Scînteia, august 1970 (Anul 39, nr. 8503-8532)

1970-08-08 / nr. 8510

POTENŢIALUL ŞTIINŢIFIC orientat ferm SPRE PRODUCŢIE Problema materiilor prime şi a ma­terialelor, sub toate formele ei (eco­nomisirea prin soluţii mai bine ela­borate, îmbunătăţirea caracteristici­lor tehnice, materiale noi) este esen­ţială pentru economia noastră naţio­nală, fapt pus cu deosebire in evi­denţă de documentele Congresului al X-lea al partidului. Ea constituie, de altfel, o problemă a zilei şi pe plan mondial, fie pentru că materialele clasice nu mai ajung să acopere toate nevoile, fie pentru că ele nu mai co­respund condiţiilor tot mai severe in care anumite tehnici noi le pun să lucreze. In unele cazuri, s-au găsit soluţii care satisfac pentru moment, ca, de pildă, substanţele macromole­­culare pentru îmbrăcăminte, ambala­je, parţial pentru construcţii civile etc., sau germaniul şi siliciul pentru dispozitive electronice. In alte cazuri, soluţiile care se cer acum întirzie să apară , dintre exemplele multe, care se pot da aici, citez doar unul, cel al reactorilor nucleari energetici, al căror randament global relativ scăzut şi cost relativ ridicat al investiţiei iniţiale se datoresc tocmai lipsei de materiale adecvate funcţionării la temperaturi suficient de ridicate, cind silit supuse, concomitent, unor mari eforturi mecanice alternate şi efecte­lor nocive ale „bombardamentului" cu neutroni. J . . iW. Totuşi, niciodată ca acum n-au exis­tat speranţe mai mari în rezolvări noi şi pe o mare varietate de planuri a complexei probleme a materialelor, îmi iau îngăduinţa să afirm că pro­gresele mai recente ale fizicii sînt cele care oferă aceste speranţe. Şi aceasta, pentru că fizica de azi, fi­zica modernă este o ştiinţă a substan­ţei, a materialelor de toate felurile, este, de fapt, fizică atomică. Depă­şind de mult studiul atomilor indivi­duali şi al moleculelor celor mai simple, cercetările s-au extins asu-Prof. univ. Florin CIORĂSCU membru corespondent al Academiei, directorul Institutului de fizică — Bucureşti ora sistemelor cu un număr mare de atomi. Au apărut, astfel, fizica stării condensate a materiei, în special a stării solide, fizica plasmei şi, in fine, fizica materiei vii, aflată într-un stadiu incipient. Sunt domeniile in care se pregătesc viitorii specialişti în cadrul facultăţilor noastre de fi­zică, alcătuind — cu subdiviziunile lor cele mai importante — obiecte ale tematicii secţiilor şi sectoarelor celor două institute de cercetări de fizică ale Comitetului de Stat pen­tru Energia Nucleară, I.F.A. şi I.F.B. In acest context, voi încerca să scot în evidenţă impactul cercetărilor mo­derne de fizică asupra câtorva tehnici importante pentru ţara noastră, luînd ca exemplu unele contracte de cer­cetare cu industria ale Institutului de fizică Bucureşti. De altfel, întregul plan de cercetări al acestei unităţi pe 1970 a fost bine şi repede acoperit cu contracte. Aceasta dovedeşte, pe de o parte, că cercetătorii au avut de oferit lucruri nu numai principial interesante pentru beneficiari, dar şi direct utile lor, pentru că, în confor­mitate cu legislaţia în vigoare, un asemenea contract cu o unitate pro­ductivă trebuie să se finalizeze cu o aplicaţie practică nemijlocită, care să aducă beneficii celui ce suportă chel­tuielile de cercetare. Pe de altă par­te, ministerele, deşi ezită încă să an­gajeze fizicieni, au­, arătat în majori­tatea cazurilor interes pentru noută­ţile oferite de institut. Din acest punct de vedere se distanţează con­siderabil Ministerul Industriei Con­strucţiilor de Maşini şi Ministe­rul Industriei Chimice, cu care am încheiat contractele cele mai interesante pentru ambele părţi. Ele nu pot fi comparate decît cu cele intervenite între institut şi organul său de resort, în cadrul planului nu­clear naţional. Economia noastră este deosebit de interesată acum in elec­tronica solidului, domeniu în extin­dere rapidă pretutindeni. Se pare că aici posibilităţile oferite de germa­nul şi siliciu şi exploatate în ulti­mii 20 de ani se apropie de satu­raţie. Progresele realizate între timp in fizica semiconductorilor, progrese la care au contribuit cu rezultate bine cunoscute in lumea specialiştilor şi fizicienii de la Institutul de fizică Bucureşti, au permis înţelegerea structurii electronice a unor substanţe mai complicate. Mă refer, îndeosebi, la compuşii din clasa galiu-arsen, la unele aliaje multicomponente, la ma­terialele semiconductoare amorfe ; în aceeaşi ordine de importanţă intră şi materialele magnetice din clasa fe­ritelor, cu performanţe ridicate faţă de cele cunoscute mai de mult, pre­­curm şi unele materiale oxidice cu variaţie rapidă a conductibilităţii e­­lectrice, cu temperatura Contractele noastre prevăd atit studii asupra proprietăţilor şi a teh­nologiilor de producere a acestor ma­teriale, în condiţii reproductibile la scară industrială, cit şi realizarea pe baza lor a unor dispozitive electro­nice, ca traductoarele Hali de cîmp magnetic, diodele luminescente, dio­dele tunel, laserii cu semiconductori. (Continuare în pag. a IV-a) „Să-ţi faci datoria pînâ la Stnt cuvintele rostite de un om care a lansat la apă, nu 23 de ani, 782 de nave. Este performanţa neobişnuită a maistrului lansator Dumitru Cazacu de la Şantierul naval Galaţi, care miercuri, o dată cu lansarea ultimei nave din producţia-marfă a şantierului pe acest an, şi-a încheiat şi el activitatea de constructor naval. Pentru cine nu ştie ce reprezintă profesia de lansator de nave, performanţa acestui om (sărbătorit, in pragul pensionării, de întreg colectivul de muncă) poate părea un lucru obişnuit. Dar lansarea la apă a unei nave este un act unic, irepetabil, cu emoţiile şi parti­cularităţile sale proprii (chiar cind este vorba de acelaşi tip de vas), impunînd lansatorilor precizie de ceasornicar (fără de care securitatea „botezului apei“ al unei nave nu poate fi asigurată). La fiecare lansare trebuie să fie luate in calcul o puzderie de elemente care diferă de la o navă la alta. (Cota apelor Dunării, temperatura şi tăria vintului etc., etc.). — Care este cea mai frumoasă amintire pe care o ai din toţi anii lucraţi pe şantier, nea Mitică ? PICĂTURA DE CERNEALĂ — Lansarea la apă a cargoului „Galaţi“, primul vas de tonaj sporit, construit pe şantierul nostru. — Ai ratat vreo lansare, ai avut vreun eşec ? — Eşec, propriu-zis, nu. O singură dată — îmi amin­tesc — un om din echipă şi-a permis o fracţiune de secundă să fie neatent la comenzile mele in timpul lansării , a filat parima care nu trebuia şi vasul a alu­necat cu pupa către apă vreo 6—7 metri. Pină la urmă... a ieşit bine... ... Totul este pregătit. Putem începe lansarea ? — Începeţi lansarea ! La comenzile lui Dumitru Ca­zacu, fiecare om acţionează precis, hotărit. Şi vasul — al şaptelea din acest an lansat la apă şi ultimul din seria celor 22 de cargouri de acest tip construite in şantier — lunecă lin pe săniile de lansare, primind îmbrăţişarea apelor domoale ale fluviului. Dumitru Cazacu predă fluierul cu care a condus atitea lansări, succesorului său, tinărul maistru Toader Basalie, unul dintre numeroşii săi ucenici. Seara, in mijlocul celor care îl sărbătoreau, acest om, a cărui viaţă este strins împletită cu istoria dez­voltării şi modernizării celui mai mare şantier naval din ţara noastră, printre cuvintele rostite cu emoţie, spunea : „Am lansat astăzi ultima navă din cariera mea. Şi sînt fericit că am putut să-mi fac datoria pină la capăt“. „Să-ţi faci datoria pînă la capăt“ — este crezul care a călăuzit munca de o viaţă a comunistului Dumitru Cazacu, este un îndemn adresat generaţiilor de tineri constructori navali care rămîn să ducă mai departe ceea ce a început el şi alţii ca el. Stelian SAVIN PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VA! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XXXIX Nr. 8510 Sîmbăti 8 august 1970 1 8 PAGINI —40 BANI îl mm marii sărbători, în îmmprire/i­a zilei mm. MINERII raportează noi realizări de prestigiu Cărbune peste plan Aniversarea elibe­rării patriei şi săr­bătorirea Zilei mine­rului sunt întîmpina­­te de colectivele de muncă din Valea Jiu­lui cu realizări deo­sebite. La Aninoasa, de exemplu, brigă­zile care lucrează în prima zonă a mi­nei — printre care cele conduse de Aurel Cristea, Eugen Bodnar, Petru Codrea — depăşesc planul cu una pînă la două tone cărbune pe post. De la începutul anului şi pînă în prezent, minerii de la Lupeni au reuşit să extragă peste plan 26 000 tone cărbune, iar cei de la Paroşeni aproape 9 000 tone. Numai în primele zile ale lunii august, colectivele de mineri de la Lupeni, Paroşeni, Dilja şi Petrila au totalizat un spor de producţie ce trece de 2 300 tone cărbune. Minerii de la întreprinderea carboniferă Căpeni, judeţul Covasna, au produs peste plan 20 000 tone cărbune energetic pentru termocentrale. De la începutul anului şi pînă în prezent, minerii de la Teliuc au extras, peste plan, circa 18 000 tone minereu de fier, în condiţiile îmbunătăţirii continue a calităţii acestuia. Suc­cese remarcabile au obţinut şi colectivele din celelalte unităţi care aparţin de întreprinderea minieră Hunedoara. Ele au realizat, în primele CORESPONDENŢII ,SCÎNTEII" TRANSMIT 7 luni ale anului, peste plan, 27 389 tone calcar metalurgic, 9 445 tone dolomită metalurgică etc. La rîndul lor, minerii din Orşova şi-au înde­plinit­ planul producţiei globale pe primele 7 luni din acest an cu 101 la sută, dînd în plus 150 tone bentonită bulgări, 2 429 tone talc us­cat, 238 tone azbest praf şi 49 tone făină de cuarţ. De asemenea, minerii de la Rovinari au extras peste plan 60 000 tone lignit. Sectorul minier din cadrul Centralei mi­nelor şi metalurgiei neferoase Baia Mare a depăşit planul pro­ducţiei globale pe primele 7 luni ale a­nului cu 11 000 000 lei. Furnizînd, peste prevederi, 15 000 tone căr­bune brichetat, colectivul Uzinei de preparare Cu angajamentul anual îndeplinit de la Petrila şi-a îndeplinit angajamentul anual. Circa 4 600 tone cărbune peste prevederile anga­jamentelor iniţiale au realizat minerii din ex­ploatările carbonifere de la Sărmăşag, Ip şi Sur­­duc, din judeţul Sălaj. In întregul sector minier din Centrala minelor şi metalur­giei neferoase Baia Mare, transportul de minereu pe căile principale din subte­ran este în întregime mecanizat. De asemenea, se extinde mecanizarea operaţiunilor de încărcare şi rulare a minereu­lui. Perforarea găurilor de mină se efec­tuează cu viteze sporite, introducindu-se noi tipuri de perforatoare dintre cele mai perfec­ţionate pe plan mondial. In vederea îmbunătă­ţirii condiţiilor tehnice din subteran şi de la su­prafaţă, la Baia Mare va intra în curind in func­ţiune o uzină de utilaj minier şi reparaţii. Creşterea gradului de mecanizare a lucrărilor în minele de pe Valea Trotuşului a dus la îm­bunătăţirea condiţiilor de muncă din subteran (Continuare in pag. a Vll-a) Creşte gradul de mecanizare a lucrărilor PAGINA A VI-A REPORTAJ PE GLOB • Meşteşuguri vechi - frumuseţi noi * O ţară bogată în mine sărace • Rasismul nu înseam­nă numai linşaj Nave de diferite tonaje în curs de execuţie la şantierul naval gălăţean Foto : Agerpres PREOCUPĂRI PENTRU PERFECŢIONAREA STUDIULUI IDEOLOGIC Acum, în plină desfăşurare a pre­gătirilor pentru noul an de studiu în învăţămîntul de partid, consider utilă o scurtă privire asupra unora din problemele esenţiale pe care le ridică creşterea eficienţei pregătirii ideologice a comuniştilor şi a celor­lalţi oameni ai muncii. Numai o ana­liză exigentă, care să reţină tot ce s-a realizat pozitiv, dar şi neajun­surile cu care am fost confruntaţi în anul de învăţămînt precedent, poate fi aptă să indice principalele direcţii de efort în viitor. Pe parcursul anului trecut, proble­mele învăţămîntului de partid, ale activităţii de propagandă, în gene­ral, s-au bucurat de atenţie deosebită din partea comitetului municipal, a organelor şi organizaţiilor de partid din Bucureşti. In şedinţe de bi­rou şi secretariat, în diferite cons­fătuiri, s-au analizat modul în care au fost dezbătute şi însuşite docu­mentele Congresului al X-lea al P.C.R., structura învăţămîntului ideo­logic, problematica perfecţionării în­văţămîntului de partid pentru diferi­te categorii de oameni ai muncii. Ca urmare, dispunem astăzi de o canti­tate sporită de date obiective, fap­te şi opinii pentru o judecată mai profundă asupra activităţii desfăşu­rate. O trăsătură definitorie a anului de învăţămînt ce s-a încheiat o consti­tuie rezultatele pozitive obţinute în studierea documentelor Congresului al X-lea, precum şi a documentelor plenarelor C.C. al partidului, a prin­cipalelor legi care au fost adoptate in Dan MARŢIAN secretar al Comitetului municipal P.C.R. Bucureşti ultima perioadă. Abordarea marilor probleme politice şi ideologice dezbă­tute la congres, printre care : con­ceptul de societate socialistă multi­lateral dezvoltată, principalele direc­ţii de dezvoltare a economiei naţio­nale, raportul dintre acumulare şi consum în procesul industrializării socialiste, schimbările intervenite în structura economică şi social-politică a ţării, rolul naţiunii socialiste, adîn­­cirea democratismului orînduirii noastre, coordonatele fundamentale ale politicii internaţionale a partidu­lui ş.a., a conferit studiului o bogată substanţă, elemente de real interes, o finalitate precisă. . Potrivit conţinutului mult mai pro­fund, mai cuprinzător atribuit de congres conceptului de educaţie so­cialistă, învăţămîntul de partid, ca şi activitatea de propagandă, în general, a reuşit să transmită membrilor de partid, celorlalţi oameni ai muncii o informaţie mai bogată atît asupra problemelor economice, social-poli­­tice — teoretice şi practice — ce preocupă în prezent partidul şi po­porul nostru, cit şi în legătură cu evoluţia cunoaşterii umane a ştiin­ţelor naturii, literaturii, artei, cultu­rii. In bilanţul pozitiv al anului trecut, se înscrie şi faptul că stu­diul ideologic al intelectualilor a fost orientat în mai mare măsu­ră decît în trecut spre concret, spre abordarea marilor proble­me economice, social-politice şi ideologice pe care le ridică actuala etapă de dezvoltare a societăţii noas­tre socialiste, asigurîndu-se în ace­laşi timp o marcată diferenţiere atit în conţinut, cit şi in formele de des­făşurare — de la cercuri şi cursuri cu tematică specială pînă la seminarii teoretice, sesiuni de comunicări — în raport cu specificul preocupărilor diferitelor categorii de intelectuali. De un larg interes s-a bucurat abor­darea unor teme cum sunt „Rolul pro­gresului ştiinţific şi tehnic în creşterea eficienţei economice a activităţii in­dustriale în ţara noastră“ — sesiune de referate la Institutul politehnic Bucureşti ; „Sistemul de preţuri în România şi rolul său în mecanismul economic“ — simpozion la Comitetul de Stat al Planificării , „Valorificarea socială a activităţii de cercetare ştiin­ţifică" şi „Probleme ale formării personalităţii în etapa făuririi socie­tăţii socialiste multilateral dezvolta­te“ — sesiuni de comunicări la Ca­binetul municipal de partid etc. Ele au prilejuit un viu şi valoros schimb de opinii asupra unor preocupări ma­jore, cu implicaţii directe în activi­tatea economică, de creaţie ştiinţifi­că, artistică şi social-culturală. Munca amplă de instruire şi edu­care politică-ideologică a comunişti­lor, a celorlalţi oameni ai muncii din Capitală s-a răsfrînt, fără îndoială, în succesele obţinute pe plan economic, ştiinţific şi social-cultural, s-a ex­primat pilduitor în timpul greu­lui examen pe care a fost nevoit să-l dea întregul nostru popor în lupta cu inundaţiile din primăvara acestui an, in munca de-a dreptul e­­roică pentru recuperarea pierderilor provocate de calamităţi, pentru înde­plinirea exemplară a sarcinilor tra­sate de partid. Rezultate pozitive ca cele de mai sus, obţinute în activitatea de pregă­tire ideologică ca urmare a promo­vării cu insistenţă a spiritului crea­tor, a preocupării de a stimula gîn­­direa, puterea de judecată, discernă­­mîntul şi angajarea profundă în mun­că a participanţilor, contrastează, e­­vident, cu rămînerile în urmă, cu ca­renţele care au mai persistat. (Continuare în pag. a II-a) A FOST „LUPUL“ A­TlT DE SINGURA­TIC ? La ora 19, doctorul Dră­­gulescu l-a rugat să intre împreună în operaţie. Avea nevoie de „a doua mină“ şi EL putea să-l ajute. Putea şi — firesc — trebuia să-l ajute. Dar el s-a uitat în sala de aşteptare, a căutat din priviri o anumită figu­ră, a recunoscut-o, s-a gîn­­dit şi... a refuzat. — Nu pot, n-am timp, nici nu mă simt prea bine... a bîiguit solicitatul, un răs­puns cusut cu aţă albă. Este acelaşi medic Petra­­che Lupu (pînă de curind şeful secţiei obstetrică şi ginecologie a Spitalului nr. 2 din Turnu Severin), la care s-a referit o recentă ştire publicată în „Scîn­­teia“, la rubrica „fapt di­vers", în spatele informa­ţiei lapidare despre «trezo­reria» particulară (ce con­sta în 970 612 lei, 2 kg de aur-monede şi o jumătate de kilogram de bijuterii va­­lorînd alţi 100 000 de lei), se află istoria unei dezgus­tătoare infracţiuni şi a unui lung proces de decădere morală. Despre acest u­z al înşe­lătorului de la Maglavit se auzea, de la o vreme, că-şi tapează cu neruşinare pa­cienţii sub „deviza“ mai mult sau mai puţin expli­cită : „nimic pe gratis !“ Sesizări au existat şi la or­ganele de miliţie, dar inter­venţia acestora „pe viu" era îngreunată. „Nici nu mă apropiam bine de poar­ta spitalului şi Lupu era a­­nunţat“, ne-a declarat ofi­ţerul care s-a ocupat ne­mijlocit de caz. Dar a sosit şi ziua în care ulciorul trebuia să se spar­gă. Cu puţin timp înainte, medicul Lupu pretinsese u­­nei bolnave să revină cu 130 de lei pentru a-i da un bilet de îndrumare către laboratoarele de analiză. Cererea de mită a fost de­nunțată.­­De altfel, aceasta era pacienta pe care o cău­ta cu privirile Petrache Lupu prin sala de aştep­tare. Nevoind s-o amine, să piardă ocazia unui nou ciu­buc, ginecologul şi-a refu­zat colegul care avea nevoie de el la masa de operaţie.) ...Ora 19,10. Doctorul Dră­­gulescu operează. Petrache Lupu întinde femeii biletul de trimitere, un scris dezor­donat, fără cap şi coadă. — Să trăiţi, don’doctor ! — La revedere ! Nici nu se întoarce bine cu spatele către uşă şi în încăpere intră grupul de intervenţie. Vede şi înţe­lege intr-o clipă că a fost anchetă socială prins. Totul e să ticluiască repede o minciună, să în­cerce să scape, să cîştige timp. Şi mai ales, să n-a­puce El să meargă acasă. Banii şi bijuteriile sunt gata împachetate în două valize şi într-o sacoşă cu fermoar (totul era prevăzut !). Doar să le ia nevasta şi să fugă undeva cu ele, oriunde, nu­mai să le ducă în alt loc, în siguranţă. Aurul e îngro­pat în pivniţă, adine, nu dă nici dracul de el. Un tele­fon... un telefon... Dar cum să plece de lingă EI ? De s-ar găsi cineva care să dea un telefon ! Se găseşte. „Cineva" din­tre cei care luni şi ani de zile au tolerat ca Petrache Lupu să-şi facă sub ochii lor mendrele, să sfideze ca­litatea nobilă de medic. Nu­mai că telefoanele au fost Sergiu ANDON (Continuare in pag. a Vll-a) UN AN PUPA UN SFERT DE VEAC REŞIŢA 9­9 industrială (CITIŢI REPORTAJUL IN PAGINA A V-A) Excelenţei Sale Domnului NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Cu ocazia zilei naţionale a Elveţiei, Excelenţa Voastră a binevoit să-mi adreseze un mesaj care m-a mişcat profund. Vă mulţumesc căl­duros în numele Consiliului Federal şi vă transmit, la rîndul meu, cele mai bune urări pentru fericirea dumneavoastră personală şi pentru prosperitatea ţării dumneavoastră. HANS PETER TSCHUDI Preşedintele Confederaţiei Elveţiene Tovarăşului ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România Vă mulţumesc cordial pentru felicitările şi bunele urări adresate cu ocazia numirii mele în funcţia de preşedinte al Consiliului de Miniştri al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste. A. KOSÎGHIN

Next