Scînteia, mai 1970 (Anul 39, nr. 8413-8441)
1970-05-23 / nr. 8433
PROLITARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VA! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN ------------------------- ........... —■ Anul XXXIX Nr. 8433 Sîmbătă 23 mai 1970 8 PAGINI — 40 BANI TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU ÎN ZONE SINISTRATE ŞI AMENINŢATE DE INUNDAŢII DIN JUDEŢELE BRĂILA Şl GALAŢI In cursul zilei de vineri, 22 mai a.c., tovarăşul Nicolae Ceauşescu, însoţit de tovarăşii Emil Bodnaraş, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Florian Dănălache, Dumitru Popescu, a făcut o vizită operativă de lucru în judeţele Brăila şi Galaţi, în care, in aceste zile, au loc mari acţiuni de prevenire şi combatere a inundaţiilor. Nu a trecut decît o săptămînă de la primele veşti despre inundaţiile abătute asupra unor aşezări omeneşti — sate şi oraşe — asupra unor cîmpii din Transilvania şi iată că, din nou, continuu, forţele oarbe ale naturii se abat asupra altor şi altor zone geografice, afectînd sate, ogoare mănoase şi întreprinderi din partea de răsărit a ţării. In vreme ce în localităţile greu lovite de furia revărsărilor — Satu-Mare, Tg. Mureş, Dej, Alba Iulia, Mediaş, Sighişoara şi multe altele — oamenii muncii, răspunzînd cu un înalt simţ patriotic chemării partidului, vibrantului apel al Biroului Executiv al Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, depun acum eforturi uriaşe pentru lichidarea efectelor catastrofei, pentru readucerea vieţii, a activităţii economice şi sociale pe făgaşul normal, alte localităţi şi întinse suprafeţe agricole sunt lovite de calamitate sau se află în mare pericol de a fi supuse inundaţiilor. Pe tot parcursul drumului străbătut cu elicopterul, în judeţele Ilfov, Ialomiţa, Brăila, Galaţi, privirea distinge largi suprafeţe cultivate, acoperite — continuu sau intermitent — de ape. Chiar şi acolo unde nu s-au revărsat rîuri sau pîraie, apa provenită din marile ploi din ultimele zile bălteşte pe ogoare, în grădini, în sate. După patruzeci de minute de zbor, la orizont se văd coşurile fumegînde ale Combinatului de celuloză şi hîrtie — Chişcani, fabricile şi întreprinderile din zona industrială a Brăilei aflate în plină activitate. Aparatul de zbor se îndreaptă spre Dunăre. De la numai 100 m altitudine fluviul apare în toată imensitatea să, se văd apele umflate, pline de mîl, lingînd cheiul portului Brăila. Elicopterul se îndreaptă spre est, de-a lungul braţului Măcin, pînă în apropierea oraşului cu, acelaşi nume din judeţul Tulcea. Peste tot, apele învolburate ale Dunării s-au întins în lunci din care nu se mai văd decît coroanele arborilor şi case invadate sau înconjurate pînă la prispă de ape. Şi totuşi, în acest imens teritoriu lichid, în mijlocul acestei mări miloase, există o uriaşă oază de verdeaţă, netulburată: Insula Mare a Brăilei. Situată între braţul Vîlciu şi albia Dunării Vechi, această insulă a apărut pe hartă în 1964. Cunoscută sub numele generic de Balta Brăilei, fosta împărăţie a apelor, cu funduri de bălţi, stufărişuri şi păduri de sălcii, a devenit în ultimii ani, datorită unor mari eforturi materiale ale statului nostru, o cîmpie fertilă. O suprafaţă de peste 72 000 hectare a fost pusă la adăpostul unor diguri cu o lungime de 156 km. Lungimea canalelor principale, secundare şi terţiare, săpate cu ajutorul mijloacelor moderne, totalizează 1 400 km. In insulă au fost create 7 sisteme mari de desecare a bălţilor, cu 13 staţii de pompare. In urma desecărilor, a defrişării stufărişurilor de pe 22 395 hectare şi sălciilor de pe 17 500 hectare, suprafaţa arabilă a ajuns la 56 000 hectare. Incepînd din 1965, pe pămînturile smulse apelor s-au înfiinţat 40 de ferme agricole, care, anul trecut, de pe 37 000 hectare au obţinut în medie 5 144 kg porumb la hectar. Numai cantitatea de boabe livrată peste plan în 1969 însumează 48 236 tone. Totodată, pe teritoriul insulei au fost create ferme de animale cu o capacitate de zeci de mii de capete. Creatorii şi beneficiarii acestor pămînturi noi se află, de mai multe săptămîni, încleştaţi într-o aprigă bătălie cu furia apelor. Ei au ieşit învingători în momentele culminaţiei undei de viitură din aprilie, iar acum continuă cu tenacitate să apere acest valoros patrimoniu agricol al ţării. ...Este ora 14. Elicopterul oficial aterizează în insulă, la marginea satului Salcia. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători de partid şi de stat sunt întîmpinaţi aici de tovarăşii Mihai Gere şi Ion Stânescu, de Mihai Nicolae, primsecretar al Comitetului judeţean Brăila al P.C.R., şi de Ioan Teşu, adjunct al ministrului agriculturii (Continuare în pag. a IlI-a) Zona portului Brăila. Se discută despre măsurile întreprinse pentru prevenirea revărsării apelor peste chei şi partea de jos a oraşului Portul Galaţi. La bordul unui vas de pasageri, conducătorii de partid şi de stat coboară pe firul Dunării, de-a lungul digului aflat în plină construcţia iNTlLNIREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU » » CU DELEGAŢIA P. C. IRAKIAN Vineri dimineaţă, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, împreună cu tovarăşul Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., s-a întîlnit cu delegaţia P.C. Irakian, formată din tovarăşii Aziz Mohammed, prim-secretar al C.C. al P.C. Irakian, şi Ara Khadatur, membru al C.C. al P.C. Irakian, care face o vizită în ţara noastră. Au participat Sion Bujor, şef de secţie la C.C. al P.C.R., şi Ştefan Andrei, prim-adjunct de şef delecţie la C.C. al P.C.R. Cu acest prilej s-a efectuat o informare reciprocă asupra preocupărilor şi activităţii celor două partide şi s-a realizat un schimb de păreri asupra unor probleme ale situaţiei internaţionale actuale, ale mişcării comuniste şi muncitoreşti. S-a exprimat, deopotrivă, dorinţa de a dezvolta şi amplifica în viitor colaborarea tovărăşească dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist Irakian, în interesul celor două partide şi popoare, al unităţii mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, al tuturor forţelor antiimperialiste, întîlnirea s-a desfăşurat într-o atmosferă caldă, de prietenie şi înţelegere reciprocă. Tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU , Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Profund mişcat de ştirile privind inundaţiile catastrofale care lovesc în aceste zile România prietenă, vă adresez, în numele popoarelor Iugoslaviei şi al meu personal, dumneavoastră, poporului român şi îndeosebi locuitorilor din regiunile cuprinse de inundaţii, expresia sincerei solidarităţi. Vă rog să transmiteţi familiilor celor care au avut de suferit profundele noastre condoleanţe. IOSIP BROZ TITO Tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român Tovarăşului ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România La vestea că România are de suferit de pe urma inundaţiilor, îmi exprim, faţă de dumneavoastră şi populaţia din zonele devastate, profunda mea simpatie. Cred că poporul român se va reface cît se poate de repede de pe urma pagubelor şi că viaţa populaţiei din zonele care au avut de suferit va reveni la normal. KIM IR SEN secretar general al Comitetului Central al Partidului Muncii din Coreea, premierul Cabinetului de Miniștri al Republicii Populare Democrate Coreene COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN BUCUREŞTI Profund impresionaţi de ştirile cu privire la inundaţiile distrugătoare care s-au abătut asupra ţării dumneavoastră, cauzînd şi pierderi de vieţi omeneşti, vă exprimam sentimentele noastre de sinceră compasiune şi de solidaritate frăţească. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ITALIAN COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN BUCUREŞTI In urma gravelor inundaţii clare s-au produs în ţara dumneavoastră, vă exprimăm compasiunea noastră tovărăşească , vă rugăm să transmiteţi condoleanţe familiilor victimelor, precum şi sentimentele noastre de solidaritate cu poporul român dureros încercat. SECRETARIATUL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST FRANCEZ PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Dragi tovarăşi, Partidul Muncii din Elveţia vă exprimă dumneavoastră şi poporului român profunda sa compasiune in legătură cu catastrofa care loveşte şi îndoliază ţara dumneavoastră. Partidul nostru va susţine prin toate mijloacele o vastă mişcare de solidaritate pentru ajutorarea victimelor şi vă asigură de solidaritatea sa tovărăşească, în numele Partidului Muncii din Elveţia, , JEAN VINCENT membru al Secretariatului Colectiv Tovarăşului ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România In numele guvernului U.R.S.S. şi al meu personal, exprim guvernului Republicii Socialiste România şi poporului frate român sinceră compasiune în legătură cu calamităţile — inundaţiile pe teritoriul Republicii Socialiste România, care au cauzat mari daune economiei naţionale a ţării. Guvernul sovietic a hotărît să acorde României ajutor constînd din materiale de construcţie, medicamente, alimente şi alte obiecte de primă necesitate. In afară de aceasta, Comitetul Executiv al Societăţii Crucii Roşii şi Semilunii Roşii ale U.R.S.S. vor trimite, de asemenea, în România medicamente, aparatură medicală, alimente şi alte mărfuri. ALEXEI KOSÎGHIN Preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. Secretarului general al Partidului Comunist Român, Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintelui Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, ION GHEORGHE MAURER în numele poporului şi Frontului Naţional de Eliberare din Vietnamul de Sud, al Guvernului Revoluţionar Provizoriu al Republicii Vietnamului de Sud şi al nostru personal, dorim să adresăm condoleanţe Excelenţelor Voastre, Partidului Comunist Român, guvernului Republicii Socialiste România şi poporului frate român. Exprimăm în mod special profunda noastră simpatie populaţiei din zonele afectate de calamităţile naturale. NGUYEN HUY THO Preşedintele Prezidiului Comitetului Central al Frontului Naţional de Eliberare din Vietnamul de Sud HUYNH TAN IHAT Preşedintele Guvernului Revoluţionar Provizoriu al Republicii Vietnamului de Sud COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Dragi tovarăşi, Urmărim cu vie nelinişte încercarea grea prin care trec însemnate teritorii ale ţării dv. din cauza inundaţiilor care au costat multe vieţi omeneşti şi mari distrugeri materiale. Exprimăm sentimente sincere de profundă compasiune frăţească faţă de familiile victimelor şi de populaţia judeţelor lovite de către forţele stihinice ale naturii. Manifestăm sprijinul nostru cel mai călduros şi activ faţă de eforturile pline de abnegaţie şi inspirate dintr-un profund sentiment patriotic al oamenilor muncii şi al întregului popor român muncitor, care în frunte cu partidul dv. luptă pentru învingerea consecinţelor grele ale inundaţiilor, şi ne exprimăm convingerea că aceste eforturi vor avea drept rezultat restabilirea grabnică a vieţii normale şi a activităţii de producţie în toate judeţele lovite de inundaţii. Pentru Comitetul Executiv al E.D.A. ANTONIS BRILLARIS ALTE TELEGRAME ÎN PAGINA A VII-A