Scînteia, august 1970 (Anul 39, nr. 8503-8532)

1970-08-04 / nr. 8506

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XXXIX Nr. 8506 Marţi 4 august 1970 6 PAGINI — 30 BANI ÎNSĂMlNŢAREA culturilor duble trebuie term­in ACEASTĂ SĂPTĂMlNĂ! Interviu cu Ion TOMA, secretar general în Ministerul Agriculturii si Silviculturii — Din datele centralizate la mi­nister rezultă că pînă în ziua de 2 august întreprinderile agricole de stat au însămînţat culturi duble pe 61 la sută din suprafaţa prevăzută,­iar cooperativele agricole pe 51 la sută. Vă rugăm să faceţi cîteva aprecieri privind rezultatele de pînă acum şi cauzele care determină întirzierea acestei importante acţiuni. — Pină în ziua de 2 august a.c., în cooperativele agricole s-au însămîn­ţat 483 176 ha cu culturi duble. In ceea ce priveşte însămînţarea porumbului pentru boabe, s-au rea­lizat 390 518 ha, depăşindu-se pre­vederile iniţiale cu peste 90 000 ha. Cele mai avansate la aceste impor­tante lucrări sunt cooperativele agri­cole din judeţele Brăila, care au rea­lizat 98 la sută din prevederi, Ialo­miţa — 96 la sută, Buzău — 89 la sută, Galaţi — 83 la sută şi Ilfov — 81 la sută. Rămase în urmă în această acţiune sunt cooperativele din jude­ţele Teleorman şi Constanţa, unde s-au insămînţat numai 40 la sută din suprafeţele prevăzute cu culturi du­ble, Arad — 41 la sută, Dolj — 42 la sută etc. In aceste judeţe şi în altele nu s-a acordat atenţia cuvenită cul­turilor duble, repartizîndu-se prea puţine tractoare la arat şi semănat. Marea majoritate a tractoarelor au fost folosite la combine, prese de ba­lotat, transporturi etc., rămînînd pen­(Continuare în pag. a II-a) Complexul de industrializare a lemnului din Caransebeş este unul din cele mai tinere obiective industriale de acest fel din ţară. In fotografie : vedere parţială a fabricii de mobilă Foto : Agerpres CREDITUL BANCAR mai aproape de cerinţele producţiei, mai stimulativ, mai eficient în cadrul măsurilor pentru apli­carea in practică a hotăririlor Confe­rinţei Naţionale a P.C.R. cu privire la întărirea rolului pîrghiilor bancare, a creditului şi dobînzii în activitatea economică, recent a fost adoptat un nou sistem de creditare pe termen scurt şi de efectuare a plăţilor între organizaţiile socialiste. In legătură cu această nouă reglementare am a­­vut convorbirea de faţă . Care sunt elementele noi pe care noul sistem de creditare şi decontări le aduce in relaţiile băncilor cu centralele, combi­natele, grupurile de uzine şi în­treprinderile industriale ? — Sistemul, recent aprobat printr-o hotărire a Consiliului de Miniştri, a Convorbire cu acad. Vasile MALINSCHI guvernatorul Băncii Naţionale a Republicii Socialiste România fost elaborat pe baza concluziilor ex­perimentării intr-un număr de între­prinderi a unor măsuri de îmbună­tăţire a finanţării şi creditării uni­tăţilor economice, pentru creşterea eficienţei utilizării mijloacelor mate­riale şi băneşti. De altfel, sistemul însuşi are un caracter experimental, el urmînd a fi perfecţionat în de­cursul aplicării sale în practică. In forma în care au fost concepute noile reglementări urmăresc să asi­gure o legătură cit mai strînsă intre activitatea unităţilor economice şi a unităţilor bancare, pentru întărirea controlului bancar in economie. Ori­ginalitatea noului sistem de creditare adoptat constă in faptul că deter­mină întreprinderile să-şi desfăşoare activitatea strict in cadrul fondurilor aprobate, proprii sau împrumutate. Acest lucru devine posibil în condi­ţiile lărgirii sferei creditului bancar prin aceea că, în viitor, vor fi dotate de la bugetul de stat numai între­prinderile noi la punerea lor în func­ţiune, iar nevoile de fonduri necesare sporirii de la an la an a activităţii economice vor fi finanţate din credi­te bancare, urmînd ca acoperirea acestora să se facă din beneficii. O asemenea prevedere oferă un dublu avantaj : pe de o parte apare necesară verificarea prealabilă de către unităţile bancare a oportunită­ţii şi legalităţii propunerilor făcute de unităţile economice cu privire la nivelul normativelor mijloacelor cir­culante, deci se accentuează carac­terul preventiv al controlului bancar asupra planificării finanţelor între­prinderii . pe de altă parte, noua formă de creditare, care prevede şi creşterea ratei medii a dobînzii la creditele bancare de la 2,9 la sută cit a fost pînă în prezent, la 3,8 la sută, va cointeresa și va spori res­ponsabilitatea unităţilor economice atît în stabilirea judicioasă a nece­sarului de mijloace circulante, cit și in utilizarea limitei de fonduri de (Continuare în pag. a III-a) Excelenţei Sale Domnului NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Bucureşti Sunt foarte mişcat de amabilul mesaj pe care Excelenţa Voastră aţi binevoit să mi-l adresaţi in numele dumneavoastră, al Consiliului de Stat şi al poporului român în legătură cu cutremurul de pămînt care a lovit nord-estul Iranului. Din partea poporului meu şi a meu personal ţin să exprim Excelenţei Voastre mulţumirile noastre cele mai sincere pentru această dovadă de simpatie şi prietenie. MOHAMMAD REZA PAHLAVI PARTIDUL COMUNIST ROMÂN conducătorul luptei antifasciste a poporului îndepărtatele lovituri da tun de pe alte continente ne amintesc — nu se poate să nu ne amintească ! — vechile vremuri întuneca­te, epocile de ameninţare în care ne-am aflat acum cîteva decenii şi pe care le-am trecut datorită dîr­­zeniei, lucidităţii şi vitejiei celor mai buni fii ai pa­triei noastre. Cei ce-au a­­pucat anii ’30 ai secolului nostru, convulsiile sociale şi negurile ce au urmat, a­­poi lagărele înconjurate cu sîrmă ghimpată şi comuni­catele de război in tim­pul marelui cataclism mondial, nu pot să încerce nici măcar pentru o clipă sentimentul nepăsării la faţa Istoriei. Starea de ve­ghe permanentă mi se pare firească — pentru că acel trecut, rămas nu nu­mai în memoria fără ier­tare a supravieţuitorilor a­­cestor primejdii, nu poate fi uitat. Versa­illes-ul fusese un prilej de bal şi petrecere pentru politicienii burghezi, in stare să creadă că o Germanie etâpînită de for­ţe imperialiste, belicoase va accepta la nesfirşit în­­fringerea militară din 1913. Şi iată că nu trecuseră nici 15 ani de la incheie­rea păcii cînd, de unde­va, dintr-o negură a Con­ştiinţelor, s-au ivit o voce şi o ideologie a întuneri­cului ce aveau să aducă Europei şi lumii întregi suferinţe fără egal. Şi azi ne întrebăm cum a fost posibil să se deşi dovadă de atita miopie, să se asiste cu atita calm la creş­terea şi dezvoltarea miş­cării hitleriste ? Cum a fost posibil ca guver­ne ale multor ţări să rămînă impasibile, să nu ia măsuri elementare pen­tru a stirpi în faşă demen­ţa care avea să coste atît de scump , cum de a fost posibil să lipsească mo­mentul vigilenţei ? Obacu­rantiştii bruni nici măcar nu şi-au dat silinţa să-şi ascundă intenţiile agresive şi ideologia de tavernă. Bă­­trîna, mult lăudata demo­craţie burgheză, avea să se arate ca un orator blind şi bilbîit în calea pitecantro­pului. Stranii mentalităţi, stranii dezertări ! Ele a­­veau să ducă la abolirea în cele din urmă a liber­tăţilor cetăţeneşti. Partide­le burgheze ale vremii, din alte ţări, ca şi cele de la noi, întreţineau confu­zia, se autolinişteau cu fi­lozofia fatalităţii ciclice a războaielor, ba, mai mult, cochetau cu fascismul, încurajindu-l. Urechea demnitarilor, surdă la ra­ţiunea umanităţii, n-avea timp decit să audă zornăi­tul banilor şi foşnetele mă­tăsoase de la „balurile lu­mii bune“, încercau să a­­copere duduitul arsenale­lor cu vorbe mari şi dema­gogice, să acopere zgomo­tul gloanţelor de pe poli­(Continuare in pag. a II-a) de Eugen BARBU MM participanţi la „SERBĂRILE MĂRII“ Timp de o săptămînă (27 iu­lie—2 august) eforturile şi fan­tezia organizatorilor vacanţelor la mare au izbutit să dea stră­lucire nouă vieţii estivale a li­toralului. Urmărind desfăşurarea celor şapte zile ale „Serbări­lor mării“, zile pline de far­mec şi inedit, încercăm in cele ce urmează, şi pe baza părerilor multor participanţi — localnici, turişti din ţară şi de peste hotare — o privire re­trospectivă a acestei ample manifestări cultural-artistice. Un prim bilanţ : numărul parti­cipanţilor este estimat la aproa­pe 800 000. In prima noapte „albă" a ser­bărilor mării, peste 100 000 lo­calnici, turişti din ţară şi de peste hotare, au populat princi­palele artere ale Constanţei, piaţa Ovidiu, faleza, participind Radu APOSTOL corespondentul „Scînteii* (Continuare în pag. a IV-a) ÎN ZIARUL DE AZI , INIŢIATIVA ŞI MOBI­LITATEA ÎNTREPRINDE­RILOR - „PIESE" ESEN­ŢIALE IN MECANISMUL NOILOR ORGANISME E­­CONOMICE • Transpor­tul în comun din zonele preorăşeneşti. CHEIA PROBLEMEI - ORGANI­ZAREA RAŢIONALA • MIRAJUL „PRIMULUI VOLUM" NU EXCLUDE RIGORILE DEBUTULUI mm ÎN CINSTEA MARII SĂRBĂTORI • Planul producţiei globale a industriei Ca­pitalei a fost depăşit la primele şapte luni ale anu­lui cu 2 la sută. Realizările din această perioadă reprezin­tă 57,4 la sută din planul a­­nual, faţă de 56,1 la sută cit au fost în aceeaşi perioadă a anului trecut. Totodată, valoa­rea producţiei globale a cres­cut cu 12 la sută în compara­ţie cu 1969, iar valoarea pro­­ducţiei-marfă vîndute şi în­casate a fost depăşită cu 696 milioane lei. A crescut, de a­­semenea, productivitatea mun­cii, pe baza căreia s-a obţinut 80,5 la sută din sporul produc­ţiei industriale globale. ® Peste prevederile şapte luni ale anului, 1 700 tone sîrmă trasă, 526 tone sîr­mă zincată, 720 tone folii din polietilenă, confecţii în valoa­re de 6 milioane lei etc. (Co­respondentul „Scînteii“). ® Cu un an înainte de termen a fost atinsă ca­pacitatea de producţie prevă­zută în proiecte de către Fa­brica de produse ceramice din cadrul Combinatului de mate­riale de construcţii Bîrseşti-Tg. Jiu. Cu aceasta a fost îndepli­nit unul dintre principalele o­­biective cuprinse în angaja­mentul luat la începutul anu­lui de către organizaţia jude­ţeană Gorj a P.C.R. Colectivul fabricii este hotărît să pună la dispoziţia economiei naţio­nale o cantitate sporită de materiale de construcţii. (Co­respondentul „Scînteii“).­­ A fost pus în func­ţiune, în avans faţă de • Mai mult de 61 la sută din angajamentele asumate în întrecerea socialistă de către indus­tria judeţului Vrancea au fost realizate în primele şapte luni ale anului. Cu cele mai bune rezultate se­ înscriu Fabrica de confecţii şi Complexul pentru exploatarea şi industrializarea lemnului din Focşani. (Cores­pondentul „Scînteii“), grafic, cel de-al doilea pod descărcător în noul port Con­stanța. Cu ajutorul său, o navă de 24 000 de tone, care trans­portă minereu, poate fi des­cărcată în circa 24 de ore, de 5 ori mai repede decît cu uti­lajele portuare clasice. (Cores­pondentul „Scînteii“). Buzău a produs, pe primele (Continuare in pag. a III-a) planului, industria județului După două luni: VEŞTI DIN ZONELE LOVITE DE INUNDAŢII Din nou, in căminul propriu In cadrul eforturilor ample, energice, desfăşurate de stat pe multiple pla­nuri, pentru ajutorarea populaţiei din zonele sinistrate, ne-am referit, in ziarul de alaltăieri, la măsurile pentru Intensificarea construcţiei de locuinţe proprietate a statului. Concomitent, în oraşele şi localităţile lovite de inundaţii se desfăşoară o intensă acţiune de construcţie sau refacere a locuinţelor pro­prietate personală, distruse sau avariate, cetăţenii beneficiind in acest scop de un sprijin multilateral din partea partidului şi statului. Astăzi ne pro­punem să ne oprim asupra câtorva aspecte ale acestei acţiuni. Pe unde au trecut viiturile Mureşului — case mai mari şi mai frumoase • Familiile sinistrate au primit din partea statului ajutoare băneşti în valoare de aproape 17 milioane lei. • Mari cantităţi de materiale livra­te pentru construcţia sau refacerea locuinţelor proprietate personală. • „La preţul redus de care benefi­ciem — sprijinul e aproape dublu". La Alba Iulia, în această străveche aşezare urbană, peste 20 de străzi au fost distruse de inundaţiile din primăvară, 162 de case au fost dărî­­mate, iar 147 avariate. După retrage­rea apelor a început acţiunea de re­facere cit mai rapidă, acţiune in care sprijinul multilateral al statului a jucat un rol hotăritor. Familiile si­nistrate au beneficiat, pe baza hotă­­rîrii partidului şi guvernului, de aju­toare băneşti şi alte înlesniri pentru a-şi construi locuinţe proprietate personală, pentru refacerea anexelor gospodăreşti şi a bunurilor de uz casnic. Parcurg cîteva din străzile ora­şului. Pe strada Siretului, la nr. 13, exista acum două luni şi jumătate, o casă. Apoi au venit apele şi au luat-o cu ele la vale. La aceeaşi adresă există astăzi o casă nouă, a­­proape terminată. Aceeaşi situaţie pe strada 6 Martie, la nr. 4. Şi aici te mntîmpină o casă „la roşu“, a cărei construcţie înaintează de la o zi la alta. Şi astfel, pe zi ce trece, cu fiecare casă nouă, cu fiecare stradă refăcută, Alba Iulia, crunt lovită de apele Mu­reşului, renaşte. Oamenii, cu spriji­nul preţios al partidului şi statu­lui, îşi refac căminele proprii, con­struiesc case noi pe temeliile pu­ternice ale solidarităţii şi grijii umane ale societăţii socialiste. — Cele 309 adrese de case distruse sau avariate sînt tot atîtea locuri unde se găseşte materializat, într-o formă sau alta, ajutorul acordat de stat ce­tăţenilor pentru construcţia sau re­facerea locuinţelor proprietate per­sonală , ne-a spus tov. Emil Comşa, vicepreşedinte al Consiliului popular municipal Alba Iulia. Fa­miliile sinistrate din Alba Iulia au primit până în prezent ajutoare bă­neşti în valoare de aproape 17 mi­lioane lei. Cetăţenilor care doresc să-şi reconstruiască case, pe ve­chile locuri, le-au fost repartizate cantităţi însemnate de materiale de construcţie, în baza carnetelor C.E.C. atribuite. Depozitele au livrat pînă acum 360 000 cărămizi, 200 000 bu­căţi ţiglă, 280 tone ciment, 70 tone var şi alte materiale. In zilele ur­mătoare, livrarea materialelor de construcţii se va intensifica. Materialele de construcţii primite de cetăţeni nu au vreme să staţione­ze. Zidarii şi dulgherii cooperaţiei meşteşugăreşti se întrec cu lucrul. Cetăţenii, cu sprijinul prietenilor şi al rudelor, dornici să se mute cit mai curînd în locuințele lor, lu­crează de zor. — La 15 septembrie vă poftesc in casă nouă — ne-a spus loan Bîrsan, croitor la cooperativa „Progresul“. Sau, poate, chiar mai devreme. Casa nouă a familiei Birsan, ridi­cată pe vechiul loc, are temelia cu un metru mai înaltă decît cea dis­trusă „Să fie trainică ! — ne-a spus gazda. Sincer să fiu, a continuat el, în ziua de 15 mai, cind am ră­mas „pe drumuri“, fără nici un a­­dăpost, pină am primit primele aju­toare în alimente şi îmbrăcăminte, nici nu ştiam încotro s-o apuc. Cu­rînd însă am văzut că nu suntem­ lă­saţi de izbelişte. Am primit de la stat Ştefan DINICA corespondentul „Scînteii* (Continuare în pag. a V-a) In locul caselor distruse de furia apelor, cetăţenii Vasile Marchiş, Francisc Takacs şi Ioan Frunzan din oraşul Satu-Mare şi-au ridicat, în timp record, cu ajutorul statului, alte case mai trainice şi mai frumoase (in ima­gine). Pentru refacerea caselor distruse sau avariate, statul a oferit sinistraţilor din judeţul Satu-Mare, pînă la 1 august, ajutoare în valoare de peste 113 000 000 lei . Foto : S. Cristian

Next