Scînteia, mai 1970 (Anul 39, nr. 8413-8441)
1970-05-23 / nr. 8433
PAGINA 2 IOSIF UGLAR „Ne aflăm în faţa unui munte de probleme. Dar sprijinul întregii ţări ne dă siguranţa că vom izbuti“ Ba înainte de orice, trebuie să TJI consemnăm greul tribut în , oameni pe care l-a plătit judeţul nostru. Până astăzi deplingem moartea a 78 dintre concetăţenii noştri, femei, bărbaţi şi copii , trebuie să spunem de asemenea că, inclipa de faţă, ca urmare a inundaţiilor, înregistrăm un număr de 400 de îmbolnăviri. Calamitatea a lovit puternic fondul nostru locativ. Doar în municipiul Satu Mare aproape 2 000 de case au fost complet distruse. Nu mai puţin au suferit unele sate ca Berindan, Cucu, Mărtineşti, Eteni, Dara, distruse in proporţie de 60—95 la sută. Industria a suferit mult şi ea, întreprinderi mari, modern utilate — aş numi doar „1 Septembrie“ şi Fabrica de mobilă — au fost pentru o lungă perioadă scoase din funcţie. Zeci de alte întreprinderi ale industriei sătmărene au suferit şi ele avarii parţiale. Au fost scoase pentru o perioadă din circulaţie 103 kilometri de şosele şi 168 km de cale ferată. O lovitură grea a primit şi agricultura. Peste 120 000 de hectare dintre care 90 009 cultivate, dintre care 2 000 irigate, aţu fost înecate de ape. Au pierit peste 23 000 de păsări şi de animale. Am suferit şi continuăm să suferim de pe urma distrugerii reţelei de salubritate, fapt ce a făcut ca In prezent sa existe pericol de epidemie. Este greu de făcut o estimare exactă dar, după calcule pe care am avut posibilitatea să le efectuăm pină acum, PAGUBELE ADUSE DE INUNDAŢII JUDEŢULUI SATU MARE SE CIFREAZĂ LA PESTE 1 MILIARD DE LEI. 2 Obiectivul cu prioritate este, bineînţeles, asigurarea unor condiţii de viaţă acceptabile pentru cei sinistraţi. O importantă concentrare de forţe lucrează zi şi noapte pentru a asigura adăpostirea, hrănirea, tratarea celor loviţi de calamităţi. Astăzi funcţionează in judeţ 33 de centre de cazare unde sunt găzduiţi 16 875 de cetăţeni , sunt amenajate un mare număr de corturi, 18 barăci ca şi un spital de campanie cu 600 de locuri, începînd de azi, 22 mai, a reînceput să funcţioneze o parte din reţeaua care furnizează apă industrială. Importante forţe, in primul rînd, salariaţii înşişi, duc cu eroism bătălia refacerii potenţialului economic al judeţului. Adeseori, ajutaţi de familii, muncitorii, inginerii, tehnicienii, personalul administrativ din toate unităţile economice avariate muncesc cu abnegaţie, neprecupeţindu-şi eforturile, pentru a curăţi la SATU MARE LA ÎNTREBĂRILE „S C Â N T II I“ 1) Care sínt obiectivele sau sectoarele cele mai greu lovite de calamitate în judeţul dv. ? 2) Care sunt primele obiective ale lucrărilor de refacere? Cum evoluează procesul de normalizare a vieţii în judeţul dv.? 3) Din multitudinea de fapte eroice din lupta contra inundaţiilor, aţi putea să ne relataţi cîteva pe care le-aţi reţinut în mod deosebit? NE RĂSPUND PRIMII SECRETARI AI ORAIOR judeţene de partid ■ NICOLAE VEREŞ MUREŞ „întreaga economie a judeţului a fost lovită. Nu vom cunoaşte odihna pină cind nu va fi reparat TOTUL1 11 1 TOATE ORAŞELE DIN JUDEŢ, COMUNELE ŞI SATE-LE ÎNŞIRATE DE-A LUNGUL RÎURILOR, ÎNTREAGA ECONOMIE A JUDEŢULUI MUREŞ AU FOST LOVITE DE FURIA APELOR, SUFERIND PIERDERI MARI. Datele de care dispunem pină în prezent privind volumul pierderilor provocate de inundaţii in judeţul nostru nu pot indica încă o cifră definitivă. Consider totuşi că pagubele provocate economiei judeţului însumează circa UN MILIARD LEI, în 40 dle întreprinderi cu 114 secţii, pulsul producţiei a încetat să mai bată. In fiecare din aceste unităţi economice sau secţii, pagubele diferă însă în funcţie de gradul în care ele au fost afectate, de complexitatea fondurilor fixe din dotare. Cel mai puternic au fost afectate Combinatul chimic Tîrnăveni şi Combinatul textil Sighi- Ioara. 2 Organizaţiile de partid, comitetele de direcţie — la indi- B caţia comandamentului judeţean — au stabilit programe minuţioase de evacuare a apei şi nămolului, de curăţire, verificare şi reparare a utilajelor şi instalaţiilor, astfel încît activitatea de producţie să fie reluată cît mai grabnic. Apreciem în mod deosebit felul în care comuniştii, toţi salariaţii au răspuns şi răspund chemării organizaţiilor de partid, muncind cu dăruire şi abnegaţie, zile şi nopţi de-a rîndul, la, salvarea bunurilor materiale, la limitarea daunelor, la restabilirea situaţiei normale, în eforturile noastre ne-au ajutat cu promptitudine conducerile ministerelor economice, nenumărate întreprinderi din ţară, care ne-au,trimis specialişti, utilaje, materiale, tot ceea ce a fost posibil pentru ca activitatea de producţie să fie reluată intr-un termen cît mai scurt. Această mare concentrare de forţe a făcut posibil ca azi, (vineri, 21 mai), 21 întreprinderi cu 56 secţii, dintre cele calamitate, să lucreze la întreaga capacitate. Alte 13 unităţi economice, cu 15 secţii, produc cu 25—75 la sută din capacitatea de fabricaţie de care dispun. Suntem hotărîţi şi s-au creat condiţiile necesare ca, pînă în perioada 1—5 iunie a.c., să reintre în activitate normală toate întreprinderile din judeţ, cu excepţia Combinatului chimic Tîrnăveni şi a Combinatului textil Sighişoara. La aceste două mari unităţi economice din judeţ, pe baza programelor elaborate, apreciem că există posibilităţi pentru repunerea in funcţiune treptat, în zilele următoare, a unor secţii şi sectoare unde dificultăţile sunt mai mici. Sperăm ca la Combinatul de la Tîrnăveni, pe la mijlocul lunii iunie să intre in funcţiune două cuptoare de fabricare a carbidului, iar în iulie, restul cuptoarelor. La Combinatul textil Sighişoara, începînd cu 23 mai, eşalonat, vor reintra în producţie o serie de utilaje, astfel incit, pină la data de 5 iunie, această unitate să funcţioneze cu cca 50 la sută din capacitatea de producţie. Suntem profund preocupaţi de scurtarea termenelor de punere în funcţiune a acestor două mari combinate din judeţul Mureş. Se acţionează pentru recondiţionarea şi recuperarea unor materii prime şi produse finite, a unor utilaje, pentru recuperarea pierderilor din producţie ; in întreprinderile care nu au fost inundate s-au intensificat eforturile pentru depăşirea planului şi a angajamentelor luate. E cazul Combinatului de îngrăşăminte azotoase din Tg. Mureş, al întreprinderii Metalotehnica, al fabricii de cărămizi, al întreprinderii de materiale de construcţii — toate din acelaşi oraş — al Combinatului de faianţă şi sticlă din Sighişoara, al altor întreprinderi din judeţ. Nu vom cunoaşte odihna pină cind nu va fi reparat totul. 3 Fiecare clipă din aceste zile grele a prilejuit situaţii dra- matice, acte de eroism. In lupta grea cu natura dezlănţuită, cit şi in zilele care au urmat după retragerea apelor, au fost mii şi mii de împrejurări în care oamenii nu şi-au precupeţit viaţa pentru a o salva pe a altora, pentru a scoate, din şuvoiul apelor, bunuri, pentru a face ca, intr-un timp scurt, viaţa să-şi reia pulsul firesc. Ţin totuşi să subliniez în mod deosebit dăruirea, sacrificiul de care au dat dovadă militarii forţelor noastre armate, gărzile patriotice, tineretul. Şi, dacă vreţi cu orice preţ să dau nume, atunci scrieţi : OAMENII. Oamenii adevăraţi ai zilelor noastre, oamenii educaţi de partid, care şi în zilele acestea grele, ca şi in producţie, munca lor obişnuită, săvirşesc fapte eroice. lele, a evacua apele, a repara utilajele distruse. In sectorul agricol cîteva sarcini au egală importanţă : reinsămînţarea cit mai grabnică a suprafeţelor devastate, refacerea adăposturilor pentru animale, înlăturarea celor moarte. Mobilizaţi de organele şi organizaţiile de partid, simţind din plin ajutorul întregii ţări, mina caldă, tovărăşească, pe care ţara le-o întinde, sătmărenii sunt convinşi că, in ciuda greutăţilor, vor lichida nu peste mult timp urmările inundaţiilor. „ Ar însemna ca interviul nostru să fie publicat pe pagini întregi de ziar... Vreau să spun doar atît : ca un singur om, uniţi, solidari, toţi cetăţenii judeţului nostru, români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi, ostaşii forţelor noastre armate, gărzile patriotice şi detaşamentele de pregătire a tineretului, însufleţiţi de chemările comuniştilor, au purtat o bătălie eroică de zile şi nopţi, bătălie al cărei rezultat se concretizează în mii de vieţi omeneşti salvate, în sume incalculabile smulse distrugerii. Măsurile excepţionale de mari proporţii pe care le-a luat conducerea partidului şi statului ne-au făcut să ne înzecim puterile, să luptăm cu o şi mai mare dăruire. Hotăririle luate cu prilejul vizitei tovarăşului Nicolae Ceauşescu, măsurile extraordinare ce s-au iniţiat, sprijinul prompt al organelor centrale au făcut ca urmările calamităţii să fie mai reduse decit ar fi putut fi. In încheiere pot să aduc o veste bună : practic, se poate spune că normalizarea situaţiei a început. Ne aflăm în faţa unui munte de probleme. Dar sprijinul întregii ţări ne dă siguranţa că vom izbuti. Organizaţia de partid Satu Mare, toţi cetăţenii judeţului nostru vor ieşi victorioşi din această grea încercare. Ţara poate să aibă Încredere in noi. AUREL DUCA — „Fiecare cetăţean participă cu dirzenie la munca de refacere“ Inundaţiile din 12—14 mai a.c. au afectat zona de nord-est a judeţului, provocind calamităţi mari în municipiul Dej, oraşul Gherla şi într-un număr de 116 localităţi rurale. Ca urmare a situaţiei create şi-au întrerupt activitatea 11 unităţi de producţie din municipiul Dej şi oraşul Gherla, dintre care 7 de interes republican.Puternic lovite de aalantitate au fost Fabrica de produse refractare, Fabrica de conserve „11 Iunie“, Complexul C.F.R., Fabrica de mobilă, depozitele de mărfuri ale comerţului din Dej, I.A.S. Gherla şi I.M.A. Dej. Dintre obiectivele social-culturale pagube mai importante s-au produs la spital şi la liceul „Andrei Mureşanu“ din Dej, la 3 şcoli generale, din care una a fost dăinuită. S-a întrerupt alimentarea cu energie electrică, gaz, apă, transport feroviar (inclusiv activitatea depoului staţiei şi triajului C.F.R. Dej) şi auto pe şoseaua naţională Cluj—Dej, Dej—Baia Mare, Dej— Bistriţa,precum şi pe un număr însemnat de şosele judeţene şi comunale. In acelaşi timp, au fost afectate total 2 300 case de locuit din care distruse 323, avariate ,1 253, au fost evacuate 2 107 familii (9 096 persoane), au rămas fără adăpost 426 familii (1 638 persoane). Inundaţiile au cuprins 20 118 hectare de teren agricol din care 13 664 hectare arabile. Au pierit 1 422 animale. Pierderile estimate pină în prezent se cifrează la circa 230 milioane Iei. Muncind cu abnegaţie, s-a reuşit ca aproape toate unită- ţile productive să fie puse în funcţiune, asigurindu-se in acelaşi timp alimentarea municipiului Dej şi a oraşului Gherla cu energie electrică şi apă. La Fabrica de produse refractare Dej se lucrează intens pentru rezidirea cuptoarelor, montarea electromotoarelor, astfel ca începînd cu 26 mai să poată intra parţial în funcţiune. Eforturi deosebite se depun pentru refacerea liniei ferate Dej- Baia Mare, a şoselei naţionale şi a celei spre Baia Mare şi Bistriţa. Pentru normalizarea vieţii economice şi sociale în municipiul Dej şi oraşul Gherla zilnic lucrează peste 4 000 de muncitori, studenţi, elevi, militari din judeţ. Colectivele de muncă din întreprinderile care şi-au reluat activitatea cu cîteva zile in urmă depun eforturi sporite pentru recuperarea pierderilor de producţie provocate de inundaţii. Numeroase Întreprinderi din judeţ şi-au sporit eforturile pentru a da cît mai multe produse peste plan, contribuind in acest fel la acoperirea pagubelor pricinuite de calamităţi. Ca urmare a măsurilor politice şi organizatorice luate de comitetul judeţean de partid, oamenii muncii din judeţul nostru, animaţi de un fierbinte patriotism, vor îndeplini planul producţiei globale pe ansamblul judeţului pe luna mai. Colectivele de muncă din toate unităţile ■judeţului aue depus eforturi susţinute, reuşind să restabilească în cea mai mare parte desfăşurarea activităţii normale. în agricultură au fost luate măsuri pentru identificarea culturilor compromise, procurarea seminţei, executarea însămînţărilor şi reinsămînţarea suprafeţelor calamitate. Menţionăm că din cauza umidităţii excesive în sol şi a nămolirilor, pe cea mai mare parte a suprafeţei arabilor din judeţ incă nu se poate lucra. 3 Pentru salvarea vieţilor omeneşti şi bunurilor materiale , s-au remarcat prin curaj şi eroism un grup de ostaşi sub comanda ofiţerului Deligeanu, care a salvat peste 300 de oameni din comuna Căşeiu, comunistul Ion Filip, muncitor la întreprinderea Bobîlna, care a salvat de la înec 7 persoane, utecistul Ciurea Adrian care, împreună cu un grup de tineri, a salvat cu o barcă 25 de familii fie pe strada Kogălniceanu. S-au mai evidenţiat prin fapte şi spirit de sacrificiu pompierul Viman Iosif, tractoriştii Moldovan Gheorghe, Colnar Gheorghe, comunistul Takacs Matei, muncitor la întreprinderea „Someşul“, comunistul Blaga Cornel, directorul întreprinderii de gospodărire comunală Gherla, precum şi contabilul şef al Fabricii de conserve „11 Iunie*" din Dej, Avram Vaier, care, înfruntind furia apei, a salvat o bună parte din bunurile materiale ale Întreprinderii. Subliniem munca neobosită desfăşurată ziua şi noaptea de colectivele de conducători auto de la exploatarea minieră Căpuş, de la întreprinderea de transport auto, specialişti de la direcţia de drumuri şi poduri care au asigurat transportul a mii de tone piatră şi bolovani pentru zăgăzuirea apei şi restabilirea circulaţiei pe şosele, a lucrătorilor de la calea ferată care au asigurat aprovizionarea judeţului cu carburanţi şi au muncit la punerea in funcţiune a complexului C.F.R. şi refacerea liniei şi,a instalaţiilor. Acum lucrează în localităţile afectate de Inundaţii din judeţul Cluj sute de muncitori calificaţi şi alţi specialişti la revizuirea, repararea şi punerea in funcţiune a utilajelor, maşinilor şi instalaţiilor din unităţile productive. ADALBERT CRIŞAN „Unitatea ne dă forţa de care avem nevoie pentru a înlătura urmele de la Judeţul nostru se află printre primele care au sufe- rit de pe urma inundaţiilor. Apele revărsate prin surprindere de rîurile Şieu, Someşul Mare, Bistriţa, Sălăuţa au lovit in mod nemilos aproape toate localităţile. Valoarea pagubelor materiale pricinuite de această calamitate fără precedent, se ridică la PESTE 234 MILIOANE LEI. Cel mai greu lovit a fost sectorul forestier, unde pagubele provocate Combinatului de exploatare şi industrializare a lemnului depăşesc 41 milioane lei. Toate fabricile de cherestea ale acestui combinat au fost inundate şi avariate, întrerupindu-şi activitatea, unele neputînd fi puse in funcţie nici pină in prezent. S-a pierdut o mare cantitate de material lemnos dus de ape, au fost distruse şi avariate 203 km drumuri forestiere, 37 km cale ferată forestieră și 92 km drumuri de scos. BISTRIȚANĂSĂUD SCINTEIA — simbäta 23 mai 1970 Agricultura, de asemenea, a avut mult de suferit în cea mai mare parte a judeţului. O suprafaţă agricolă de aproape 20 mii ha a fost inundată. De pe aproape 4 mii ha, terenul fertil a fost dislocat, însemnate suprafeţe cultivate cu cereale, legume, plante furajere fiind compromise. Au fost avariate sau distruse numeroase construcţii zootehnice, pierderi însemnate fiind şi la efectivele de animale. Inundaţiile au izolat încă de la început judeţul de restul ţării, prin distrugerea sau avarierea căilor de telecomunicaţii, rutiere şi feroviare. Pierderi grele a suferit şi populaţia prin distrugerea totală a unui număr de 125 case, avarierea unui număr de 482 locuinţe, pierderea sau degradarea unor bunuri de uz casnic şi gospodăresc, ca mobilă, îmbrăcăminte etc. Din acest punct de vedere, cel mai greu încercate au fost localităţile Beclean şi Bistriţa Bîrgăului. 2 Populaţia judeţului nostru a înfruntat cu tenacitate şi hotărire furia valurilor din mijlocul cărora a salvat multe bunuri materiale şi a trecut imediat cu toată puterea de muncă la acţiuni de restabilire a unei vieţi normale. Primele acţiuni după retragerea apelor au fost îndreptate spre restabilirea reţelelor de alimentare cu energie electrică a localităţilor, alimentarea cu apă a oraşelor, restabilirea legăturilor căilor de comunicaţie şi a liniilor telefonice. încă in primele două zile au fost puse sub tensiune linia electrică de 110 kilovolţi Dej—Beclean — Bistriţa, precum şi principalele reţele ale liniilor de joasă tensiune. Pină in prezent, din lungimea totală a reţelei electrice distrusă sau avariată, însumind 250 km, s-a repus în funcţiune o lungime de 190 km. Eforturi deosebite se depun pentru restabilirea circulaţiei rutiere şi feroviare. Remarcabile sunt eforturile colectivelor de muncă din unităţile industriale care au acţionat cu hotărire pentru remedierea efectelor negative ale inundaţiilor, curăţirea spaţiilor de producţie, a maşinilor şi utilajelor tehnologice în vederea punerii cit mai grabnice in funcţiune a acestora. Au fost date în funcţiune şi lucrează in prezent cu toată capacitatea exploatarea minieră Rodna, fabrica de hîrtie Prundu Birgăului, întreprinderea de industrie alimentară, Bistriţa, precum şi unităţile de industrie locală. In sectorul agricol, primele acţiuni ce s-au întreprins au fost îndreptate spre îndepărtarea excesului de apă de pe culturi, procurarea seminţelor pentru reînsămînţatul suprafeţelor calamitate, folosirea fiecărei ore bune de lucru pentru continuarea lucrărilor de însămînţare a porumbului — mult interziate datorită ploilor de durată — precum şi asigurarea condiţiilor de adăpostire şi furajare a animalelor. Prin măsurile luate şi ajutorul primit din partea conducerii de partid şi de stat, viaţa economică şi socială işi reia cursul normal. Harnicii mineri din Rodna, răspunzînd chemării lansate de Frontul Unităţii Socialiste, s-au angajat să livreze pesta plan cite 200 tone minereu lunar. In toată perioada de mari greutăţi pricinuite de inundaţii, prin măsurile luate şi ajutorul substanţial primit din partea organelor centrale, s-a asigurat o aprovizionare corespunzătoare cu alimente. Se desfăşoară o vastă acţiune de sprijinire a celor sinistraţi prin ajutoare băneşti, produse alimentare şi îmbrăcăminte. 3 In momentele grele ale calamităţii am putut vedea cum oamenii oraşelor şi satelor noastre, ajutaţi de detaşamente ale gărzilor patriotice, au răspuns apelului comandamentului de apărare împotriva inundaţiilor. Acţionînd cu un înalt spirit de responsabilitate civică, ei au limitat pagubele. Am putea aminti multe fapte care atestă frumuseţea morală caracteristică oamenilor noştri educaţi de partid. Astfel, elevul caporal Nicolae Gh. Anghel a salvat cu riscul vieţii sale un număr de 11 persoane, Vasile Manciu din patul Cociu a salvat 5 vieţi omeneşti folosindu-se de o cameră de automobil, tinerii George Ceuca şi Iliuţ Cleja au salvat dintr-o casă izolată 5 oameni. Cu adîncă recunoştinţă priveşte populaţia oraşului Beclean ajutorul pe care l-au primit de la militarii forţelor armate, care au dat dovadă în acele tragice împrejurări de mult curaj, iniţiativă şi spirit de sacrificiu, salvînd multe vieţi omeneşti aflate în primejdie. Aceste fapte de înaltă demnitate umană sunt continuate acum prin eforturi deosebite în cadrul lucrărilor de refacere şi punere în funcţiune a Întreprinderilor, unităţilor economice, drumurilor, căilor ferate, căminelor locuitorilor etc. încrezătoare în forţa unităţii, populaţia Judeţului Bistriţa-Năsăud, români, maghiari şi germani, este hotărită să înlăture în cel mai scurt timp efectele inundaţiei, să-şi sporească eforturile in munca productivă pentru a obţine rezultate tot mai semnificative. Acestea vor contribui la ridicarea pe o treaptă tot mai înaltă a potenţialului economic al judeţului şi, în final, la întărirea social-economică a patriei noastre socialiste. GEORGE HOMOŞTEANU 5 ALBA „Eroismul oamenilor va şterge urmele năpraznicei inundaţii“ Revărsarea Mureşului şi a celor două Tîrnave a aruncat asupra unor localităţi un debit uriaş de apă. VALOAREA, PROVIZORIU ESTIMATA, A PAGUBELOR PROVOCATE ECONOMIEI JUDEŢULUI NOSTRU ESTE, DE CIRCA 240 000 000 LEI. GREU LOVITE AU FOST INDUSTRIA ŞI AGRICULTURA JUDEŢULUI Un număr de 20 unităţi productive au fost inundate din care 7 au fost avariate. Pierderile cele mai mari, prin distrugerea unor instalaţii, sunt la Uzina de produse sodice din Ocna Mureş, Combinatul de exploatare şi industrializare a lemnului Sebeş, Fabrica de încălţăminte „Ardeleana“ şi Fabrica de morărit, ambele din Alba Iulia. Ultimele două unităţi au fost inundate in întregime. * ' f In agricultură. Inundaţiile au cuprins 22150 ha, situate in luncile Mureşului şi Tirnavelor. Culturile de grîu, porumb, sfeclă de zahăr, cartofi, legume şi altele au fost compromise aproape in întregime. Distrugeri materiale deosebit de grave au suportat locuinţele şi gospodăriile cetăţenilor aflaţi în regiunea calamitată. In cele 51 localităţi inundate — 8 fiind în întregime cuprinse de apă — au fost complet distruse 879 locuinţe şi 303 avariate. Grav avariate au fost şi căile ferate, şoselele şi telecomunicaţiile. * Situaţia creată a fost deosebit de gravă. Comandamentul judeţean pentru apărarea împotriva inundaţiilor a luat măsuri în vederea redresării vieţii economice şi sociale a judeţului. Astfel, de îndată ce apele au început să se retragă, întregul colectiv al uzinei de produse sodice din Ocna Mureş a început curăţirea sectoarelor in care a pătruns apa, refacerea Instalaţiei electrice distruse. Fiecare zi de întrerupere aduce acestei unităţi pierderi de milioane de lei. Peste cîteva zile, uzina va funcţiona cu întreaga sa capacitate. Fabrica de încălţăminte „Ardeleana“ şi-a reluat activitatea cu o linie tehnologică. De astăzi, 23 mai, va funcţiona şi cealaltă linie. Secţia de binare a C.P.L. Blaj a intrat, de asemenea, in producţie. Fabrica de morărit din Alba Iulia este incă scoasă din funcţiune. Aici se lucrează la instalarea a circa 39 motoare electrice demontate şi uscate în alte Întreprinderi din judeţ şi refacerea instalaţiilor electrice distruse în proporţii foarte mari. Refacerea căilor de comunicaţie, auto şi feroviare a ocupat, de asemenea, un loc prioritar. In termene scurte a fost reluată circulaţia feroviară întreruptă pe cîteva trasee. Se lucrează intens la repararea porţiunilor de terasament distrus pe rutele Teiuş — Blaj şi Blaj — Praid şi la repararea podului de peste Mureş (la şosea). Aprovizionarea populaţiei din judeţ este satisfăcătoare. însemnate cantităţi de produse agro-alimentare şi alte mărfuri au sosit in zonele sinistrate din partea statului şi a altor judeţe. Un număr mare de motopompe şi aspersoare evacuează apa din zonele unde bălteşte, în mod deosebit din Alba Iulia. A fost restabilită alimentarea cu apă potabilă şi energie electrică a tuturor localităţilor. Transportul în comun, din oraşe şi dintre localităţi — acolo unde şoselele permit — a fost, de asemenea, restabilit. Persoanelor evacuate li s-au asigurat condiţiicorespunzătoare de adăpostire. Echipe de tineri şi militari lucrează la demolarea clădirilor distruse. Pentru prevenirea apariţiei unor epidemii se întreprind acţiuni sanitare de masă. Peste 17 000 de persoane au fost vaccinate. Procesul de normalizare a întregii vieţi economice şi sociale va mobiliza şi pe viitor toate forţele şi energiile judeţului şi se bucură de sprijinul unanim al populaţiei, hotărită să depăşească această grea încercare. 3 Salvarea vieţilor omeneşti şi a bunurilor materiale este ea . Însăşi o pildă grăitoare de eroism colectiv. Punerea la adăpost de furia apelor a unui număr de peste 193 400 animale dovedeşte abnegaţia ţăranilor cooperatori care s-au luptat cu puhoaiele, in condiţii dramatice. Menţionez, de asemenea, în mod deosebit, acţiunile exemplare, desfăşurate de ostaşii şi ofiţerii unităţilor militare in Alba Iulia in noaptea de 14 spre 15 mai a.c., noaptea catastrofei. Aş nedreptăţi pe mulţi dacă aş cita aici nume. Totuşi, ţin să reamintesc eroismul cu care pilotul Constantin Ştefănescu, mecanicul Ioan Simion şi soldatul Nelu Pavel — echipajul unui elicopter d in zilele de 14—16 mai, au salvat 103 oameni. Am rămas profund impresionaţi de gestul bătrînului pensionar ceferist Artenie Bera, secretarul unei organizaţii de partid din cartierul Partoş. Surprins de ape, rămas izolat, a petrecut trei zile în podul casei, în mijlocul apelor care aveau 2 metri înălţime, flămînd. Nu a putut salva nimic din bunurile personale. A luat cu el doar o casetă metalică. Salvat de pilotul Constantin Ştefănescu, pensionarul Artenie Bera, ţinea în braţe, strins, ca pe ceva de preţ, casetă" metalică. Abia la comitetul municipal de partid avea să se afle ce conţinea această casetă : documentele organizaţiei de partid. 2