU Britanie, diverse organizaţii obşteşti, antirasiste, de tineret. Coloana manifestanţilor era des­chisă de tineri, majoritatea munci­tori, dintre care mulţi, cu 12 ani in urmă, la primul marş al păcii, cu­noscut şi sub numele de „marşul de la Aldermaston", fuseseră purtaţi pe umeri de părinţii lor. Acum, alături de ceilalţi mărşăluitori, tinerii, aflaţi in pragul maturităţii, au venit să-şi exprime protestul împotriva cursei înarmărilor, şi în primul rînd a înar­mărilor nucleare, să demonstreze pentru pace. O impresionantă ma­nifestaţie a avut loc în faţa fabri­cilor de armament din Crawley sub lozinca : ,­Muncă pentru pace , nu pentru război !“ Dînd glas năzuinţe­lor opiniei publice, lozincile purtate se pronunţau pentru încetarea războ­iului din Vietnam, pentru realizarea securităţii europene, pentru folosirea în scopuri paşnice a fondurilor desti­nate bugetelor militare. „Să fie elimi­nate armele nucleare !“, „Să se trea că la producţia de pace­­“, „Desfii­­naţi N.A.T.O. se putea citi o pancarte. Luînd cuvîntul la inou rarea marşului, deputata I­lalt Alistair Macdonald a declarat : ce să fim privaţi în continuu atîtea lucruri de care avem şi de ce să îngăduim irosirea h­arde şi miliarde pentru arm­uloare ?“ înfruntînd un timp rece, ci de vint şi ploaie, demonstra parcurs sîmbătă străzile ,­n marşul fiind urmat de un Duminica la chemarea Ca I pentru dezarmarea nucleară I luzele parm­i^t—--------­\ pa* *

Next