Scînteia, ianuarie 1971 (Anul 40, nr. 8655-8683)
1971-01-13 / nr. 8665
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XL Nr. 8665 Miercuri 13 ianuarie 1971 6 PAGINI-30 BANI VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI NICOLAECEAU ŞESCU LA ÎNTREPRINDERI INDUSTRIALE DIN JUDEŢUL PRAHOVA După cum asta cunoscut încă in primele zile da lucru oa anului în curs, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a întreprins o suită da vizita în întreprinderi Industriala din Judeţele Braşov şi Sibiu, întîlniri de lucru în cadrul cărora au avut loc largi schimburi de opinii cu factorii de răspundere din unităţile vizitate, din ministerele de resort, de la judeţe. Marţi, 12 ianuarie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşii Gheorghe Pană, Maxim Berghianu, Manea Mănescu, Petre Blajovici şi Vasile Patilineţ, s-a întîlnit din nou cu factorii de conducere şi colectivele de salariaţi, la locul lor de producţie, la Uzina de mecanică fină din Sinaia, Uzina mecanică „Neptun", întreprinderea pentru reparaţii de utilaj electric (IRUE) şi Uzina mecanică din Cîmpina, Uzina mecanică-Plopeni, Uzina de utilaj chimic şi Uzina „1 Mai" din Ploieşti. INTÎLNIRE RODNICA, PINĂ DE CĂLDURĂ, CU MUNCITORII DIN SINAIA Est« an adevăros multora le-a rămas necunoscut: Sinaia, perla turismului montan al ţării, se face cunoscută nu numai prin vilele sale cochete, prin împrejurimile cu un peisaj neasemuit de frumos, prin aerul ozonat, ci şi prin una dintre cele mai importante întreprinderi constructoare de maşini — Uzina de mecanică fină, producătoare de pompe de injecţie. Este o zi însorită, încărcată de farmec şi generatoare de optimism. Locuitorii Sinaiei au venit cu mic, cu mare în întîmpinarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi a celorlalţi conducători de partid şi de stat. Este, de altfel, în clocotul pe care-l întîlnim de-a lungul arterei p principale a oraşului Sinaia, o preungire a atmosferei însufleţite ce a domnit pe întreg traseul de la Predeal spre Sinaia, o prelungire şi o încununare a vibrantei primiri făcute secretarului general al partidului la Azuga, Buşteni, Poiana Ţapului, unde cetăţenii l-au salutat cu căldură şi entuziasm, cu flori, cu steaguri, cu urări de bun venit. Sosirea conducătorilor de partid şi de stat în faţa noului pavilion tehnico-administrativ al Uzinei de mecanică fină din Sinaia a fost întâmpinată cu ropote de aplauze. Se scanda „P.C.R., P.C.R.", „Ceauşescu şi poporul", „P.C.R.Ceauşescu“. Se fluturau steguleţe roşii şi tricolore. Pe o mare pancartă era înscrisă urarea „Bine aţi venit, iubite tovarăşe Nicolae CeauşescuPrimul secretar al Comitetului judeţean Prahova al P.C.R., preşedintele consiliului popular judeţean, Ilie Cîşu, rosteşte un cuvânt de bun sosit. Sunt de faţă ministrul industriei construcţiilor de maşini, Ioan Avram, secretarul Comitetului orăşenesc-Sinaia al P.C.R. şi primar al oraşului, Constantin Neagu, membrii comitetului de conducere al întreprinderii. Directorul uzinei, inginerul Aurel Boghici, prezintă oaspeţilor o expoziţie unde sunt înfăţişate principalele produse ale întreprinderii , aproximativ 30 de pompe de injecţie necesare echipării tuturor tipurilor de motoare Diesel fabricate în ţara noastră. Specialiştii uzinei informează despre performanţele tehnice ale produselor, despre activitatea prezentă şi viitoare a acestei uzine. S-a arătat că aici se produc şi pompe de ulei şi distribuitoare hidraulice pentru instalaţii de mecanizări şi automatizări. Referindu-se la evoluţia uzinei, directorul a menţionat, printre altele, că, faţă de anul 1960, producţia globală a fost, în 1970, de 4,2 ori mai mare şi că în 1975 va fi de 6,5 ori mai mare. Se citează o serie de alte date importante. Productivitatea muncii a crescut în aceeaşi perioadă cu 256 la sută. Aici sunt uzinale circa 2 milioane de piese pe lună. Sunt relevate inventivitatea, spiritul creator al colectivului. Astfel, o pompă de injecţie care cîntărea 73 kg, reproiectată succesiv, a ajuns să cîntărească doar 13 kg. A fost înfăţişată pompa pentru locomotivele Diesel hidraulice de 1250 CP, de concepţie originală, pompă rotativă cu performanţe superioare. Uzina produce exclusiv piese de mecanică fină. Prin reproiectare, la numai un singur reper s-au realizat economii în valoare de 880 000 lei. Viitoarele autocamioane grele, după licenţă M.A.N., în curs de asimilare la „Steagul roşu“-Braşov, vor fi echipate cu pompe de injecţie produse la Sinaia. Se vizitează mai întîi hala de automate şi semifabricate pentru aparatura de precizie. Secretarul general al partidului se interesează de desfăşurarea procesului de producţie, de modul de organizare a fluxului tehnologic. Apoi, în hala prelucrărilor mecanice se urmăreşte faza în care pompele de injecţie dobîndesc profilul lor definitiv. Se vizitează primele trei nivele, din cele cinci cite are această impunătoare construcţie industrială. La fiecare loc de muncă se desfăşoară o activitate complexă, sugerând îndeaproape migala bijutierului. Mecanica fină înseamnă o luptă asiduă, cotidiană, cu micronii, cu sutele de piese miniaturale care intră în componenţa unei pompe de injecţie. Specialiştii arată că în prezent aici se produc peste 200 000 pompe de injecţie, măsurate în unităţi convenţionale, şi că în 1975, adică la sfîrşitul actualului plan cincinal, se prevede să se producă peste o jumătate de milion de asemenea produse de înalte performanţe tehnice. La locurile de muncă ale lăcătuşului Stan Mihălcioiu, care lucrează de aproximativ 32 de ani în această uzină, controlorului tehnic de calitate Ion Monta, lăcătuşului ajustor Georgeta Voiculescu, tovarăşul Nicolae Ceauşescu se opreşte şi discută cu muncitorii despre preocupările lor pentru creşterea producţiei şi productivităţii muncii,,se interesează de condiţiile de lucru ‘Se vo şi viaţă ale acestora. Muncitorii,tehnicienii şi inginerii, întreg colectivul uzinei aflat la acea oră la locurile de producţie, întrerup cîteva clipe activitatea şi fac oaspeţilor o caldă primire. „Bine aţi venit în mijlocul nostru, tovarăşe Nicolae Ceauşescu !“, „Să ne trăiţi ani mulţi, tovarăşe secretar general al partidului!" — sunt urări ce se fac auzite pretutindeni, expresie a sentimentelor de preţuire şi dragoste pe care colectivul acestei moderne întreprinderi industriale, ca întregul nostru popor, se nutreşte faţă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Un scurt popas la grupul de maşini unde se realizează cu multă migală, dar cu o îndemînare deosebită, corpul pulverizator al pompelor de injecţie creează oaspeţilor posibilitatea să cunoască activitatea multor femei care lucrează in această întreprindere. Prilej pentru a se evidenţia munca deosebit de preţioasă pe care o prestează în uzină femeile, mai ales în acele sectoare unde se cere multă răbdare, pricepere, talent. Uzina mecanică din Sinaia, care în ultimii ani a cunoscut o dezvoltare deosebită, va înregistra înnoiri şi mai importante în actualul plan cincinal. Se află în construcţie aripa nouă a actualei hale unde se execută pompele de injecţie şi aparatură de precizie. In relatarea cu privire la funcţionalitatea acestei noi părţi componente a întreprinderii, oaspeţii (Continuare In pag. a IlI-a) La Uzina de mecanică fină din Sinaia sunt prezentate tovarăşului Nicolae Ceauşescu principalele produse ale întreprinderii , la Gmpma, ca pe tot parcursul vizitei, oamenii muncii l-au întîmpinat cu entuziasm şi căldură pe secretarul general al partidului, vorbindu-i despre munca și realizările lor IN ZIARUL DE AZI. .................................. ....................... . I ■■■■—■— « ■ Forme noi ale activității politico-educative Adunări de partid consacrate dezbaterilor ideologice ■ Noi rezerve de creștere a producției agricole sunt puse In valoare ■ Emisiuni-lecții la televiziune pentru lucrătorii din agricultură ■ Faptul divers ■ Ştiri sportive DIMENSIONAREA OPTIMA A NOI10R CAPACITĂŢI DE PRODUCŢIE condiţionează eficacitatea economică a investiţiilor Asigurarea In continuare a unui ritm Înalt de creştere economică, dezvoltarea şi perfecţionarea forţelor de producţie sunt nemijlocit legate de înfăptuirea unui program tot mai amplu de investiţii. Proiectul actualului plan cincinal prevede ca în perioada 1971—1975 să se aloce, in ansamblu, investiţii însumind peste 540 miliarde lei, adică mai mult decit s-a cheltuit în ultimul deceniu. Este vorba, desigur, de un efort financiar şi material fără precedent în istoria economică a ţării, dar conducerea partidului a subliniat cu toată claritatea că aceasta este singura cale pentru a asigura ridicarea României la nivelul statelor dezvoltate, creşterea forţei sale economica şi îmbunătăţirea continuă a traiului oamenilor muncii. După cum s-a arătat In documentele partidului nostru, după cum a subliniat in repetate rinduri conducerea partidului, investiţiile îşi pot îndeplini funcţia de principal instrument de creştere a puterii economica a ţării numai dacă sunt realizate cu discernămînt, in condiţii de eficienţă economică maximă, dacă resursele primordială se ridică, în ultimă instanţă, la rang de principiu economic, şi ea a făcut din nou obiectul unei minuţioase analize în expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, la şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. şi a guvernului din luna noiembrie anul trecut, cu care prilej a arătat că în momentul de faţă o problemă centrală a economiei noastre o constituie realizarea de investiţii cu cheltuieli cit mai mici, in stare să dea cit mai rapid producţiile planificate. După cum se ştie, eficienţa economică a investiţiilor este condiţionată de un mare număr de factori. Din considerente ce ţin nu numai de succesiunea declanşării lor în timp, cit mai ales de intensitatea influenţei ce o are asupra întregii eficienţe economice a investiţiei, în rîndurile de faţă mă voi opri doar asupra necesităţii stabilirii mărimii optime a noilor capacităţi de producţie, paralel cu analiza variantelor tehnologice, constructive şi de amplasament ce urmează a se adopta. Consider că aceste probleme merită să facă obiectul unei minuţioase atenţii, întrucît concentrarea producţiei în întreprinderi înzestrate cu utilaje şi instalaţii tehnologice de mare randament ridică probleme deosebite, legate de folosirea judicioasă a potenţialului productiv nou creat, cu consecinţe directe asupra rentabilităţii acestora, datorită ponderii ridicate pe care o deţin costurile fixe în totalul cheltuielilor de producţie. Pentru o industrie modernă, bazată pe procese de producţie mecanizate şi automatizate, dimensionarea optimă a capacităţilor de producţie — în scopul folosirii depline ■ acestora — este un impertiv al progresului, o necesitate general recunoscută pe plan mondial. Practica arată că stabilirea dimensiunii optime a unei unităţi necesită determinarea acelei mărimi de capacitate care să asigure pe unitatea de produs cele mai mici cheltuieli de investiţii şi de producţie însumate pe perioada cit se prelimina că va funcţiona obiectivul respectiv. La determinarea capacităţii optime de producţie a unei unităţi trebuie să se aibă în vedere cele mai noi cuceriri ale tehnicii, posibilităţile de cooperare şi specializare, avantajele ce se creează prin organizarea producţiei şi îndeosebi a celei de serie în mari unităţi, plecîndu-se de la analiza în dinamică a fenomenelor economice. Din studiul atent al evoluţiei in timp a consumului intern şi a comerţului exterior trebuia să rezulte produsul ce trebuie fabricat, sortimentaţia şi preţul la care se poate desface. Supradimensionarea unor obiective industriale in raport cu posibilităţile reale de desfacere a producţiei are grave consecinţe negative, deoarece supracapacităţile create menţin imonomiei, iar costurile fixe aferente acestor capacităţi provoacă depăşiri ale preţului de cost şi fac să nu se atingă rentabilitatea planificată. La această situaţie se ajunge din cauză că în unele subramuri lipsesc studiile de dezvoltare sau că la lansarea temei de proiectare nu s-a ţinut seama nici de aceste studii şi nici de prognozele privind necesităţile în perspectivă ale consumului. Astfel, secţia de echipament metalic din cadrul Uzinei de radiatoare, echipament metalic, obiecte şi armături sanitare (UREMOAS) din Bucureşti— pusă în funcţiune in trimestrul I 1966 — nu este folosită nici astăzi decit la 70 la sută din capacitatea sa, tocmai pentru că produsele n-au asigurată desfacerea decit parţial la intern, iar costurile cu care se obţin nu dau posibilitatea de a fi competitive pe piaţa externă. Un exemplu asemănător îl întîlnim la secţia de cuzineţi subţiri din cadrul uzinei „Rulmentul“ din Braşov, unde, după mai bine de trei ani de la punerea ei în funcţiune, gradul de încărcare a capacităţii ei de producţie este de numai 62 la sută. La dimensionarea acestei secţii, proiectantul — Institutul de proiectări pentru uzine şi instalaţii din Industria construcţiilor de maşini din Bucureşti — a luat in calcul cantităţi mai mari de produse decit cele solicitate Dr. Ioan CIOLAN vicepreşedinte al Consiliului de administraţie al Băncii de Investiţii (Continuare In pag. a IV-a) LUCRĂRI DE COMBATERE A EROZIUNII SOLULUI In toamna anului trecut au fost organizate primele şantiere pe care au început lucrările de prevenire şi combatere a eroziunii solului prevăzute in houl cincinal. In acest an au fost deschise noi şantiere. Ele sunt concentrate, în primul rind, în bazinele hidrografice birlad, Zeletin, Chineja, Slănic, Cîlnău-Buzău, Jijia, Motru, Crasna, Fizeș, pe Jiul superior, in zona naturală a Vrancei etc. In perioada 1971— 1975 se prevede să se execute lucrări de combatere a eroziunii solului pe 460 000 hectare, cu 60 000 hectare mai mult decit întreaga suprafaţă pe care au fost realizate asemenea lucrări de-a lungul anilor în ţara noastră. In acest scop au fost alocate fonduri de stat de peste 1,5 miliarde lei. In aceeaşi perioadă, pentru protecţia lucrărilor de irigaţii, îndiguiri, desecări şi acumulări, incluse în programul naţional de gospodărire raţională a resurselor de apă, se vor lua măsuri pentru combaterea eroziunii şi regularizaţ rea scurgerii apelor pe versanţi pe o suprafă- I ţă de 150 000 hectare şi se vor face amena- .* tări locale pe 288 000 hectare. Acest mare volum de lucrări va fi realizat în complex, cu prioritate în zonele puternic erodate, în vederea înlăturării pericolelor provocate de scurgerile torenţiale de ape, protejării obiectivelor social-economice, apărării şi conservării terenurilor agricole şi silvice. (Agerpres) Tovarăşului MEHMET SHEHU Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Albania TIRANA In legătură cu recentele Inundaţii care au afectat unele zone ale Republicii Populare Albania, vă transmit dumneavoastră şi poporului frate albanez, în numele guvernului şi al poporului român, sentimente de compasiune şi îmi exprim convingerea că urmările acestor calamităţi vor fi grabnic înlăturate. ION GHEORGHE MAURER Preşedintei* Consiliului de Miniştri ai Republicii Socialiste Români*