Scînteia, februarie 1971 (Anul 40, nr. 8684-8711)

1971-02-25 / nr. 8708

PAGINA 2 FAPTUL DIVERS Doi prieteni din război Pe adresa Inspectoratului Ge­neral al Miliţiei a sosit o scri­soare. Cetăţeanul polonez Sta­nislaw Majewski din Varşovia se interesa de un prieten al său care, în anul 1943, ca ofiţer în armata română, i-a salvat viaţa, ajutîndu-l să evadeze dintr-un lagăr de concentrare hitlerist. Ştia că îl cheamă Teofil şi că unitatea militară din care făcea parte era din Craiova. Acestea erau singurele date certe pe care după atîţia ani şi le mai aducea aminte despre el. In­vestigaţiile întreprinse s-au sol­dat cu un rezultat pe care da­tele menţionate nu-1 lăsau să se întrevadă ; acum cîteva zile, direcţia de evidenţă a popu­laţiei din cadrul I.G.M. era in măsură să-i comunice solicitan­tului răspunsul aşteptat. In cu­­rînd, el va putea să se adreseze direct lui Teofil Anducan din Cluj (str. Molotov 33). Dobînda Prin 1967, Elena Tulpan, din comuna Răsmireşti (Teleorman), a declarat pierdut un libret C.E.C. cu un sold de 5 500 lei. In această situaţie, libretul a fost lichidat, depunătoarea primin­­du-şi banii. Recent însă, dum­neaei a trecut cu libretul decla­rat pierdut pe la cîteva agenţii din Bucureşti şi a scos banii pentru a doua oară. Acum­­ se întocmesc actele pentru ca instanţa să-i acorde... dobînda ! Cît costă o beţie? • Intr-una din serile trecute s-a produs o avarie la un trans­formator de la Uzina chimică din Turda. A fost căutat ime­diat electricianul de serviciu, Gheorghe Martinovici. Acesta se afla însă în stare de ebrie­tate şi dispecerul i-a interzis să lucreze. S-a apelat atunci­­ la maistrul electrician. Dar ,­­pînă cind a fost adus el de acasă, s-au scurs minute preţioase in care aproape întreaga producţie a fost oprită. Paguba este e­­valuată la circa 30 000 lei. Cine o va suporta oare ? Nu se putea şi pe la Polul Nord? In ziua de 21 ianuarie a.c. Mi­nisterul Comerţului Exterior a expediat către UCECOM o scri­soare recomandată. Pe ce cale fi cînd putea ajunge la desti­naţie ? Dacă avem în vedere că distanţa ce separă cele două instituţii nu este mai mare de doi kilometri şi că poate fi par­cursă cu un singur mijloc de transport, răspunsul pare clar: Bulevardul Republicii — Calea Plevnei — în maximum 10 mi­nute. Reconstituind itinerarul recomandatei amintite, consta­tăm insă că mai există şi o altă „rezolvare“ a acestei dificile probleme. Bunăoară, ca distanţa dintre instituţiile menţionate să fie parcursă prin... Satu-Mare! Pe o asemenea cale, recoman­data a ajuns la destinatar în nu­mai 28 de zile ! Un rezultat care — să recunoaştem — nu este chiar atît de impresionant. Dacă se alegea via Polul Nord, era cu totul altceva... În aştep­tarea... păgu­başului s-a întîmplat acum cîteva zile în staţia C.F.R. Cluj. Ilie Gutiu din comuna Vultureni coborîse dintr-un tren şi, după aparenţe, se pregătea să urce în altul. După cîteva ture de „recu­noaştere“ pe peron, a intrat insă grăbit într-o Încăpere din incinta staţiei şi a ieşit îmbră­cat intr-un costum parcă atunci scos din cutie. Dar schimbarea ţinutei, în care el îşi pusese a­­tîtea speranţe, nu i-a fost de nici un folos : identificat de or­ganele de miliţie din localitate, el a recunoscut că, în timpul unei călătorii recente cu trenul de la Bucureşti la Timişoara, a intrat intr-un compartiment şi s-a făcut stăpînul unei impor­tante sume de bani, al unui apa­rat de radio portativ şi al unei haine de stofă. Acum se aş­teaptă întrevederea cu păgu­başul. După aceasta, Ilie Gutiu va pune capăt călătoriilor sale, pentru o anumită vreme. Rubrică redactată de : Dumitru TIRCOB Gheorghe POPESCU cu sprijinul corespondenților C^înioîî^ -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------­ Mai multe materiale de construcţie pentru populaţie­­ Pentru perioada 1971—1975 se estimează că se vor construi, din fon­durile proprii ale populaţiei, un număr de circa 625 000 locuinţe — din care 375 000 cu materiale prevăzute la fondul pieţei. In afara mate­rialelor de construcţii necesare realizării locuinţelor respective, urmează să se asigure populaţiei, la fondul pieţei — prin unităţile de desfacere — şi acele cantităţi destinate construirii de anexe gospodăreşti, între­ţinerii şi reparării fondului locativ proprietate personală. Din indica­ţia conducerii de partid şi de stat, producătorii — şi îndeosebi cei lo­cali — au fost chemaţi de curind să reanalizeze, în funcţie de nece­sarul populaţiei, posibilităţile sporirii producţiei, în vederea acope­ririi complete a nevoilor. Dintr-un studiu întocmit de specia­liştii mai multor departamente re­zultă că, datorită faptului că indus­tria şi comerţul nu au desfăşurat o acţiune susţinută de promovare a ma­terialelor noi — care să le înlocuiască pe cele deficitare şi care ar permite realizarea de construcţii trainice, cu un aspect corespunzător — locuinţele şi anexele gospodăreşti s-au realizat aproape exclusiv în soluţii tradiţio­nale, care solicită mari cantităţi de lemn, tablă, cărămidă, ţiglă. Este as­tăzi de cea mai mare actualitate a­­doptarea în construcţia de locuinţe individuale a unor sisteme moderne — folosite în prezent doar pe şantie­rele centralizate, cu un număr mare de apartamente — pe bază de prefa­bricate din beton. De altfel, o ase­menea soluţie este larg utilizată pe plan mondial, cu rezultate dintre cele mai bune. Desigur, realizarea locuinţelor în­tr-o structură modernă, nouă, presu­pune reconsiderarea modului de or­ganizare a unităţilor prestatoare de servicii. Se are în vedere, pentru produsele grele şi voluminoase — care, prin specificul punerii în operă, fac imposibilă intervenţia individuală a cetăţenilor — renunţarea la forma actuală de vînzare şi transferarea sarcinii de construcţii secţiilor spe­cializate din sistemul cooperaţiei meşteşugăreşti, al cooperaţiei de con­sum şi al cooperativelor agricole de producţie. (Aceste secţii urmează să fie dotate în funcţie de noua soluţie constructivă). Ca atare, cetăţeanul — din mediul urban sau rural — va putea contracta cu unitatea de pres­­tări-servicii construirea unei case, fără a mai fi necesar să se ocupe de procurarea materialelor. Legat de problema contractării locuinţelor in­dividuale, unii specialişti întrevăd necesitatea reanalizării nivelului pre­ţurilor la elementele prefabricate, întrucît prin actualele preţuri solu­ţia modernă, comparativ cu cea tra­diţională, este nestimulativă pentru beneficiari. Măsurile preconizate ur­măresc sporirea ponderii construc­ţiilor rezistente, durabile, în cincina­lul 1971—1975, la peste 70 la sută din noul fond de locuinţe individuale, deci cu mult peste procentul reali­zat în perioadele anterioare. Prin reanalizarea propunerilor ini­ţiale de plan — cu ocazia studiului amintit — a rezultat posibilitatea ca, în perioada 1971—1975, să fie sporite suplimentar livrările către fondul pieţei cu peste 2 miliarde lei. La var, de pildă, prin propunerile de plan iniţiale se prevedea o creştere — în 1975 faţă de realizările din 1970 — de 45 la sută, pentru ca, în urma suplimentării, creşterea propusă să ajungă la 80 la sută. La materiale de zidărie, faţă de o creştere iniţială de 60 la sută, se prevede acum o creş­tere de 200 la sută, iar la prefabri­cate din beton se conturează o creş­tere de aproape 3 ori faţă de volu­mul propus iniţial pentru fondul pieţei. în felul acesta, aşa cum ne-au asigurat cîţiva specialişti care au participat la elaborarea studiului, se creează premisele apropierii ofer­tei de materiale de construcţii de nivelul nevoilor, aflate în creş­tere, ale populaţiei. In vederea rea­lizării acestui obiectiv, vor fi antre­nate toate sectoarele de specialitate, printre care la loc de frunte se si­tuează — prin cota de participare — şi unităţile industriei locale. — Pentru consumul populaţiei, în­treprinderile de industrie locală li­vrează in principal cărămizi, ţigle, var, cable şi o serie de elemente pre­fabricate, ne-a declarat ing. Ion Chi­­rilescu, vicepreşedinte al C.S.E.A.L. In cincinalul care a trecut, la cără­mizi, de exemplu, s-au produs peste plan, ca urmare a solicitărilor mari de consum, circa un miliard de bucăţi, echivalentul a de două ori producţia din 1966. Pentru cincinalul 1971—1975 este prevă­zută dublarea producţiei faţă de ni­velul de plan din perioada cincina­lului trecut, iar in cadrul acţiunii de suplimentare trebuie să asigurăm o cotă de 73 milioane cărămizi pentru livrări la fondul pieţei. Practic, in 1975 vom ajunge să producem de a­­proape trei ori mai mult decît in 1966. In legătură cu dezvoltarea produc­ţiei, interlocutorul nostru a precizat că se vor construi 16 noi întreprin­deri, dotate cu instalaţii moderne, care vor permite obţinerea unei pro­ducţii continue de cărămizi, pe toată durata anului (în prezent, din cele 126 de unităţi în funcţiune, doar 16 au producţie continuă). Amplasarea noilor fabrici s-a făcut după criteriul apropierii centrului de producţie de cel de consum, în vederea eliminării transporturilor interjudeţene. Paralel cu construirea noilor întreprinderi, o bună parte din cele existente vor fi reutilate şi modernizate. Prin mo­dernizarea liniilor tehnologice la 14 fabrici se va obţine nu numai o creştere cantitativă a producţiei, dar şi o îmbunătăţire a calităţii sale. Pro­centul de cărămidă eficientă va spori de la 20 la sută, cit este în prezent, la peste 50 la sută. Dezvoltări însemnate se prevăd şi la celelalte categorii de produse. La var, de exemplu, in afară de faptul că se prevede o creştere a producţiei cu circa 36 000 tone în 1975 faţă de 1971, urmează să se aducă îmbună­tăţiri şi parametrilor economici. Ast­fel, la Braşov se va înfiinţa o nouă secţie dotată cu cuptoare moderne, ceea ce va determina creşterea pro­ducţiei şi reducerea preţului de cost la tona de produs de mai bine de 2 ori. In legătură cu participarea indus­triei locale la satisfacerea nevoilor populaţiei pentru materiale de con­strucţii, am reţinut şi cîteva aspecte ridicate de reprezentanţii comerţului şi care credem că merită toată aten­ţia. Astfel, ni s-a semnalat că unele consilii­ populare judeţene nu acordă suficientă atenţie acoperirii necesa­rului la fondu­l pieţei. întreprinderile producătoare de cărămizi din jude­ţele Alba şi Gorj, de exemplu, deşi au obligaţia să aprovizioneze şi ju­deţele învecinate, nu au acceptat să contracteze fondul de marfă respec­tiv. Chiar şi asupra contractelor în­cheiate sunt aduse unele critici la adresa industriei locale. Se ştie, de pildă, că în solicitarea populaţiei pentru materiale de construcţii exis­tă perioade de vîrf : trimestrele II şi III. Cu toate acestea, unele intreprin­­deri livrează cantităţile contractate în contratimp. Fără îndoială, produ­cătorii au sarcini deosebite pentru asigurarea materialelor la punctele de lucru de pe şantierele centralizate, în vederea asigurării unui ritm nor­mal de construcţii, dar aceasta nu-i scuteşte de obligaţia de a livra popu­laţiei produsele solicitate, în func­ţie de nevoile de consum. Apar în­dreptăţite — sub acest aspect — ne­mulţumirile reprezentanţilor de la I.R.C.M. Baia Mare, de exemplu, că­rora producătorii de var din judeţul Suceava le propun livrarea întregii cantităţi contractate în trimestrele I şi IV a.c., iar pentru trimestrele II şi III nu prevăd nici un kilogram. Iată de ce, apreciind efortul depus pînă acum de industria locală pentru sporirea producţiei materialelor de construcţie, solicităm luarea in con­sideraţie a aspectelor semnalate, astfel incit prin atingerea obiective­lor de plan propuse pentru cincinalul 1971—1975 să se asigure satisfacerea cît mai corespunzătoare a cerinţelor populaţiei. Mîhai IONESCU Cartierul constăntean Tomis, văzut din avion Foto : Gh. Vinţilă ­ ! LA UZINA DE PRELUCRARE A MASELOR PLASTICE-IAȘI I ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------­1 Produse noi cu întrebuinţări multiple Intrată în funcţiune în 1964. Uzina de prelucra­re a maselor plastice din Iaşi realizează circa 100 de sortimente, căutate şi apreciate atît de benefi­ciarii interni, cît şi de firme din 20 de ţări ale lumii. Printre sortimentele cu cea mai largă între­buinţare se numără po­lietilena şi polistirenul într-o gamă largă de ar­ticole. Uzina ieşeană li­vrează ţevi şi tuburi izo­­lante din P.V.C. de di­verse dimensiuni, plăci din polistiren, folii şi saci din polietilenă, gra­nule electrotehnice şi al­tele. Toate acestea se produc în cantităţi spori­te. Fabrica ieşeană va a­­junge ca în 1975 să reali­zeze o producţie cu 53 la sută mai mare decît în 1970. Inginerul Carol Vald, şeful serviciului tehnic, ne informează că printre cele mai noi produse re­alizate la U.P.M.P.-Iaşi se înscriu covoarele şi daliile flexibile din po­liclorură de vinil, plăci­le ondulate, profilele şi foliile din P.V.C. Un nou sortiment de covoare im­primate a şi început să fie livrat comerţului. Noi­le covoare, care se pro­duc in diferite modele şi culori, imită perfect par­chetul, mozaicul, marmu­ra. Folosite în interiorul clădirilor, covoarele plas­tice creează o ambianţă plăcută, modernă. Caracteristici deosebite au şi noile sortimente de profile din PVC plas­­tifiante şi neplastifiante necesare în industria lem­nului, în special in pro­ducţia de mobilă, indus­tria electronică şi indus­tria construcţiilor. Au fost asimilate pînă acum 10 profile pentru înlocui­rea lemnului la mobilă, mai multe profile din P.V.C. dar pentru protec­ţia de cabluri electrice, pentru jgheaburi şi tu­buri, pentru conductori electrici, jaluzele etc. Specialiştii uzinei pre­gătesc pentru asimilare alte 50 de noi profile din P.V.C. şi din poliamide necesare industriei de au­tocamioane şi autoturis­me. Totodată, in colabo­rare cu specialişti de la Institutul politehnic Iaşi s-a realizat în faza de staţie pilot şi urmează să se introducă în producţia industrială un nou tip de folie dublă armată cu fire textile poliamidice. Această folie este deose­bit de rezistentă şi va putea fi întrebuinţată cu mai bune rezultate la a­­coperişuri, îndeosebi la solariile legumicole. U.P.M.P.-Iaşi poate sa­tisface orice comandă de granule din policlorură de vinil pentru izolarea conductelor şi cablurilor electrice, pentru manta de protecţie rezistentă la intemperii, pentru manta de protecţie la cablurile resistente la temperaturi scăzute, pentru încălţă­minte , talpă etc. U.P.M.P.-Iaşi livrează, de asemenea, la cerere, unităţilor industriale şi de construcţii, comerţu­lui de stat şi cooperatist orice cantităţi de plăci ondulate din policlorură de vinil, cunoscute sub denumirea de „Ondulux“ sau „Placand“, care se utilizează la acoperişuri uşoare, la construcţia de terase, chioşcuri, staţii de benzină, locuri de depo­zitare, garaje în aer li­ber, gări, balcoane şi te­rase, pereţi de protecţie, standuri pentru expoziţii etc. Aceste plăci ondulate sunt uşor de manipulat şi pot fi instalate şi de cei ce nu au o calificare spe­cială, întrucît montarea lor nu necesită accesorii deosebite. Manole CORCACI corespondentul „Scînteii* SCINTEIA - Joi 25 februarie 1971 REZOLUŢIA Congresului al IX-lea al U.T.C. Congresul al IX-lea al Uniunii Ti­neretului Comunist a analizat acti­vitatea desfăşurată de organizaţiile de tineret de la ultimul congres şi a stabilit obiectivele şi sarcinile ca revin Uniunii Tineretului Comunist în perioada viitoare. Desfâşurîndu-şi lucrările în preaj­ma gloriosului jubileu — aniversa­rea a 50 de ani de la crearea Parti­dului Comunist Român, conducătorul încercat al poporului în lupta pentru realizarea idealurilor de libertate naţională şi socială, pentru înfăptui­rea revoluţiei şi construcţiei socia­liste — Congresul al IX-lea al Uniunii Tineretului Comunist a con­stituit un nou prilej de afirmare a adeziunii unanime a tinerei generaţii la politica internă şi externă a partidului. I. — Aprobind activitatea desfăşu­rată de Comitetul Central în pe­rioada la care se referă Raportul, congresul apreciază că îndeplinirea măsurilor adoptate de Plenara C.C. al P.C.R. din noiembrie-decembrie 1967 şi Consfătuirea pe ţară a U.T.C au avut ca rezultat îmbunătăţirea ge­nerală a activităţii politico-educative în rîndul tineretului. Îmbogăţirea şi diversificarea formelor şi metodelor de muncă, creşterea iniţiativei tine­rilor, a organizaţiilor U.T.C., spori­rea eficienţei muncii acestora. Investirea Uniunii Tineretului Co­munist cu o sferă largă de preocu­pări, atribuţii şi răspunderi ne­mijlocite, în organizarea unor acti­vităţi cultural-educative, sportive, turistice, de pregătire a tinerilor pen­tru apărarea patriei, participarea re­prezentanţilor tineretului în consi­liile de conducere ale unităţilor eco­nomice şi ale instituţiilor de învă­­ţămînt, ale organismelor economice şi ale administraţiei de stat a dus la îmbogăţirea vieţii şi activităţii organizaţiilor U.T.C., la creşterea influenţei şi prestigiului lor în rîn­­durile tineretului. Experienţa ultimilor trei ani, re­zultatele obţinute confirmă pe de­plin justeţea orientării date de partid muncii Uniunii Tineretului Comu­nist, conducerea nemijlocită şi îndru­marea permanentă a întregii activi­tăţi de către partidul comunist con­stituind chezăşia succeselor viitoare ale organizaţiei revoluţionare a ti­neretului din România. Congresul constată însă existenţa unor deficienţe în munca organelor şi organizaţiilor U.T.C., în generali­zarea experienţei pozitive, în colabo­rarea cu ceilalţi factori educativi, in conceperea şi desfăşurarea acţiunilor proprii. II. — Congresul stabileşte ca sar­cină politică fundamentală a activi­tăţii de viitor a Uniunii Tineretului Comunist participarea întregului ti­neret, de la oraşe şi sate, la activi­tatea economică, socială, politică şi culturală a ţării, la opera de edifi­care a societăţii socialiste multilate­ral dezvoltate. Dezvoltarea într-un ritm susţinut a industrial şi agriculturii noastre­­se­­­cialiste impune, sporirea contribuţiei tuturor­­organizaţiilor U.T.C. l.­ch­f făptuirea planurilor de dezvoltare economică, la activitatea productivă. Totodată, o preocupare mai susţinută vor trebui să manifeste organizaţiile U.T.C. faţă de rezolvarea probleme­lor de muncă şi viaţă ale tinerilor. Modernizarea şi perfecţionarea conti­nuă a industriei necesită intensifica­rea activităţii organizaţiilor U.T.C. pentru dezvoltarea la tineri a spiri­tului de răspundere faţă de pregă­tirea profesională, însuşirea cunoştin­ţelor teoretice şi practice de specia­litate. Organizaţiilor U.T.C. din coopera­tivele agricole de producţie şi între­prinderile agricole de stat, din uni­tăţile de mecanizare le revin înda­toriri deosebit de importante in mo­bilizarea tinerilor la realizarea sar­cinilor de producţie ale unităţilor a­­gricole, în stimularea şi dezvoltarea spiritului de muncă in comun, a simţului gospodăresc. O atenţie mare se va acorda pregătirii tinerilor pen­tru meseriile şi profesiile noi ale satului. Se impune ca organizaţiile U.T.C. din mediul rural, alături de ceilalţi factori, să dea dovadă de so­licitudine în asigurarea condiţiilor necesare manifestării plenare a ca­pacităţii, priceperii şi hărniciei tine­rilor, pentru găsirea unor forme şi modalităţi specifice de activitate, in mod deosebit cu tinerele fete. Congresul consideră necesară creş­terea eficienţei muncii Uniunii Ti­neretului Comunist in şcoli şi facul­tăţi, pentru aprofundarea cunoştinţe­lor şi dezvoltarea deprinderilor de studiu individual, de gindire indepen­dentă, pentru asigurarea unei mai strînse legături a procesului de in­­văţămînt cu viaţa, cu instruirea prac­tică. Un accent deosebit se va pune pe asigurarea unor condiţii optime de desfăşurare a practicii in producţie în toate formele de învăţămînt. Se va urmări pregătirea fiecărui elev în vederea asimilării unei meserii. Congresul apreciază că este nece­sar ca organizaţiile U.T.C. să dez­volte, în rîndul tinerilor intelectuali din unităţile de producţie, institute­le de cercetări şi proiectări, intere­sul şi pasiunea pentru cercetările fundamentale şi aplicative, orien­tate spre aspectele şi necesităţile ac­tuale ale producţiei. Organizaţiile U.T.C. vor depune şi în continuare eforturi pentru antrenarea unor mase largi de tineri muncitori, ţă­rani, intelectuali, elevi şi studenţi la acţiunile de muncă patriotică desti­nate înfăptuirii obiectivelor de in­vestiţii ale noului plan cincinal, exe­cutării la timp şi in bune condiţii a lucrărilor agricole, a unor construc­ţii agrozootehnice, sisteme de iriga­ţii, de îmbunătăţiri funciare şi de apărare contra inundaţiilor, a unor baze sportive şi turistice simple, a­­menajarea unor cluburi şi spaţii pentru activităţi educative, înfrumu­­seţarea comunelor şi oraşelor patri­ei. Totodată, Uniunea Tineretului Co­munist va extinde experienţa po­zitivă a organizării unor şantiere na­ţionale şi locale ale tineretului. Congresul trasează Comitetului Central sarcina iniţierii unei largi mişcări de masă pentru însuşirea realizărilor ştiinţei şi tehnicii care să cuprindă tineri din toate catego­riile. III. — Viaţa social-politică a Româ­niei contemporane, importanţa şi complexitatea evenimentelor politice, sarcinile majore la înfăptuirea că­rora partidul, poporul cheamă tî­­năra generaţie Impun Uniunii Tine­retului Comunist îmbunătăţirea ac­tivităţii educative, perfecţionarea continuă a mijloacelor şi modalită­ţilor de acţiune care contribuie la formarea conştiinţei socialiste. • idealului de viaţă comunist. Obiectivul principal al activităţii politico-ideologice desfăşurate de U­­niunea Tineretului Comunist îl va constitui cunoaşterea şi aprofunda­rea de către tineri a politicii mar­­xist-leniniste a Partidului Comunist Român, a problemelor fundamentale privind construcţia socialistă în ţara noastră — dezvoltarea economiei na­ţionale, perfecţionarea conducerii vieţii social-politice, dezvoltarea şti­inţei, invăţămîntului şi culturii ca factori de bază ai progresului şi ci­vilizaţiei — precum şi a proceselor care au loc în lumea contemporană, a aprecierilor partidului nostru şi a principiilor promovate de ţara noastră în relaţiile internaţionale. Uniunea Tineretului Comunist consideră drept o datorie de onoare a sa educarea tineretului în spiritul patriotismului socialist, al glorioase­lor tradiţii de muncă şi luptă ale poporului nostru, ale mişcării mun­citoreşti, comuniste şi de tineret din România, in spiritul dragostei şi devotamentului neţărmurit faţă de patrie şi partid. Cunoaşterea de către tineri a eforturilor şi realizărilor construcţiei socialiste, a perspective­lor de dezvoltare social-politică şi economică, cultivarea sentimentului de demnitate şi mîndrie naţională, combaterea influenţelor ideologiei şi apologeticii capitaliste trebuie să constituie o sarcină de bază a tuturor organizaţiilor U.T.C. Organizaţia noastră va dezvolta şi în viitor sentimentul frăţiei dintre tinerii români şi cei aparţinînd naţionalităţilor conlocuitoare. O atenţie permanentă vor acorda or­ganizaţiile U.T.C. educării tineretului în spiritul principiilor internaţiona­lismului socialist, al solidarităţii şi prieteniei cu tinerii de pretutindeni în lupta lor pentru libertate, progres social şi pace. Una din preocupările esenţiale ale activităţii Uniunii Tineretului Co­munist o va constitui educarea ştiin­ţifică, materialistă a tineretului, ba­zată pe o solidă cultură, pe cunoaş­terea cuceririlor ştiinţei şi tehnicii contemporane, a valorilor gîndirii şi practicii umane. Organizaţiile U.T.C. vor promova cu consecvenţă atitudinea combativă, militantă îm­potriva prejudecăţilor şi concepţiilor retrograde, mistice, in scopul formă­rii şi dezvoltării unor puternice con­vingeri ştiinţifice, materialist-dialec­tice despre natură şi societate. Un obiectiv principal al muncii politico­­ideologice a Uniunii Tineretului Co­munist îl reprezintă cultivarea la toţi tinerii a valorilor umanismului socialist, promovarea normelor şi principiilor moralei comuniste, a responsabilităţii faţă de muncă şi sarcinile profesionale, a angajării social-politice, a respectării legilor şi legalităţii socialiste. Ţinînd seama de cerinţele şi exi­genţele actuale, de particularităţii­ de vîrstă, preocupări, nivel de cu­noştinţe şi sfera de interese ale ti­nerilor, Congresul apreciază că orga­nizaţiile U.T.C. trebuie să-şi perfec­ţioneze necontenit formele şi moda­lităţile de propagandă şi informare politică, să realizeze un dialog cît mai viu cu tinerii, să folosească mai eficient în activitatea lor mijloacele de comunicare în masă, literatura social-politică şi ştiinţifică, alte mij­loace prin care pot influenţa con­ştiinţa tinerilor. întreaga muncă po­­litico-ideologică in rîndul tinerilor va trebui să dobîndească un caracter sistematic, de continuitate, să ţină pasul cu dinamica vieţii sociale, să fie mai strîns legată de problemele cu care tinerii se confruntă în mun­că şi viaţă, înlăturîndu-se astfel ca­racterul abstract, didacticist, formal ■au schematic al multor acţiuni. Corespunzător actualelor cerinţe şi exigenţe pe care le formulează ac­tivitatea generală de educaţie, se im­pune promovarea în rîndul tinere­tului a preocupărilor multiple pen­tru cultură şi artă. Organizaţiile U.T.C. vor răspunde direct de activitatea distractivă şi de recreare a tineretului, iniţiind în a­­cest scop manifestări şi acţiuni de masă cît mai atractive. Publicaţiile pentru tineret vor trebui, în perioada care urmează, să-şi adîncească şi di­ferenţieze mai pregnant profilul, să-şi îmbunătăţească substanţial con­ţinutul tematic, să reflecte proble­mele majore care preocupă tineretul şi organizaţia sa. IV. — Obiectivul principal al acti­vităţii organizaţiilor U.T.C. In dome­niul muncii sportive trebuie să-l con­stituie antrenarea tuturor tinerilor la acţiunile sportive de masă, la for­marea deprinderii de a practica in­dividual exerciţiile fizice Biroul de Turism pentru Tineret, organizaţiile U.T.C. vor trebui să îndrume per­manent activitatea cercurilor de tu­rism pentru cuprinderea unui număr cît mai mare de tineri la activităţile turistice de masă. Pregătirea tineretului pentru apăra­rea patriei constituie un mijloc efi­cient de formare multilaterală a ti­neretului, de cultivare a sentimenta­ler patriotice, a hotărîrii de a con­tribui la consolidarea, dezvoltarea şi apărarea cuceririlor revoluţionare ale poporului nostru. Organizaţiile U.T.C. din cadrul for­ţelor armate au datoria să desfăşoare o amplă activitate pentru mobiliza­rea tinerilor ostaşi în vederea însu­şirii măiestriei militare şi a dezvol­tării unor trăsături politico-morale înaintate. V. — Congresul relevă că în perioa­da care a trecut de la Plenara C.C. al P.C.R. din noiembrie-decembrie 1967 şi Consfătuirea pe ţară a U.T.C. au fost obţinute rezultate pozitive în îm­bunătăţirea structurii organizatorice, în întărirea rîndurilor Uniunii Tine­retului Comunist şi lărgirea demo­craţiei interne de organizaţie. Congresul trasează Comitetului Central, comitetelor judeţene, muni­cipale şi orăşeneşti, tuturor organi­zaţiilor U.T.C., ca obiectiv central al activităţii lor, consolidarea politică şi organizatorică, creşterea capacităţii de mobilizare şi acţiune a fiecărei organizaţii U.T.C., dezvoltarea spi­ritului de iniţiativă şi autonomiei a­­cestora, participarea activă a tuturor uteciştilor la întreaga viaţă şi activi­tate a organizaţiei. O atenţie deo­sebită se va acorda pregătirii tine­rilor pentru a deveni membri ai or­ganizaţiei U.T.C., precum şi pregă­tirii celor mai buni utecişti pentru a merita înalta cinste de a deveni membri ai P.C.R. Comitetul Central, toate organiza­ţiile U.T.C. vor trebui să acorde o atenţie sporită lărgirii şi dezvoltării continue a democraţiei de organiza­ţie, asigurind în mai mare măsură preponderenţa în organele de con­ducere," la toate nivelurile, inclusiv în organismele executive, a tinerilor care-şi desfăşoară nemijlocit activi­tatea în întreprinderi, unităţi agrico­le, instituţii, şcoli şi facultăţi. In scopul creării cadrului organizatoric pentru studierea mai aprofundată a problemelor specifice diferitelor ca­tegorii de tineri şi adoptarea de mă­suri adecvate în diferite domenii, se constituie in cadrul C.C. şi al comi­tetelor judeţene, municipale şi oră­şeneşti, Consilii ale tineretului mun­citoresc, sătesc, elevilor şi ale tine­relor fete. Uniunea Asociaţiilor Studenţeşti din România, formă specifică de or­ganizare a activităţii U.T.C. în rân­­durile studenţilor, va trebui să-şi îmbunătăţească in continuare stilul de muncă, întreaga activitate poli­tică, educativă şi obştească corespun­zător cerinţelor şi exigenţelor ac­tuale, funcţiilor şi atribuţiilor spe­cifice ale asociaţiilor studenţeşti. Congresul apreciază că Uniunea Ti­neretului Comunist va trebui să-şi intensifice activitatea pentru a înde­plini cu responsabilitate atribuţiile ce i-au fost încredinţate de către partid in rezolvarea problemelor de viaţă şi de muncă ale tinerilor, în par­ticiparea reprezentanţilor utecişti­lor in comitetele de direcţie şi con­siliile de administraţie, consiliile de conducere ale cooperativelor agrico­le de producţie, senatele universitare şi consiliile profesorale, precum şi în alte organisme colective de con­ducere. In vederea creşterii competenţei cadrelor din activul Uniunii Tinere­tului Comunist, îmbogăţirii perma­nente a cunoştinţelor politice, de cultură generală şi de specialitate, congresul trasează Comitetului Cen­tral, comitetelor judeţene, municipa­le şi orăşeneşti sarcina îmbunătăţirii muncii de selecţionare, promovare şi pregătire a cadrelor, îndeplinirii mă­surilor adoptate de Plenara C.C. al P.C.R. cu privire la perfecţionarea continuă a pregătirii cadrelor de partid şi ale organizaţiilor de masă şi obşteşti. Congresul aprobă noul statut al Uniunii Tineretului Comunist, ale cărui prevederi corespund schimbă­rilor survenite în viaţa organizaţiei, creşterii rolului şi atribuţiilor sale, perfecţionării formelor şi metodelor de activitate, sporirii gradului de participare a tineretului la viaţa economică, socială şi politică, cultu­rală şi ştiinţifică a ţării. Centrul de cercetări pentru pro­blemele tineretului va trebui să acor­de o atenţie deosebită studierii pro­blemelor specifice diferitelor catego­rii de tineri, fundamentării soluţiilor în vederea îmbunătăţirii activităţii educative, a metodologiei muncii po­litice de masă desfăşurate de orga­nizaţiile U.T.C. în rîndul tineretului. VI. — Dînd glas sentimentelor în­tregului nostru tineret, participanţii la lucrările celui de-al IX-lea Con­gres al Uniunii Tineretului Comunist exprimă ataşamentul şi profunda lor adeziune faţă de politica externă a partidului şi statului nostru. •*.'? Congresul aprobă, în deplină una­nimitate, activitatea internaţională desfăşurată de U.T.C. şi U.A.S.R. Condamnînd cu hotărîre agresiunea americană împotriva popoarelor din Vietnam, Laos şi Cambodgia, acţiu­nile de escaladare a războiului, con­gresul îşi manifestă solidaritatea de­plină cu lupta eroică a tineretului şi popoarelor din Indochina, cere încetarea războiului şi retragerea necondiţionată a trupelor americane şi ale sateliţilor lor, respectarea dreptului popoarelor din această zonă de a-şi hotărî singure desti­nele, potrivit voinţei şi aspiraţiilor lor. Congresul exprimă solidaritatea activă cu lupta tineretului şi po­poarelor din ţările arabe împotriva imperialismului, pentru libertate, de­mocraţie şi progres social, sprijină deplin poziţia partidului şi statului nostru privind soluţionarea pe cale politică a conflictului din Orientul Apropiat, în spiritul rezoluţiei Con­siliului de Securitate din noiembrie 1967. Afirmînd solidaritatea militantă cu organizaţiile de tineret care luptă împotriva regimurilor coloniale, neo­­coloniale şi rasiste, pentru drepturi şi libertăţi democratice, participanţii la congres îşi exprimă sentimentele de solidaritate revoluţionară, spriji­nă lupta dîrză a tineretului din An­gola, Mozambic şi Guineea Bissau, precum şi cu forţele revoluţionare şi democratice ale tineretului din Grecia, Spania şi Portugalia. Congresul reafirmă solidaritatea internaţionalistă a tineretului român cu tineretul din ţările Americii La­tine in lupta dusă, alături de po­poarele acestui continent, pentru în­lăturarea dominaţiei imperialismului american, pentru securitate şi pro­gres social. Totodată, congresul îşi exprimă solidaritatea internaţională cu popoarele, cu tineretul din ţările Asiei şi Africii care luptă împotriva colonialismului şi neocolonialismului, pentru dezvoltare economică, pentru progres social. Uniunea Tineretului Comunist va milita in continuare pentru a pro­mova dialogul, înţelegerea şi buna cunoaştere cu organizaţiile de tine­ret comuniste, progresiste, democra­tice din ţările europene, pentru a căuta modalităţile prin care tineretul Europei poate să-şi aducă o contribu­ţie sporită la destindere, la dezvolta­rea colaborării între state şi la crea­rea unui climat care să dea fiecărui popor garanţia dezvoltării sale li­bere, independente şi suverane. Congresul consideră că U.T.C. şi U.A.S.R. trebuie să aibă în continua­re un rol activ, constructiv în cadrul F.M.T.D. şi U.I.S., aducîndu-şi apor­tul la lărgirea şi dezvoltarea colabo­rării multilaterale. ★ Tineretul României socialiste, de­votat idealurilor nobile promovate de partidul comunist de-a lungul existenţei sale de o jumătate de secol, credincios principiilor politicii sale interne şi externe, exprimîn­­du-şi mulţumirile şi satisfacţia pro­fundă pentru condiţiile de muncă şi viaţă care-i sînt create, se angajează solemn să ducă mai departe stindar­dul glorios de luptă al comuniştilor, să dezvolte virtuţile democratice, re­voluţionare ale înaintaşilor să milite­ze neabătut pentru triumful comu­nismului pe pămîntul românesc. Congresul adresează membrilor Uniunii Tineretului Comunist, tutu­ror tinerilor ţării, o înflăcărată che­mare de a-şi consacra întreaga lor capacitate de muncă, energia şi efor­turile, elanul lor creator, pentru în­făptuirea cu succes a politicii parti­dului, pentru propăşirea scumpei noastre patrii — Republica Socialistă România. (Text prescurtat)

Next