Scînteia, mai 1970 (Anul 39, nr. 8413-8441)

1970-05-23 / nr. 8433

PAGINA 2 IOSIF UGLAR „Ne aflăm în faţa unui munte de probleme. Dar sprijinul întregii ţări ne dă siguranţa că vom izbuti“ Ba­ înainte de orice, trebuie să TJI consemnăm greul tribut în­­ , oameni pe care l-a plătit ju­deţul nostru. Până astăzi de­­plingem moartea a 78 dintre concetăţenii noştri, femei, bărbaţi şi copii , trebuie să spunem de asemenea că, in­­clipa de faţă, ca urmare a inundaţiilor, înregistrăm un număr de 400 de îmbolnăviri. Calamitatea a lovit puternic fondul nostru locativ. Doar în municipiul Satu Mare aproape 2 000 de case au fost com­plet distruse. Nu mai puţin au suferit unele sate ca Berindan, Cucu, Mărtineşti, Eteni, Dara, distruse in proporţie de 60—95 la sută. Industria a suferit mult şi ea, între­prinderi mari, modern utilate — aş numi doar „1 Septembrie“ şi Fabrica de mobilă — au fost pentru o lungă perioadă scoase din funcţie. Zeci de alte întreprinderi ale industriei sătmărene au suferit şi ele avarii parţiale. Au fost scoase pentru o perioadă din circulaţie 103 kilometri de şosele şi 168 km de cale ferată. O lovitură grea a primit şi agricultura. Peste 120 000 de hectare dintre care 90 009 cultivate, dintre care 2 000 irigate, aţu fost înecate de ape. Au pierit peste 23 000 de păsări şi de animale. Am suferit şi continuăm să suferim de pe urma distrugerii reţelei de salubritate, fapt ce a făcut ca In prezent sa existe pericol de epidemie. Este greu de făcut o estimare exactă dar, după calcule pe care am avut posi­bilitatea să le efectuăm pină acum, PA­GUBELE ADUSE DE INUNDAŢII JUDE­ŢULUI SATU MARE SE CIFREAZĂ LA PESTE 1 MILIARD DE LEI. 2 Obiectivul cu prioritate este, bineînţeles, asigurarea unor­­ condiţii de viaţă acceptabile pentru cei sinistraţi.­ O im­portantă concentrare de forţe lucrează zi şi noapte pentru a asigura adăpostirea, hrănirea, tratarea celor loviţi de calami­tăţi. Astăzi funcţionează in judeţ 33 de centre de cazare unde sunt găzduiţi 16 875 de cetăţeni , sunt amenajate un mare nu­măr de corturi, 18 barăci ca şi un spital de campanie cu 600 de locuri, începînd de azi, 22 mai, a reînceput să funcţioneze o parte din reţeaua care furnizează apă industrială. Importante forţe, in primul rînd, sala­riaţii înşişi, duc cu eroism bătălia refa­cerii potenţialului economic al judeţului. Adeseori, ajutaţi de familii, muncitorii, inginerii, tehnicienii, personalul adminis­trativ din toate unităţile economice ava­riate muncesc cu abnegaţie, neprecupe­­ţindu-şi eforturile, pentru a curăţi la­ SATU MARE L­A ÎNTREB­Ă­R­ILE „S C Â N T II I“ 1) Care sínt obiectivele sau sectoarele cele mai greu lovite de calamitate în judeţul dv. ? 2) Care sunt­ primele obiective ale lucrărilor de refacere? Cum evoluează procesul de normalizare a vieţii în judeţul dv.? 3) Din multitudinea de fapte eroice din lupta contra inundaţiilor, aţi putea să ne relataţi cîteva pe care le-aţi reţinut în mod deosebit? NE RĂSPUND PRIMII SECRETARI AI ORA­IOR judeţene de partid ■ NICOLAE VEREŞ MUREŞ „întreaga economie a judeţului a fost lovită. Nu vom cunoaşte odihna pină cind nu va fi reparat TOTUL1 11 1 TOATE ORAŞELE DIN JU­DEŢ, COMUNELE ŞI SATE-­­­LE ÎNŞIRATE DE-A LUN­GUL RÎURILOR, ÎNTREA­GA ECONOMIE A JUDEŢULUI MUREŞ AU FOST LOVITE DE FURIA APELOR, SUFERIND PIERDERI MARI. Datele de care dispunem pină în prezent privind vo­lumul pierderilor provocate de inundaţii in judeţul nostru nu pot indica încă o ci­fră definitivă. Consider totuşi că pagu­bele provocate economiei judeţului în­sumează circa UN MILIARD LEI, în 40 dle întreprinderi cu 114 secţii, pulsul pro­ducţiei a încetat să mai bată. In fiecare din aceste unităţi economice sau secţii, pagubele diferă însă în funcţie de gradul în care ele au fost afectate, de complexi­tatea fondurilor fixe din dotare. Cel mai puternic au fost afectate Combinatul chi­mic Tîrnăveni şi Combinatul textil Sighi-­ Ioara. 2 Organizaţiile de partid, comi­­tetele de direcţie — la indi- B caţia comandamentului jude­ţean — au stabilit programe minuţioase de evacuare a apei şi nămolu­lui, de curăţire, verificare şi reparare a utilajelor şi instalaţiilor, astfel încît acti­vitatea de producţie să fie reluată cît mai grabnic. Apreciem în mod deosebit felul în care comuniştii, toţi salariaţii au răs­puns şi răspund chemării organizaţiilor de partid, muncind cu dăruire şi abnegaţie, zile şi nopţi de-a rîndul, la, salvarea bunu­rilor materiale, la limitarea daunelor, la restabilirea situaţiei normale, în efortu­rile noastre ne-au ajutat cu promptitudi­ne conducerile ministerelor economice, nenumărate întreprinderi din ţară, care ne-au,trimis specialişti, utilaje, materiale, tot ceea ce a fost posibil pentru ca acti­vitatea de producţie să fie reluată intr-un termen cît mai scurt. Această mare concentrare de forţe a fă­cut posibil ca azi, (vineri, 21 mai), 21 în­treprinderi cu 56 secţii, dintre cele cala­mitate, să lucreze la întreaga capacitate. Alte 13 unităţi economice, cu 15 secţii, produc cu 25—75 la sută din capacitatea de fabricaţie de care dispun. Suntem­ ho­­tărîţi şi s-au creat condiţiile necesare ca, pînă­ în perioada 1—5 iunie a.c., să rein­tre în activitate normală toate întreprin­derile din judeţ, cu excepţia Combinatu­lui chimic Tîrnăveni şi a Combinatului textil Sighişoara. La aceste două mari u­­nităţi economice din judeţ, pe baza pro­gramelor elaborate, apreciem că există posibilităţi pentru repunerea in funcţiune treptat, în zilele următoare, a unor secţii şi sectoare unde dificultăţile sunt mai mici. Sperăm ca la Combinatul de la Tîrnăveni, pe la mijlocul lunii iunie să intre in funcţiune două cuptoare de fabri­care a carbidului, iar în iulie, restul cup­toarelor. La Combinatul textil Sighişoara, începînd cu 23 mai, eşalonat, vor reintra în producţie o serie de utilaje, astfel incit, pină la data de 5 iunie, această unitate să funcţioneze cu cca 50 la sută din capa­citatea de producţie. Suntem­ profund preo­cupaţi de scurtarea termenelor de punere în funcţiune a acestor două mari combi­nate din judeţul Mureş. Se acţionează pentru recondiţionarea şi recuperarea unor materii prime şi produse finite, a unor utilaje, pentru recuperarea pierderilor din producţie ; in întreprinderile care nu au fost inundate s-au intensificat eforturile pentru depăşirea planului şi a angajamen­telor luate. E cazul Combinatului de în­grăşăminte azotoase din Tg. Mureş, al în­treprinderii Metalotehnica, al fabricii de cărămizi, al întreprinderii de materiale de construcţii — toate din acelaşi oraş — al Combinatului de faianţă şi sticlă din Si­ghişoara, al altor întreprinderi din judeţ. Nu vom cunoaşte odihna pină cind nu va fi reparat totul. 3 Fiecare clipă din aceste zile grele a prilejuit situaţii dra-­­ matice, acte de eroism. In lupta grea cu natura dezlăn­ţuită, cit şi in zilele care au urmat după retragerea apelor, au fost mii şi mii de împrejurări în care oamenii nu şi-au pre­cupeţit viaţa pentru a o salva pe a altora, pentru a scoate, din şuvoiul apelor, bu­nuri, pentru a face ca, intr-un timp scurt, viaţa să-şi reia pulsul firesc. Ţin totuşi să subliniez în mod deosebit dăruirea, sacri­ficiul de care au dat dovadă militarii for­ţelor noastre armate, gărzile patriotice, ti­neretul. Şi, dacă vreţi cu orice preţ să dau nume, atunci scrieţi : OAMENII. Oamenii adevăraţi ai zilelor noastre, oamenii edu­caţi de partid, care şi în zilele acestea grele, ca şi in producţie, munca lor obiş­nuită, săvirşesc fapte eroice. lele, a evacua apele, a repara utilajele distruse. In sectorul agricol cîteva sarcini au egală importanţă : reinsămînţarea cit mai grabnică a suprafeţelor devastate, reface­rea adăposturilor pentru animale, înlă­turarea celor moarte. Mobilizaţi de organele şi organizaţiile de partid, simţind din plin ajutorul în­tregii ţări, mina caldă, tovărăşească, pe care ţara le-o întinde, sătmărenii sunt convinşi că, in ciuda greutăţilor, vor li­chida nu peste mult timp urmările inun­daţiilor. „ Ar însemna ca interviul nos­tru să fie publicat pe pagini­­ întregi de ziar... Vreau să spun doar atît : ca un sin­gur om, uniţi, solidari, toţi cetăţenii jude­ţului nostru, români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi, ostaşii forţelor noas­tre armate, gărzile patriotice şi detaşa­mentele de pregătire a tineretului, însu­fleţiţi de chemările comuniştilor, au pur­tat o bătălie eroică de zile şi nopţi, bătălie al cărei rezultat se concretizează în mii de vieţi omeneşti salvate, în sume incal­culabile smulse distrugerii. Măsurile excepţionale de mari proporţii pe care le-a luat conducerea partidului şi statului ne-au făcut să ne înzecim pu­terile, să luptăm cu o şi mai mare dăruire. Hotăririle luate cu prilejul vizitei tovară­şului Nicolae Ceauşescu, măsurile ex­traordinare ce s-au iniţiat, sprijinul prompt al organelor centrale au făcut ca urmările calamităţii să fie mai reduse de­cit ar fi putut fi. In încheiere pot să aduc o veste bună : practic, se poate spune că normalizarea situaţiei a început. Ne aflăm în faţa unui munte de probleme. Dar sprijinul întregii ţări ne dă siguranţa că vom izbuti. Orga­nizaţia de partid Satu Mare, toţi cetăţenii judeţului nostru vor ieşi victorioşi din această grea încercare. Ţara poate să aibă Încredere in noi. AUREL DUCA —­ „Fiecare cetăţean participă cu dirzenie la munca de refacere“­ ­ Inundaţiile din 12—14 mai a.c. au afectat zona de nord-­­­est a judeţului, provocind ca­lamităţi mari în municipiul Dej, oraşul Gherla şi într-un număr de 116 localităţi rurale. Ca urmare a situaţiei create şi-au întrerupt activitatea 11 uni­tăţi de producţie din municipiul Dej şi oraşul Gherla, dintre care 7 de interes re­publican.­Puternic lovite de aalantitate au fost Fabrica de produse refractare, Fabrica de conserve „11 Iunie“, Complexul C.F.R., Fabrica de mobilă, depozitele de mărfuri ale comerţului din Dej, I.A.S. Gherla şi I.M.A. Dej. Dintre obiectivele social-culturale pagu­be mai importante s-au produs la spital şi la liceul „Andrei Mureşanu“ din Dej, la 3 şcoli generale, din care una a fost dăin­­uită. S-a întrerupt alimentarea cu energie e­­lectrică, gaz, apă, transport feroviar (in­clusiv activitatea depoului staţiei şi tria­jului C.F.R. Dej) şi auto pe şoseaua na­ţională Cluj—Dej, Dej—Baia Mare, Dej— Bistriţa,­­precum şi pe un număr însemnat de şosele judeţene şi comunale. In acelaşi timp, au fost afectate total 2 300 case de locuit din care distruse 323, avariate ,1 253, au fost evacuate 2 107 fa­milii (9 096 persoane), au rămas fără adă­post 426 familii (1 638 persoane). Inundaţiile au cuprins 20 118 hectare de teren agricol din care 13 664 hectare ara­bile. Au pierit 1 422 animale. Pierderile estimate pină în prezent se cifrează la cir­ca 230 milioane Iei.­­ Muncind cu abnegaţie, s-a reuşit ca aproape toate unită-­­ ţile productive să fie puse în funcţiune, asigurindu-se in acelaşi timp alimentarea municipiului Dej şi a oraşului Gherla cu energie electrică şi apă. La Fabrica de produse refractare Dej se lucrează intens pentru rezidirea cup­toarelor, montarea electromotoarelor, ast­fel ca începînd cu 26 mai să poată intra parţial în funcţiune. Eforturi deosebite se depun pentru refacerea liniei ferate Dej- Baia Mare, a şoselei naţionale şi a celei­ spre Baia Mare şi Bistriţa. Pentru normalizarea vieţii economice şi sociale în municipiul Dej şi oraşul Gherla zilnic lucrează peste 4 000 de mun­citori, studenţi, elevi, militari din judeţ. Colectivele de muncă din întreprinde­rile care şi-au reluat activitatea cu cîteva zile in urmă depun eforturi sporite pentru recuperarea pierderilor de producţie pro­vocate de inundaţii. Numeroase Întreprin­deri din judeţ şi-au sporit eforturile pen­tru a da cît mai multe produse peste plan, contribuind in acest fel la acoperirea pagubelor pricinuite de calamităţi. Ca ur­mare a măsurilor politice şi organizato­rice luate de comitetul judeţean de partid, oamenii muncii din judeţul nostru, ani­maţi de un fierbinte patriotism, vor înde­plini planul producţiei globale pe ansam­blul judeţului pe luna mai. Colectivele de muncă din toate unităţile ■judeţului au­e depus eforturi susţinute, reu­şind să restabilească­­ în cea mai mare parte desfăşurarea activităţii normale. în agricultură au fost luate măsuri pen­tru identificarea culturilor compromise, procurarea seminţei, executarea însămîn­­ţărilor şi reinsămînţarea suprafeţelor cala­mitate. Menţionăm că din cauza umidi­tăţii excesive în sol şi a nămolirilor, pe cea mai mare parte a suprafeţei arabilo­r din judeţ incă nu se poate lucra. 3 Pentru salvarea vieţilor ome­neşti şi bunurilor materiale , s-au remarcat prin curaj şi eroism un grup de ostaşi sub comanda ofiţerului Deligeanu, care a sal­vat peste 300 de oameni din comuna Că­­şeiu, comunistul Ion Filip, muncitor la întreprinderea Bobîlna, care a salvat de la înec 7 persoane, utecistul­ Ciurea Adrian care, împreună cu un grup de tineri, a salvat cu o barcă 25 de familii fie pe stra­da Kogălniceanu. S-au mai evidenţiat prin fapte şi spirit de sacrificiu pompierul Vi­­man Iosif, tractoriştii Moldovan Gheorghe, C­olnar Gheorghe, comunistul Takacs Ma­­tei, muncitor la întreprinderea „Someşul“, comunistul Blaga Cornel, directorul în­treprinderii de gospodărire comunală Gherla, precum şi contabilul şef al Fabri­cii de conserve „11 Iunie*" din Dej, Avram Vaier, care, înfruntind furia apei, a sal­vat o bună parte din bunurile materiale ale Întreprinderii. Subliniem munca neobosită desfăşurată ziua şi noaptea de colectivele de condu­cători auto de la exploatarea minieră Căpuş, de la întreprinderea de transport auto, specialişti de la direcţia de drumuri şi poduri care au asigurat transportul a mii de tone piatră şi bolovani­ pentru ză­găzuirea apei şi restabilirea circulaţiei pe şosele, a lucrătorilor de la calea ferată care au asigurat aprovizionarea judeţului cu carburanţi şi au muncit la punerea in funcţiune a complexului C.F.R. şi reface­rea liniei şi,a instalaţiilor. Acum lucrează în localităţile afectate de Inundaţii din judeţul Cluj sute de munci­tori calificaţi şi alţi specialişti la revizui­rea, repararea şi punerea in funcţiune a u­­tilajelor, maşinilor şi instalaţiilor din uni­tăţile productive. ADALBERT CRIŞAN „Unitatea ne dă forţa de care avem nevoie pentru a înlătura urmele de la­ ­ Judeţul nostru se află printre primele care au sufe-­­ rit de pe urma inundaţiilor. Apele revărsate prin sur­prindere de rîurile Şieu, Someşul Mare, Bistriţa, Sălăuţa au lovit in mod nemilos aproape toate localităţile. Valoarea pagu­belor materiale pricinuite de această ca­lamitate fără precedent, se ridică la PES­TE 234 MILIOANE LEI. Cel mai greu lovit a fost sectorul fo­restier, unde pagubele provocate Combi­natului de exploatare şi industrializare a lemnului depăşesc 41 milioane lei. Toate fabricile de cherestea ale acestui combinat au fost inundate şi avariate, întrerupin­­du-şi activitatea, unele neputînd fi puse in funcţie nici pină in prezent. S-a pier­dut o mare cantitate de material lemnos dus de ape, au fost distruse şi avariate 203 km drumuri forestiere, 37 km cale ferată forestieră și 92 km drumuri de scos. BISTRIȚA­NĂSĂUD SCINTEIA — simbäta 23 mai 1970 Agricultura, de asemenea, a avut mult de suferit în cea mai mare parte a jude­ţului. O suprafaţă agricolă de aproape 20 mii ha a fost inundată. De pe aproape 4 mii ha, terenul fertil a fost dislocat, în­semnate suprafeţe cultivate cu cereale, legume, plante furajere fiind compromise. Au fost avariate sau distruse numeroa­se construcţii zootehnice, pierderi însem­nate fiind şi la efectivele de animale. Inundaţiile au izolat încă de la început judeţul de restul ţării, prin distrugerea sau avarierea căilor de telecomunicaţii, rutiere şi feroviare. Pierderi grele a suferit şi populaţia prin distrugerea totală a unui număr de 125 case, avarierea unui număr de 482 locuinţe, pierderea­­ sau degradarea unor bunuri de uz casnic şi gospodăresc, ca mobilă, îmbrăcăminte etc. Din acest punct de vedere, cel mai greu încercate au fost localităţile Beclean şi Bistriţa Bîrgăului. 2 Populaţia judeţului nostru a înfruntat cu tenacitate şi­­ hotărire furia valurilor din mijlocul cărora a salvat mul­te bunuri materiale şi a trecut imediat cu toată puterea de muncă la acţiuni de restabilire a unei vieţi normale. Primele acţiuni după retragerea apelor au fost îndreptate spre restabilirea reţe­lelor de alimentare cu energie electrică a localităţilor, alimentarea cu apă a ora­şelor, restabilirea legăturilor căilor de co­municaţie şi a liniilor telefonice. încă in primele două zile au fost puse sub tensiu­ne linia electrică de 110 kilovolţi Dej—Be­clean — Bistriţa, precum şi principalele reţele ale liniilor de joasă tensiune. Pină in prezent, din lungimea totală a reţelei electrice distrusă sau avariată, însumind 250 km, s-a repus în funcţiune o lungime de 190 km. Eforturi deosebite se depun pentru re­stabilirea circulaţiei rutiere şi feroviare. Remarcabile sunt eforturile colectivelor de muncă din unităţile industriale care au acţionat cu hotărire pentru remedierea efectelor negative ale inundaţiilor, curăţi­rea spaţiilor de producţie, a maşinilor şi utilajelor tehnologice în vederea punerii cit mai grabnice in funcţiune a acestora. Au fost date în funcţiune şi lucrează in prezent cu toată capacitatea exploatarea minieră Rodna, fabrica de hîrtie Prundu Birgău­lui, întreprinderea de industrie ali­mentară­, Bistriţa, precum şi unităţile de industrie­ locală. In sectorul agricol, primele acţiuni ce s-au întreprins au fost îndreptate spre îndepărtarea excesului de apă de pe cul­turi, procurarea seminţelor pentru reîn­­sămînţatul suprafeţelor calamitate, folo­sirea fiecărei ore bune de lucru pentru continuarea lucrărilor de însămînţare a porumbului — mult interziate datorită ploilor de durată — precum şi asigurarea condiţiilor de adăpostire şi furajare a ani­malelor. Prin măsurile luate şi ajutorul primit din partea conducerii de partid şi de stat, viaţa economică şi socială işi reia cursul normal. Harnicii mineri din Rodna, răspun­­zînd chemării lansate de Frontul­ Unităţii Socialiste, s-au angajat să livreze pesta plan cite 200 tone minereu lunar. In toată perioada de mari greutăţi pricinuite de inundaţii, prin măsurile luate şi ajutorul substanţial primit din partea organelor centrale, s-a asigurat o aprovizionare corespunzătoare cu alimen­te. Se desfăşoară o vastă acţiune de spri­jinire a celor sinistraţi prin ajutoare bă­neşti, produse alimentare şi îmbrăcă­minte. 3 In momentele grele ale ca­lamităţii am putut vedea cum­­ oamenii oraşelor şi satelor noastre, ajutaţi de detaşa­mente ale gărzilor patriotice, au răspuns apelului comandamentului de apărare împotriva inundaţiilor. Acţionînd cu un înalt spirit de responsabilitate civică, ei au limitat pagubele. Am putea aminti multe fapte care atestă frumuseţea mo­rală caracteristică oamenilor noştri edu­caţi de partid. Astfel, elevul caporal Ni­colae Gh. Anghel a salvat cu riscul vieţii sale un număr de 11 persoane, Vasile Manciu din patul Cociu a salvat 5 vieţi omeneşti folosindu-se de o cameră de automobil, tinerii George Ceuca şi Iliuţ Cleja au salvat dintr-o casă izolată 5 oameni. Cu adîncă recunoştinţă priveşte popu­laţia oraşului Beclean ajutorul pe care l-au primit de la militarii forţelor arma­te, care au dat dovadă în acele tragice împrejurări de mult curaj, iniţiativă şi spirit de sacrificiu, salvînd multe vieţi omeneşti aflate în primejdie. Aceste fap­te de înaltă demnitate umană sunt con­tinuate acum prin eforturi deosebite în cadrul lucrărilor de refacere şi punere în funcţiune a Întreprinderilor, unităţilor economice, drumurilor, căilor ferate, că­minelor locuitorilor etc. încrezătoare în forţa unităţii, populaţia Judeţului Bistriţa-Năsăud, români, ma­ghiari şi germani, este hotărită să înlăture în cel mai scurt timp efectele inundaţiei, să-şi sporească eforturile in munca pro­ductivă pentru a obţine rezultate tot mai semnificative. Acestea vor contribui la ridicarea pe o treaptă tot mai înaltă a potenţialului economic al judeţului şi, în final, la întărirea social-economică a pa­triei noastre socialiste. GEORGE HOMOŞTEAN­U 5 ALBA „Eroismul oamenilor va şterge urmele năpraznicei inundaţii“­ ­ Revărsarea Mureşului şi a ce­lor două Tîrnave a aruncat­­ asupra unor localităţi un de­bit uriaş de apă. VALOA­REA, PROVIZORIU ESTIMATA, A PA­GUBELOR PROVOCATE ECONOMIEI JUDEŢULUI NOSTRU ESTE, DE CIRCA 240 000 000 LEI. GREU LOVITE AU FOST INDUSTRIA ŞI AGRICULTURA JUDE­ŢULUI Un număr de 20 unităţi produc­tive au fost inundate din care 7 au fost avariate. Pierderile cele mai mari, prin distrugerea unor instalaţii, sunt la Uzina de produse sodice din Ocna Mu­reş, Combinatul de exploatare şi indus­trializare a lemnului Sebeş, Fabrica de în­călţăminte „Ardeleana“ şi Fabrica de mo­­rărit, ambele din Alba Iulia. Ultimele două unităţi au fost inundate in între­gime. * ' f In agricultură. Inundaţiile au cuprins 22150 ha, situate in luncile Mureşului şi Tirnavelor. Culturile de grîu, porumb, sfeclă de zahăr, cartofi, legume şi altele au fost compromise aproape in întregime. Distrugeri materiale deosebit de grave au suportat locuinţele şi gospodăriile ce­tăţenilor aflaţi în regiunea calamitată. In cele 51 localităţi inundate — 8 fiind în întregime cuprinse de apă — au fost com­plet distruse 879 locuinţe şi 303 avariate. Grav avariate au fost şi căile ferate, şo­selele şi telecomunicaţiile. * Situaţia creată a fost deose­bit de gravă. Comandamentul­­ judeţean pentru apărarea îm­potriva inundaţiilor a luat măsuri în vederea redresării vieţii econo­mice şi sociale a judeţului. Astfel, de îndată ce apele au început să se retragă, întregul colectiv al uzinei de produse so­dice din Ocna Mureş a început curăţirea sectoarelor in care a pătruns apa, reface­rea Instalaţiei electrice distruse. Fiecare zi de întrerupere aduce acestei unităţi pierderi de milioane de lei. Peste cîteva zile, uzina va funcţiona cu întreaga sa capacitate. Fabrica de încălţăminte „Ar­deleana“ şi-a reluat activitatea cu o linie tehnologică. De astăzi, 23 mai, va func­ţiona şi cealaltă linie. Secţia de binare a C.P.L. Blaj a intrat, de asemenea, in producţie. Fabrica de morărit din Alba Iulia este incă scoasă din funcţiune. Aici se lucrează la instalarea a circa 39 mo­toare electrice demontate şi uscate în alte Întreprinderi din judeţ şi refacerea insta­laţiilor electrice distruse în proporţii foar­te mari. Refacerea căilor de comunicaţie, auto şi feroviare a ocupat, de asemenea, un loc prioritar. In termene scurte a fost re­luată circulaţia feroviară întreruptă pe cîteva trasee. Se lucrează intens la repa­rarea porţiunilor de terasament distrus pe rutele Teiuş — Blaj şi Blaj — Praid şi la repararea podului de peste Mureş (la şosea). Aprovizionarea populaţiei din judeţ este satisfăcătoare. însemnate cantităţi de produse agro-alimentare şi alte mărfuri au sosit in zonele sinistrate din partea sta­tului şi a altor judeţe. Un număr mare de motopompe şi aspersoare evacuează apa din zonele unde bălteşte, în mod deosebit din Alba Iulia. A fost restabilită alimentarea cu apă potabilă şi energie electrică a tuturor lo­calităţilor. Transportul în comun, din o­­raşe şi dintre localităţi — acolo unde şo­selele permit — a fost, de asemenea, res­tabilit. Persoanelor evacuate li s-au asi­gurat condiţii­­corespunzătoare de adăpos­tire. Echipe de tineri şi militari lucrează la demolarea clădirilor distruse. Pentru prevenirea apariţiei unor epide­mii se întreprind acţiuni sanitare de masă. Peste 17 000 de persoane­ au fost vaccinate. Procesul de normalizare a întregii vieţi economice şi sociale va mobiliza şi pe vii­tor toate forţele şi energiile judeţului şi se bucură de sprijinul unanim al popu­laţiei, hotărită să depăşească această grea încercare. 3 Salvarea vieţilor omeneşti şi a bunurilor materiale este ea . Însăşi o pildă grăitoare de e­­roism colectiv. Punerea la a­­dăpost de furia apelor a unui număr de peste 193 400 animale dovedeşte abnegaţia ţăranilor cooperatori care s-au luptat cu puhoaiele, in condiţii dramatice. Menţio­nez, de asemenea, în mod deosebit, acţiu­nile exemplare, desfăşurate de ostaşii şi ofiţerii unităţilor militare in Alba Iulia in noaptea de 14 spre 15 mai a.c., noaptea catastrofei. Aş nedreptăţi pe mulţi dacă aş cita aici nume. Totuşi, ţin să reamin­tesc eroismul cu care pilotul Constantin Ştefănescu, mecanicul Ioan Simion şi sol­datul Nelu Pavel — echipajul unui elicop­ter d in zilele de 14—16 mai, au salvat 103 oameni. Am rămas profund impresio­naţi de gestul bătrînului pensionar cefe­rist Artenie Bera, secretarul unei organi­zaţii de partid din cartierul Partoş. Sur­prins de ape, rămas izolat, a petrecut trei zile în podul casei, în mijlocul apelor care aveau 2 metri înălţime, flămînd. Nu a pu­tut salva nimic din bunurile personale. A luat cu el doar o casetă metalică. Salvat de pilotul Constantin Ştefănescu, pensio­narul Artenie Bera, ţinea în braţe, strins, ca pe ceva de preţ, casetă" metalică. Abia la comitetul municipal de partid avea să se afle ce conţinea această casetă : documentele organizaţiei de partid. 2

Next