Scînteia, august 1970 (Anul 39, nr. 8503-8532)
1970-08-04 / nr. 8506
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XXXIX Nr. 8506 Marţi 4 august 1970 6 PAGINI — 30 BANI ÎNSĂMlNŢAREA culturilor duble trebuie termin ACEASTĂ SĂPTĂMlNĂ! Interviu cu Ion TOMA, secretar general în Ministerul Agriculturii si Silviculturii — Din datele centralizate la minister rezultă că pînă în ziua de 2 august întreprinderile agricole de stat au însămînţat culturi duble pe 61 la sută din suprafaţa prevăzută,iar cooperativele agricole pe 51 la sută. Vă rugăm să faceţi cîteva aprecieri privind rezultatele de pînă acum şi cauzele care determină întirzierea acestei importante acţiuni. — Pină în ziua de 2 august a.c., în cooperativele agricole s-au însămînţat 483 176 ha cu culturi duble. In ceea ce priveşte însămînţarea porumbului pentru boabe, s-au realizat 390 518 ha, depăşindu-se prevederile iniţiale cu peste 90 000 ha. Cele mai avansate la aceste importante lucrări sunt cooperativele agricole din judeţele Brăila, care au realizat 98 la sută din prevederi, Ialomiţa — 96 la sută, Buzău — 89 la sută, Galaţi — 83 la sută şi Ilfov — 81 la sută. Rămase în urmă în această acţiune sunt cooperativele din judeţele Teleorman şi Constanţa, unde s-au insămînţat numai 40 la sută din suprafeţele prevăzute cu culturi duble, Arad — 41 la sută, Dolj — 42 la sută etc. In aceste judeţe şi în altele nu s-a acordat atenţia cuvenită culturilor duble, repartizîndu-se prea puţine tractoare la arat şi semănat. Marea majoritate a tractoarelor au fost folosite la combine, prese de balotat, transporturi etc., rămînînd pen(Continuare în pag. a II-a) Complexul de industrializare a lemnului din Caransebeş este unul din cele mai tinere obiective industriale de acest fel din ţară. In fotografie : vedere parţială a fabricii de mobilă Foto : Agerpres CREDITUL BANCAR mai aproape de cerinţele producţiei, mai stimulativ, mai eficient în cadrul măsurilor pentru aplicarea in practică a hotăririlor Conferinţei Naţionale a P.C.R. cu privire la întărirea rolului pîrghiilor bancare, a creditului şi dobînzii în activitatea economică, recent a fost adoptat un nou sistem de creditare pe termen scurt şi de efectuare a plăţilor între organizaţiile socialiste. In legătură cu această nouă reglementare am avut convorbirea de faţă . Care sunt elementele noi pe care noul sistem de creditare şi decontări le aduce in relaţiile băncilor cu centralele, combinatele, grupurile de uzine şi întreprinderile industriale ? — Sistemul, recent aprobat printr-o hotărire a Consiliului de Miniştri, a Convorbire cu acad. Vasile MALINSCHI guvernatorul Băncii Naţionale a Republicii Socialiste România fost elaborat pe baza concluziilor experimentării intr-un număr de întreprinderi a unor măsuri de îmbunătăţire a finanţării şi creditării unităţilor economice, pentru creşterea eficienţei utilizării mijloacelor materiale şi băneşti. De altfel, sistemul însuşi are un caracter experimental, el urmînd a fi perfecţionat în decursul aplicării sale în practică. In forma în care au fost concepute noile reglementări urmăresc să asigure o legătură cit mai strînsă intre activitatea unităţilor economice şi a unităţilor bancare, pentru întărirea controlului bancar in economie. Originalitatea noului sistem de creditare adoptat constă in faptul că determină întreprinderile să-şi desfăşoare activitatea strict in cadrul fondurilor aprobate, proprii sau împrumutate. Acest lucru devine posibil în condiţiile lărgirii sferei creditului bancar prin aceea că, în viitor, vor fi dotate de la bugetul de stat numai întreprinderile noi la punerea lor în funcţiune, iar nevoile de fonduri necesare sporirii de la an la an a activităţii economice vor fi finanţate din credite bancare, urmînd ca acoperirea acestora să se facă din beneficii. O asemenea prevedere oferă un dublu avantaj : pe de o parte apare necesară verificarea prealabilă de către unităţile bancare a oportunităţii şi legalităţii propunerilor făcute de unităţile economice cu privire la nivelul normativelor mijloacelor circulante, deci se accentuează caracterul preventiv al controlului bancar asupra planificării finanţelor întreprinderii . pe de altă parte, noua formă de creditare, care prevede şi creşterea ratei medii a dobînzii la creditele bancare de la 2,9 la sută cit a fost pînă în prezent, la 3,8 la sută, va cointeresa și va spori responsabilitatea unităţilor economice atît în stabilirea judicioasă a necesarului de mijloace circulante, cit și in utilizarea limitei de fonduri de (Continuare în pag. a III-a) Excelenţei Sale Domnului NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Bucureşti Sunt foarte mişcat de amabilul mesaj pe care Excelenţa Voastră aţi binevoit să mi-l adresaţi in numele dumneavoastră, al Consiliului de Stat şi al poporului român în legătură cu cutremurul de pămînt care a lovit nord-estul Iranului. Din partea poporului meu şi a meu personal ţin să exprim Excelenţei Voastre mulţumirile noastre cele mai sincere pentru această dovadă de simpatie şi prietenie. MOHAMMAD REZA PAHLAVI PARTIDUL COMUNIST ROMÂN conducătorul luptei antifasciste a poporului îndepărtatele lovituri da tun de pe alte continente ne amintesc — nu se poate să nu ne amintească ! — vechile vremuri întunecate, epocile de ameninţare în care ne-am aflat acum cîteva decenii şi pe care le-am trecut datorită dîrzeniei, lucidităţii şi vitejiei celor mai buni fii ai patriei noastre. Cei ce-au apucat anii ’30 ai secolului nostru, convulsiile sociale şi negurile ce au urmat, apoi lagărele înconjurate cu sîrmă ghimpată şi comunicatele de război in timpul marelui cataclism mondial, nu pot să încerce nici măcar pentru o clipă sentimentul nepăsării la faţa Istoriei. Starea de veghe permanentă mi se pare firească — pentru că acel trecut, rămas nu numai în memoria fără iertare a supravieţuitorilor acestor primejdii, nu poate fi uitat. Versailles-ul fusese un prilej de bal şi petrecere pentru politicienii burghezi, in stare să creadă că o Germanie etâpînită de forţe imperialiste, belicoase va accepta la nesfirşit înfringerea militară din 1913. Şi iată că nu trecuseră nici 15 ani de la incheierea păcii cînd, de undeva, dintr-o negură a Conştiinţelor, s-au ivit o voce şi o ideologie a întunericului ce aveau să aducă Europei şi lumii întregi suferinţe fără egal. Şi azi ne întrebăm cum a fost posibil să se deşi dovadă de atita miopie, să se asiste cu atita calm la creşterea şi dezvoltarea mişcării hitleriste ? Cum a fost posibil ca guverne ale multor ţări să rămînă impasibile, să nu ia măsuri elementare pentru a stirpi în faşă demenţa care avea să coste atît de scump , cum de a fost posibil să lipsească momentul vigilenţei ? Obacurantiştii bruni nici măcar nu şi-au dat silinţa să-şi ascundă intenţiile agresive şi ideologia de tavernă. Bătrîna, mult lăudata democraţie burgheză, avea să se arate ca un orator blind şi bilbîit în calea pitecantropului. Stranii mentalităţi, stranii dezertări ! Ele aveau să ducă la abolirea în cele din urmă a libertăţilor cetăţeneşti. Partidele burgheze ale vremii, din alte ţări, ca şi cele de la noi, întreţineau confuzia, se autolinişteau cu filozofia fatalităţii ciclice a războaielor, ba, mai mult, cochetau cu fascismul, încurajindu-l. Urechea demnitarilor, surdă la raţiunea umanităţii, n-avea timp decit să audă zornăitul banilor şi foşnetele mătăsoase de la „balurile lumii bune“, încercau să acopere duduitul arsenalelor cu vorbe mari şi demagogice, să acopere zgomotul gloanţelor de pe poli(Continuare in pag. a II-a) de Eugen BARBU MM participanţi la „SERBĂRILE MĂRII“ Timp de o săptămînă (27 iulie—2 august) eforturile şi fantezia organizatorilor vacanţelor la mare au izbutit să dea strălucire nouă vieţii estivale a litoralului. Urmărind desfăşurarea celor şapte zile ale „Serbărilor mării“, zile pline de farmec şi inedit, încercăm in cele ce urmează, şi pe baza părerilor multor participanţi — localnici, turişti din ţară şi de peste hotare — o privire retrospectivă a acestei ample manifestări cultural-artistice. Un prim bilanţ : numărul participanţilor este estimat la aproape 800 000. In prima noapte „albă" a serbărilor mării, peste 100 000 localnici, turişti din ţară şi de peste hotare, au populat principalele artere ale Constanţei, piaţa Ovidiu, faleza, participind Radu APOSTOL corespondentul „Scînteii* (Continuare în pag. a IV-a) ÎN ZIARUL DE AZI , INIŢIATIVA ŞI MOBILITATEA ÎNTREPRINDERILOR - „PIESE" ESENŢIALE IN MECANISMUL NOILOR ORGANISME ECONOMICE • Transportul în comun din zonele preorăşeneşti. CHEIA PROBLEMEI - ORGANIZAREA RAŢIONALA • MIRAJUL „PRIMULUI VOLUM" NU EXCLUDE RIGORILE DEBUTULUI mm ÎN CINSTEA MARII SĂRBĂTORI • Planul producţiei globale a industriei Capitalei a fost depăşit la primele şapte luni ale anului cu 2 la sută. Realizările din această perioadă reprezintă 57,4 la sută din planul anual, faţă de 56,1 la sută cit au fost în aceeaşi perioadă a anului trecut. Totodată, valoarea producţiei globale a crescut cu 12 la sută în comparaţie cu 1969, iar valoarea producţiei-marfă vîndute şi încasate a fost depăşită cu 696 milioane lei. A crescut, de asemenea, productivitatea muncii, pe baza căreia s-a obţinut 80,5 la sută din sporul producţiei industriale globale. ® Peste prevederile şapte luni ale anului, 1 700 tone sîrmă trasă, 526 tone sîrmă zincată, 720 tone folii din polietilenă, confecţii în valoare de 6 milioane lei etc. (Corespondentul „Scînteii“). ® Cu un an înainte de termen a fost atinsă capacitatea de producţie prevăzută în proiecte de către Fabrica de produse ceramice din cadrul Combinatului de materiale de construcţii Bîrseşti-Tg. Jiu. Cu aceasta a fost îndeplinit unul dintre principalele obiective cuprinse în angajamentul luat la începutul anului de către organizaţia judeţeană Gorj a P.C.R. Colectivul fabricii este hotărît să pună la dispoziţia economiei naţionale o cantitate sporită de materiale de construcţii. (Corespondentul „Scînteii“). A fost pus în funcţiune, în avans faţă de • Mai mult de 61 la sută din angajamentele asumate în întrecerea socialistă de către industria judeţului Vrancea au fost realizate în primele şapte luni ale anului. Cu cele mai bune rezultate se înscriu Fabrica de confecţii şi Complexul pentru exploatarea şi industrializarea lemnului din Focşani. (Corespondentul „Scînteii“), grafic, cel de-al doilea pod descărcător în noul port Constanța. Cu ajutorul său, o navă de 24 000 de tone, care transportă minereu, poate fi descărcată în circa 24 de ore, de 5 ori mai repede decît cu utilajele portuare clasice. (Corespondentul „Scînteii“). Buzău a produs, pe primele (Continuare in pag. a III-a) planului, industria județului După două luni: VEŞTI DIN ZONELE LOVITE DE INUNDAŢII Din nou, in căminul propriu In cadrul eforturilor ample, energice, desfăşurate de stat pe multiple planuri, pentru ajutorarea populaţiei din zonele sinistrate, ne-am referit, in ziarul de alaltăieri, la măsurile pentru Intensificarea construcţiei de locuinţe proprietate a statului. Concomitent, în oraşele şi localităţile lovite de inundaţii se desfăşoară o intensă acţiune de construcţie sau refacere a locuinţelor proprietate personală, distruse sau avariate, cetăţenii beneficiind in acest scop de un sprijin multilateral din partea partidului şi statului. Astăzi ne propunem să ne oprim asupra câtorva aspecte ale acestei acţiuni. Pe unde au trecut viiturile Mureşului — case mai mari şi mai frumoase • Familiile sinistrate au primit din partea statului ajutoare băneşti în valoare de aproape 17 milioane lei. • Mari cantităţi de materiale livrate pentru construcţia sau refacerea locuinţelor proprietate personală. • „La preţul redus de care beneficiem — sprijinul e aproape dublu". La Alba Iulia, în această străveche aşezare urbană, peste 20 de străzi au fost distruse de inundaţiile din primăvară, 162 de case au fost dărîmate, iar 147 avariate. După retragerea apelor a început acţiunea de refacere cit mai rapidă, acţiune in care sprijinul multilateral al statului a jucat un rol hotăritor. Familiile sinistrate au beneficiat, pe baza hotărîrii partidului şi guvernului, de ajutoare băneşti şi alte înlesniri pentru a-şi construi locuinţe proprietate personală, pentru refacerea anexelor gospodăreşti şi a bunurilor de uz casnic. Parcurg cîteva din străzile oraşului. Pe strada Siretului, la nr. 13, exista acum două luni şi jumătate, o casă. Apoi au venit apele şi au luat-o cu ele la vale. La aceeaşi adresă există astăzi o casă nouă, aproape terminată. Aceeaşi situaţie pe strada 6 Martie, la nr. 4. Şi aici te mntîmpină o casă „la roşu“, a cărei construcţie înaintează de la o zi la alta. Şi astfel, pe zi ce trece, cu fiecare casă nouă, cu fiecare stradă refăcută, Alba Iulia, crunt lovită de apele Mureşului, renaşte. Oamenii, cu sprijinul preţios al partidului şi statului, îşi refac căminele proprii, construiesc case noi pe temeliile puternice ale solidarităţii şi grijii umane ale societăţii socialiste. — Cele 309 adrese de case distruse sau avariate sînt tot atîtea locuri unde se găseşte materializat, într-o formă sau alta, ajutorul acordat de stat cetăţenilor pentru construcţia sau refacerea locuinţelor proprietate personală , ne-a spus tov. Emil Comşa, vicepreşedinte al Consiliului popular municipal Alba Iulia. Familiile sinistrate din Alba Iulia au primit până în prezent ajutoare băneşti în valoare de aproape 17 milioane lei. Cetăţenilor care doresc să-şi reconstruiască case, pe vechile locuri, le-au fost repartizate cantităţi însemnate de materiale de construcţie, în baza carnetelor C.E.C. atribuite. Depozitele au livrat pînă acum 360 000 cărămizi, 200 000 bucăţi ţiglă, 280 tone ciment, 70 tone var şi alte materiale. In zilele următoare, livrarea materialelor de construcţii se va intensifica. Materialele de construcţii primite de cetăţeni nu au vreme să staţioneze. Zidarii şi dulgherii cooperaţiei meşteşugăreşti se întrec cu lucrul. Cetăţenii, cu sprijinul prietenilor şi al rudelor, dornici să se mute cit mai curînd în locuințele lor, lucrează de zor. — La 15 septembrie vă poftesc in casă nouă — ne-a spus loan Bîrsan, croitor la cooperativa „Progresul“. Sau, poate, chiar mai devreme. Casa nouă a familiei Birsan, ridicată pe vechiul loc, are temelia cu un metru mai înaltă decît cea distrusă „Să fie trainică ! — ne-a spus gazda. Sincer să fiu, a continuat el, în ziua de 15 mai, cind am rămas „pe drumuri“, fără nici un adăpost, pină am primit primele ajutoare în alimente şi îmbrăcăminte, nici nu ştiam încotro s-o apuc. Curînd însă am văzut că nu suntem lăsaţi de izbelişte. Am primit de la stat Ştefan DINICA corespondentul „Scînteii* (Continuare în pag. a V-a) In locul caselor distruse de furia apelor, cetăţenii Vasile Marchiş, Francisc Takacs şi Ioan Frunzan din oraşul Satu-Mare şi-au ridicat, în timp record, cu ajutorul statului, alte case mai trainice şi mai frumoase (in imagine). Pentru refacerea caselor distruse sau avariate, statul a oferit sinistraţilor din judeţul Satu-Mare, pînă la 1 august, ajutoare în valoare de peste 113 000 000 lei . Foto : S. Cristian