Scînteia, ianuarie 1971 (Anul 40, nr. 8655-8683)

1971-01-13 / nr. 8665

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XL Nr. 8665 Miercuri 13 ianuarie 1971 6 PAGINI-30 BANI VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI NICOLAECE­AU ŞES­CU LA ÎNTREPRINDERI INDUSTRIALE DIN JUDEŢUL PRAHOVA După cum asta cunoscut încă in primele zile da lucru o­a anului în curs, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a întreprins o suită da vizita în întreprinderi Industriala din Judeţele Braşov şi Sibiu, întîlniri de lucru în cadrul cărora au avut loc largi schimburi de opinii cu factorii de răspundere din unităţile vizitate, din ministerele de resort, de la judeţe. Marţi, 12 ianuarie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tova­răşii Gheorghe Pană, Maxim Berghianu, Manea Mănescu, Petre Blajovici şi Vasile Patilineţ, s-a întîlnit din nou cu factorii de conducere şi colectivele de salariaţi, la locul lor de producţie, la Uzina de mecanică fină din Sinaia, Uzina mecanică „Neptun", întreprinderea pentru reparaţii de utilaj electric (IRUE) şi Uzina mecanică din Cîmpina, Uzina mecanică-Plopeni, Uzina de utilaj chimic şi Uzina „1 Mai" din Ploieşti. INTÎLNIRE RODNICA, PINĂ DE CĂLDURĂ, CU MUNCITORII DIN SINAIA Est« an adevăr­os multora le-a rămas necunoscut: Sinaia, perla tu­rismului montan al ţării, se face cunoscută nu numai prin vilele sale cochete, prin împrejurimile cu un peisaj neasemuit de frumos, prin aerul ozonat, ci şi prin una dintre cele mai importante întreprinderi constructoare de maşini — Uzina de mecanică fină, producătoare de pompe de injecţie. Este o zi însorită, încărcată de farmec şi generatoare de optimism. Locuitorii Sinaiei au venit cu mic, cu mare în întîmpinarea tovară­şului Nicolae Ceauşescu şi a celor­lalţi conducători de partid şi de stat. Este, de altfel, în clocotul pe care-l întîlnim de-a lungul arterei p principale a oraşului Sinaia, o pre­­ungire a atmosferei însufleţite ce a domnit pe întreg traseul de la Predeal spre Sinaia, o prelungi­re şi o încununare a vibrantei pri­miri făcute secretarului general al partidului la Azuga, Buşteni, Poia­na Ţapului, unde cetăţenii l-au salutat cu căldură şi entuziasm, cu flori, cu steaguri, cu urări de bun venit. Sosirea conducătorilor de partid şi de stat în faţa noului pavilion tehnico-administrativ al Uzinei de mecanică fină din Sinaia a fost în­tâmpinată cu ropote de aplauze. Se scanda „P.C.R., P.C.R.", „Ceauşescu şi poporul", „P.C.R.­­Ceauşescu“. Se fluturau steguleţe roşii şi tricolore. Pe o mare pan­cartă era înscrisă urarea „Bine aţi venit, iubite tovarăşe Nicolae CeauşescuPrimul secretar al Comitetului judeţean­ Prahova al P.C.R., preşedintele consiliului popular judeţean, Ilie Cîşu, roste­şte un cuvânt de bun sosit. Sunt de faţă ministrul industriei construcţiilor de maşini, Ioan Avram, secretarul Comitetului o­­răşenesc-Sinaia al P.C.R. şi primar al oraşului, Constantin Neagu, membrii comitetului de conducere al întreprinderii. Directorul uzinei, inginerul Aurel Boghici, prezintă oaspeţilor o expoziţie unde sunt în­făţişate principalele produse ale întreprinderii , aproximativ 30 de pompe de injecţie necesare echi­pării tuturor tipurilor de motoare Diesel fabricate în ţara noastră. Specialiştii uzinei informează des­pre performanţele tehnice ale pro­duselor, despre activitatea prezentă şi viitoare a acestei uzine. S-a ară­tat că aici se produc şi pompe de ulei şi distribuitoare hidraulice pentru instalaţii de mecanizări şi automatizări. Referindu-se la evo­luţia uzinei, directorul a menţionat, printre altele, că, faţă de anul 1960, producţia globală a fost, în 1970, de 4,2 ori mai mare şi că în 1975 va fi de 6,5 ori mai mare. Se ci­tează o serie de alte date impor­tante. Productivitatea muncii a crescut în aceeaşi perioadă cu 256 la sută. Aici sunt uzinale circa 2 milioane de piese pe lună. Sunt relevate inventivitatea, spiritul creator al colectivului. Astfel, o pompă de injecţie care cîntărea 73 kg, reproiectată succesiv, a ajuns să cîntărească doar 13 kg. A fost înfăţişată pompa pentru locomo­tivele Diesel hidraulice de 1250 CP, de concepţie originală, pompă ro­tativă cu performanţe superioare. Uzina produce exclusiv piese de mecanică fină. Prin reproiectare, la numai un singur reper s-au reali­zat economii în valoare de 880 000 lei. Viitoarele autocamioane grele, după licenţă M.A.N., în curs de asi­milare la „Steagul roşu“-Braşov, vor fi echipate cu pompe de in­jecţie produse la Sinaia. Se vizitează mai întîi hala de automate şi semifabricate pentru aparatura de precizie. Secretarul general al partidului se interesează de desfăşurarea procesului de pro­ducţie, de modul de organizare a fluxului tehnologic. Apoi, în hala prelucrărilor me­canice se urmăreşte faza în care pompele de injecţie dobîndesc pro­filul lor definitiv. Se vizitează pri­mele trei nivele, din cele cinci cite are această impunătoare con­strucţie industrială. La fiecare loc de muncă se desfăşoară o activitate complexă, sugerând îndeaproape migala bijutierului. Mecanica fină înseamnă o luptă asiduă, cotidiană, cu micronii, cu sutele de piese mi­niaturale care intră în componenţa unei pompe de injecţie. Specialiş­tii arată că în prezent aici se pro­duc peste 200 000 pompe de injec­ţie, măsurate în unităţi convenţio­nale, şi că în 1975, adică la sfîrşi­­tul actualului plan cincinal, se prevede să se producă peste o ju­mătate de milion de asemenea produse de înalte performanţe teh­nice. La locurile de muncă ale lăcătu­şului Stan Mihălcioiu, care lucrea­ză de aproximativ 32 de ani în a­­ceastă uzină, controlorului tehnic de calitate Ion Monta, lăcătuşului ajustor Georgeta Voiculescu, tova­răşul Nicolae Ceauşescu se opreşte şi discută cu muncitorii despre preocupările lor pentru creşterea producţiei şi productivităţii mun­cii,,se interesează de condiţiile de lucru ‘Se vo şi viaţă ale acestora. Muncitorii,tehnicienii şi inginerii, întreg colectivul uzinei aflat la acea oră la locurile de producţie, întrerup cîteva clipe activitatea şi fac oaspeţilor o caldă primire. „Bine aţi venit în mijlocul nos­tru, tovarăşe Nicolae Ceauşescu !“, „Să ne trăiţi ani mulţi, tovarăşe secretar general al partidului!" — sunt urări ce se fac auzite pre­tutindeni, expresie a sentimentelor de preţuire şi dragoste pe care co­lectivul acestei moderne întreprin­deri industriale, ca întregul nos­tru popor, se nutreşte faţă de to­varăşul Nicolae Ceauşescu. Un scurt popas la grupul de maşini unde se realizează cu multă migală, dar cu o îndemînare deo­sebită, corpul pulverizator al pom­pelor de injecţie creează oaspeţi­lor posibilitatea să cunoască acti­vitatea multor femei care lucrează in această întreprindere. Prilej pentru a se evidenţia munca deo­sebit de preţioasă pe care o pres­tează în uzină femeile, mai ales în acele sectoare unde se cere multă răbdare, pricepere, talent. Uzina mecanică din Sinaia, care în ultimii ani a cunoscut o dez­voltare deosebită, va înregistra înnoiri şi mai importante în ac­tualul plan cincinal. Se află în construcţie aripa nouă a actualei hale unde se execută pompele de injecţie şi aparatură de precizie. In relatarea cu privire la funcţio­nalitatea acestei noi părţi com­ponente a întreprinderii, oaspeţii (Continuare In pag. a IlI-a) La Uzina de mecanică fină din Sinaia sunt prezentate tovarăşului Nicolae Ceauşescu principalele produse ale întreprinderii , la Gmpma, ca pe tot parcursul vizitei, oamenii muncii l-au întîmpinat cu entuziasm şi căldură pe secretarul general al partidului, vorbindu-i des­pre munca și realizările lor IN ZIARUL DE AZI. .................................. ....................... . I ■■■■—■— « ■ Forme noi ale activității politico-educative­­ Adunări de partid consacrate dezbaterilor ideologice ■ Noi re­zerve de creștere a producției agricole sunt puse In valoare ■ Emisiuni-lecții la televiziune pentru lu­crătorii din agricultură ■ Faptul divers ■ Ştiri sportive DIMENSIONAREA OPTIMA A NOI10R CAPACITĂŢI DE PRODUCŢIE condiţionează eficacitatea economică a investiţiilor Asigurarea In continuare a unui ritm Înalt de creştere economică, dezvoltarea şi perfecţionarea forţe­lor de producţie sunt nemijlocit le­gate de înfăptuirea unui program tot mai amplu de investiţii. Proiectul actualului plan cincinal prevede ca în perioada 1971—1975 să se aloce, in ansamblu, investiţii însumind pes­te 540 miliarde lei, adică mai mult decit s-a cheltuit în ultimul dece­niu. Este vorba, desigur, de un efort financiar şi material fără precedent în istoria economică a ţării, dar con­ducerea partidului a subliniat cu toată claritatea că aceasta este sin­gura cale pentru a asigura ridicarea României la nivelul statelor dezvol­tate, creşterea forţei sale economica şi îmbunătăţirea continuă a traiului oamenilor muncii. După cum s-a arătat In docu­mentele partidului nostru, după cum a subliniat in repetate rinduri condu­cerea partidului, investiţiile îşi pot în­deplini funcţia de principal instru­ment de creştere a puterii economica a ţării numai dacă sunt realizate cu discernămînt, in condiţii de eficienţă economică maximă, dacă resursele primordială se ridică, în ultimă in­stanţă, la rang de principiu economic, şi ea a făcut din nou obiectul unei minuţioase analize în expunerea to­varăşului Nicolae Ceauşescu, la şe­dinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. şi a guvernului din luna no­iembrie anul trecut, cu care prilej a arătat că în momentul de faţă o pro­blemă centrală a economiei noastre o constituie realizarea de investiţii cu cheltuieli cit mai mici, in stare să dea cit mai rapid producţiile pla­nificate. După cum se ştie, eficienţa econo­mică a investiţiilor este condiţio­nată de un mare număr de factori. Din considerente ce ţin nu numai de succesiunea declanşării lor în timp, cit mai ales de intensitatea in­fluenţei ce o are asupra întregii efi­cienţe economice a investiţiei, în rîn­­durile de faţă mă voi opri doar asu­pra necesităţii stabilirii mărimii op­time a noilor capacităţi de producţie, paralel cu analiza variantelor teh­nologice, constructive şi de ampla­sament ce urmează a se adopta. Consider că aceste probleme merită să facă obiectul unei minuţioase a­­tenţii, întrucît concentrarea produc­ţiei în întreprinderi înzestrate cu utilaje şi instalaţii tehnologice de mare randament ridică probleme deosebite, legate de folosirea judi­cioasă a potenţialului productiv nou creat, cu consecinţe directe asupra rentabilităţii acestora, datorită pon­derii ridicate pe care o deţin cos­turile fixe în totalul cheltuielilor de producţie. Pentru o industrie moder­nă, bazată pe procese de producţie mecanizate şi automatizate, dimen­sionarea optimă a capacităţilor de producţie — în scopul folosirii de­pline ■ acestora — este un impert­­iv al progresului, o necesitate ge­neral recunoscută pe plan mondial. Practica arată că stabilirea dimen­siunii optime a unei unităţi necesi­tă determinarea acelei mărimi de capacitate care să asigure pe unita­tea de produs cele mai mici chel­tuieli de investiţii şi de producţie însumate pe perioada cit se preli­mina că va funcţiona obiectivul res­pectiv. La determinarea capacităţii optime de producţie a unei unităţi trebuie să se aibă în vedere cele mai noi cuceriri ale tehnicii, posibilită­ţile de cooperare şi specializare, a­­vantajele ce se creează prin organi­zarea producţiei şi îndeosebi a celei de serie în mari unităţi, plecîndu-se de la analiza în dinamică a fenome­nelor economice. Din studiul atent al evoluţiei in timp a consumului in­tern şi a comerţului exterior trebuia să rezulte produsul ce trebuie fabri­cat, sortimentaţia şi preţul la care se poate desface. Supradimensionarea unor obiective industriale in raport cu posibilităţile reale de desfacere a producţiei are grave consecinţe negative, deoarece su­pracapacităţile create menţin imo­nomiei, iar costurile fixe aferente a­­cestor capacităţi provoacă depăşiri ale preţului de cost şi fac să nu se atingă rentabilitatea planificată. La această situaţie se ajunge din cauză că în unele subramuri lipsesc stu­diile de dezvoltare sau că la lan­sarea temei de proiectare nu s-a ţi­nut seama nici de aceste studii şi nici de prognozele privind necesită­ţile în perspectivă ale consumului. Astfel, secţia de echipament metalic din cadrul Uzinei de radiatoare, e­­chipament metalic, obiecte şi armă­turi sanitare (UREMOAS) din Bucu­reşti­­— pusă în funcţiune in trimestrul I 1966 — nu este folosită nici astăzi decit la 70 la sută din ca­pacitatea sa, tocmai pentru că pro­dusele n-au asigurată desfacerea de­cit parţial la intern, iar costurile cu care se obţin nu dau posibilitatea de a fi competitive pe piaţa externă. Un exemplu asemănător îl întîlnim la secţia de cuzineţi subţiri din ca­drul uzinei „Rulmentul“ din Braşov, unde, după mai bine de trei ani de la punerea ei în funcţiune, gradul de încărcare a capacităţii ei de pro­ducţie este de numai 62 la sută. La dimensionarea acestei secţii, proiec­tantul — Institutul de proiectări pen­tru uzine şi instalaţii din Industria construcţiilor de maşini din Bucu­reşti — a luat in calcul cantităţi mai mari de produse decit cele solicitate Dr. Ioan­­ CIOLAN vicepreşedinte al Consiliului de administraţie al Băncii de Investiţii (Continuare In pag. a IV-a) LUCRĂRI DE COMBATERE A EROZIUNII SOLULUI In toamna anului trecut au fost organi­zate primele şantiere pe care au început lu­crările de prevenire şi combatere a eroziunii solului prevăzute in houl cincinal. In a­­cest an au fost des­chise noi şantiere. Ele sunt concentrate, în primul rind, în bazi­nele hidrografice b­ir­­lad, Zeletin, Chineja, Slănic, Cîlnău-Buzău, Jijia, Motru, Crasna, Fizeș, pe Jiul supe­rior, in zona naturală a Vrancei etc. In perioada 1971— 1975 se prevede să se execute lucrări de combatere a eroziunii solului pe 460 000 hec­tare, cu 60 000 hectare mai mult decit întrea­ga suprafaţă pe care au fost realizate ase­menea lucrări de-a lungul anilor în ţara noastră. In acest scop au fost alocate fonduri de stat de peste 1,5 miliarde lei. In aceeaşi perioadă, pentru pro­tecţia lucrărilor de iri­gaţii, îndiguiri, dese­cări şi acumulări, in­cluse în programul na­ţional de gospodărire raţională a resurselor de apă, se vor lua mă­suri pentru combaterea eroziunii şi regulariza­­ţ rea scurgerii apelor pe­­ versanţi pe o suprafă- I ţă de 150 000 hectare­­ şi se vor face amena- .* tări locale pe 288 000­­ hectare. Acest mare­­ volum de lucrări va fi­­ realizat în complex, cu­­ prioritate în zonele pu­­­­ternic erodate, în ve­derea înlăturării peri­colelor provocate de scurgerile torenţiale de ape, protejării o­­biectivelor social-eco­­nomice, apărării şi conservării terenurilor agricole şi silvice. (Agerpres) Tovarăşului MEHMET SHEHU Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Albania TIRANA In legătură cu recentele Inundaţii care au afectat unele zone ale Republicii Populare Albania, vă transmit dumneavoastră şi poporului frate albanez, în numele guvernului şi al poporului român, sentimente de compasiune şi îmi exprim convingerea că urmările acestor calamităţi vor fi grabnic înlăturate. ION GHEORGHE MAURER Preşedintei* Consiliului de Miniştri ai Republicii Socialiste Români*

Next